Melosul Manuscriselor Bizanţului

Frumusețea ascunsă a muzicii bizantine

Asociaţia Nectarie Protopsaltul și Fundaţia Calea Victoriei în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, vă invită marți, 6 noiembrie, ora 18.30, la conferința-eveniment: Melosul manuscriselor Bizanțului.

Conferința va fi susținută de Conf. Univ. Nicolae Gheorghiță și de muzicologul Costin Moisil care ne vor vorbi despre patrimoniul muzical bizantin din manuscrisele Bibliotecii Academiei Române.
Această conferinţă dă viaţă unor cântări care nu s-au mai auzit de sute de ani și astfel face cunoscută o parte din cultura românească din vremea lui Constantin Brâncoveanu sau Alexandru cel Bun.
Fragmentele alese din manuscrise vor fi interpretate de Grupul Nectarie Protopsaltul condus de Sabin Preda. Grupul are ca preocupare identificarea partiturilor valoroase și redarea acestora într-o formă cât mai apropiată de cea originală, ţinând seamă în egală măsură de cercetările muzicologice și liturgice moderne și de tradiţia orală vie. De asemenea, și-au propus răspândirea acestor cunoștinţe în rândul cântăreţilor, începători sau avansaţi, prin activităţile legate de pregătirea concertelor și a înregistrărilor și prin cursurile organizate de către conducătorul grupului, Sabin Preda. Acestor inițiative li se alătură editarea colecţiei “Antologie de cântări psaltice”, în care au apărut, până la această dată, trei volume.

Am ales pentru concert cântări dintre cele mai frumoase și care, totodată, să reflecte bogăţia patrimoniului Bibliotecii Academiei Române. Autorii sunt psalţi binecunoscuţi în vremea lor – unii dintre ei până astăzi – din Ţara Românească, Moldova și din Constantinopol. Cea mai veche cântare provine dintr-un manuscris din secolul XIV-lea – unul dintre cele mai vechi două manuscrise de cântări bisericești din România – iar cea mai nouă e de la începutul secolului al XIX-lea, perioada de aur a cântării bizantine în Principate Muzica bizantină este prin excelenţă monodică (pe o singură voce). De multe ori – cu precădere în cazul cântărilor ornamentate și festive – melodia este însoţită de ison, un sunet prelung cântat de câţiva psalţi din cor. Înălţimea isonului se poate schimba de-a lungul unei piese, în funcţie de context, dar de multe ori rămâne nemișcat, uneori până la sfârșitul piesei. Unii teologi au făcut un paralelism între cântarea fără dimensiune armonică și icoana bizantină, în care perspectiva spaţială este deliberat absentă, și au comparat isonul cu fondul de aur al icoanei, care pune în evidenţă pictura.

Muzica manuscriselor medievale din Ţara Românească și Moldova mărturisește – ca și pictura, orfevrăria ori arhitectura – despre apartenenţa românilor la spaţiul cultural bizantin. Dar, spre deosebire de o miniatură, o ferecătură de carte sau o clădire, o piesă muzicală nu poate fi atinsă și nu poate fi admirată ore întregi din unghiuri diferite. Mai mult, ea există doar atâta vreme cât cineva o cântă și altcineva o ascultă. După ce s-a stins ultimul sunet, cântarea se odihnește între scoarţele manuscrisului până când un alt cântăreţ o face să trăiască din nou.

Temele abordate vor viza:
1. Spațiul cultural bizantin
2. Reconstituirea cântărilor vechi
3. Monodia și libertatea în muzică

Vom expune reproduceri la scară mărită ale unor pagini alese din manuscrisele de patrimoniu ale colecției Bibliotecii Academiei Române.
Conferinţa face parte din proiectul „Valorizarea patrimoniului muzical bizantin din manuscrisele Bibliotecii Academiei Române. Cercetare, dezbatere, mediatizare”, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. (Matei Ştefan)

Lector Nicolae Gheorghiță, Costin Moisil
Data 6 Noiembrie 2012;
Ora 18:30
Înscriere la contact@victoriei.ro
Locaţie Cafeneaua Librariei Dalles, Bl. N. Bălcescu nr 18 (etaj)
Intrarea liberă.
Principalul partener media al proiectului „Melosul Manuscriselor Bizantului” este Radio România Cultural.
SURSA: GraphicFront.ro

Picu Pătruţ. Ultimul mare miniaturist al Europei

Expoziţie document
Muzeul Naţional al Ţăranului Român
14 septembrie – 2 decembrie, Sala Oaspeţi
Vernisaj: joi, 13 septembrie 2012, ora 18.00.

Pe 14 septembrie 2012, când prăznuim Ziua Înălțării Sfintei Cruci, Muzeul Naţional al Ţăranului Român va deschide pentru public o expoziţie-document dedicată operei lui Picu Procopie Pătruţ (1818-1872), adevărată „epopee în imagini”, unică în tezaurul artei româneşti, creată în orizontul unui sat tradiţional transilvănean (Săliştea Sibiului) în singurătatea unei vieţi trăite în credinţă, izolare şi simplitate.

Expoziţia va marca principalele etape ale vieţii şi creaţiei lui Picu Pătruţ începând de la vârsta de 19 ani, când a compus prima carte şi a desenat primele miniaturi continuând cu anii 1848-1852, când funcţiona ca eclesiarh (cârsnic) la biserica veche din sat, dar şi la şcoala din Sălişte, precum şi etapa 1862-1872 când, „avea să fie tuns” monah la Schitul Cheia (din Vâlcea) fără a se călugări.
Numit „călugărul-ţăran”, „artistul-ţăran” sau „Anton Pann al Ardealului”, Picu Pătruţ a dovedit în întreaga sa operă că este rafinat, că are o mână sigură şi o mare putere de înţelegere a culorilor. Mărturie stau cele câteva zeci de manuscrise lăsate istoriei.

Muzeul deţine 21 dintre acestea precum şi tiparul literelor iniţiale lucrate de el manual, din lemn. Încă opt manuscrise împrumutate Muzeului de Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea Stavreopoleos se vor adăuga celor aparţinând Muzeului pe durata expoziţiei.
Manuscrisele, dar şi celelalte categorii de obiecte ţărăneşti din zonă incluse în expoziţie (costume, mobilier popular, ceramică, izvoade, icoane pe lemn sau sticlă şi ţesături) vor contribui la sugerarea cadrului de viaţă în satul transilvănean al secolului al XIX-lea, în care a trăit şi a creat Picu Pătruţ şi care a corespuns perioadei de mare efervescenţă naţională a românilor din Transilvania.

Începând cu ora 18.30, în  Studioul Horia Bernea, are loc concertul de muzică religioasă susţinut de corul de cameră Preludiu dirijat de Voicu Enăchescu.
Preţ bilet: 6 lei – adulţi / 1,5 lei – elevi, studenţi, posesori de Card Euro 26 / 3 lei – pensionari
Coordonator: dr. Georgeta Roşu
SURSA: Muzeul Ţăranului Român