Popas la Conacul Otetelișanu

Expoziție de pictură
Un eveniment Contemporanii la TNB
10 martie – 10 aprilie 2015

Avem deosebita plăcere să vă anunțăm deschiderea expoziției de pictură Popas la Conacul Otetelișanu, marți, 10 martie, orele 19:00, la Teatrul Național I. L. Caragiale București, în foaierul Sălii Media – aripa Intercontinental, Piața Universității, B-dul. Nicolae Bălcescu nr. 2.

Expoziţia reuneşte peste 60 de lucrări de artă plastică și vizuală sub semnătura a patru pictori români: Sorin Iosub, Marcel Lupșe, Christian Paraschiv și Mihai Sârbulescu, a artistului multimedia Maria Grigorescu și a graficianului Mihail Alexandrescu. Alături de aceștia, scriitorul și eseistul Costion Nicolescu semnează conținutul editorial al catalogului expoziției.

Lucrările expuse, catalogul expoziției și documentarul filmat reprezintă o frântură din experiența celor șase artiști invitați în cadrul taberei de creație Popas la Conacul Otetelișanu, acțiune organizată în luna octombrie a anului 2014, în cadrul Proiectului Contemporanii, cu sprijinul Fundației Domeniul Otetelișanu.

În deschiderea evenimentului: scriitorul Costion Nicolescu și curatorul expoziției, Maria Pașc.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 10 martie/10 aprilie 2015 în orele de program ale TNB. Accesul în sala de expoziție se va efectua prin intrarea de la Sala Atelier.

Echipa Contemporanii
contact@contemporanii.org
www.contemporanii.org

Contemporanii este un proiect inițiat si derulat de Asociația Făuritori care își propune valorizarea Culturii românești actuale prin favorizarea actului de creație, abordat într-o perspectivă unitară cu creatorul. Proiectul Contemporanii are ca obiectiv organizarea și susținerea de activități artistice și socioculturale, pentru educarea sensibilităţii estetice a publicului.

Marcel Lupșe – Față către față

Galeria de Artă Contemporană a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud
septembrie – octombrie 2014

Prezintă: Ion Mureșan, Georg Lecca și Oliv Mircea.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Uniunea Artistilor Plastici și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, vă invita miercuri, 17 septembrie 2014, ora 17.00, la vernisajul expoziției personale de pictur[, grafică și sculptura, intitulată  „Față  către  față”, a artistului plastic Marcel Lupșe, eveniment care va avea loc în spațiile Galeriei de Artă Contemporană a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud (str. Gen. Grigore Bălan nr. 19).

Marcel Lupşe – Ierburi de leac

Casa Artelor
02.06- 02.07.2013

„Încercând să configurăm o poetică a picturii lui Marcel Lupşe, dacă Ea există, atunci desenul, care trebuie să se înfiripe, trebuie să ştim că nu este, nu vrea şi nu poate să fie polemic. Ideea lui de cunoaştere, în „orizonturi” ierarhice accesibile unei minţi şi inimi libere, conţine un accent marcat pe ezoteric şi iniţiatic. Trebuie folosit pentru a surprinde acest tip de inteligenţă emoţională, cuvântul mărturisire. […] Marcel Lupşe îşi aplică inteligenţa emoţională în aşa fel încât să reuşească să compună imagini nemediat.” (Oliv Mircea)

Marcel Lupşe s-a născut în 1954 la Dej. Trăieşte şi lucrează la Bistriţa.
Este absolvent al Institutului de Arte Plastice din Cluj, clasa prof Vasile Crişan şi Doctor în Arte Plastice la Universitatea de Arte şi Design Cluj. Din 1989 membru UAPR.
Are peste 25 de expoziţii personale şi a participat la numeroase expoziţii internationale, cum ar fi, de exemplu (selectiv), 2007- Bienala internaţională de arte plastice, Galeriile Delta, Arad; 2001 – Zielona Gora, Polonia; 1999 – „8 Artişti plastici contemporani”, Centrul Cultural Român, Budapesta, Ungaria; 1999 – „6 Artişti plastici români”, Caracas, Venezuela; 1993 – Becancon, Franţa; 1990 – Expoziţia Intrenaţională de Miniatură, Toronto, Canada etc.
www.marcellupse.ro

Marcel Lupşe: Herbaryum/Scriere

Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud
Vernisaj: miercuri 25 aprilie 2012, ora 13.30.
Curatorul expoziţiei/prezentare Oliv Mircea

 Idealismul magic al „Florii albastre”

Lucrările de acum ale lui Marcel Lupşe au caracterul unor reverii. Ele continuă „rebeliunea romantică” începută de pictor încă înainte cu două decenii. Această iraţională atitudine a „revoluţiei romantic” totale pare a afirma doctrina identităţii dintre Dumnezeu, lume şi eu. Toate trei se contopesc într-un fenomen imanent pe întreaga suprafaţă a tabloului. Un răstimp al imanenţei. Un răstimp al „florii albstre” care pare a fi revenit, iată, cu centrul său de gravitaţie adânc spiritual. Romantizarea pe care pictorul o întreprinde nu este altceva decât potenţare calitativă a naturii. Prin această operaţie eul obosit şi crepuscular al lumii de azi este identificat cu un eu „eroic”. Romantizarea din Herbaryum/Scriere dă faptului comun şi experienţei senzoriale un sens înalt – suprasenzorial, lucrului cunoscut demnitatea necunoscutului, celui finit o aparenţă infinită. În acest context pictorul e magician, şaman, vraci, extatic şi inspirat. Magia poetică îl face acum pe Marcel Lupşe să afirme, cum altădată o făcea Horia Bernea, „Lumea e bună prin scop, frumoasă ca facere, complexă prin vieţuire şi spirituală prin materialitate…”
(Oliv Mircea, 2011)

Marcel Lupşe se naşte la 21 august 1954 la Dej. În anul 1979 absolvă Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” la clasa profesorului Vasile Crişan. Din 1980 participă cu regularitate la expoziţiile organizate de filial Cluj şi apoi filiala Cluj-Bistriţa-Zalău a U.A.P. Din 1989 este mebru U.A.P. din România la secţia Pictură. În 1990 se stabileşte la Bistriţa unde se ocupă de administraţia culturală fără să întrerupă activitatea artistică. Din 1994 este profesor şi din 1998 şef de catedră la Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba” din Bistriţa. Expune pictură, desen, obiect în peste 100 de expoziţii de grup în ţara şi peste hotare, participând anual la Simpozioane şi tabere de Arta Plastică naţionale şi internaţionale. În cele trei decenii de activitate artistică organizează 38 de expoziţii personale, lucrările sale figurând în muzee şi colecţii particulare din România, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Israel, Japonia, Luxemburg, R. Moldova, Olanda, Polonia, S.U.A, Suedia, Turcia, Ungaria.
Universul vegetal legat de ruralitatea transilvană ocupa un loc important în preocupările sale plastice, transformându-se în structuri emblematice pentru creaţia sa.