Cortul diplomatic

Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová şi Ion Grigorescu

Vernisaj: 20 octombrie 2011, ora 19.00
Perioada: 20 octombrie – 27 noiembrie 2011

Expoziţia se constituie în jurul unei structuri compuse dintr-un nucleu de imagini realizate de Ion Grigorescu, nucleu ce corespunde unei constelaţii de teme care au apărut în mod recurent în practica lui şi care pot fi intepretate pe mai multe niveluri de lectură. Una din preocupările lui centrale este explorarea raportului individului cu autoritatea politică, fie că el comentează statutul artistului în cadrul ierarhiilor sociale – dispunând în aparenţă de toată libertatea, dar fiind de fapt incapabil să clintească sau să influenţeze în vreun fel autoritatea reală a puterii –, fie că e vorba de incursiuni istorice care îşi găsesc o rezonanţa în biografia personală, de chestionare a limitelor psihanalizei sau de reflecţii legate de soarta ideologiilor în lumea contemporană.

Pe această din urmă direcţie se produce intersecţia cu problemele investigate de Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkáčová care manifestă în demersul lor artistic o atitudine critică faţă de poziţiile de putere şi tipurile dominante de discurs care structurează angrenajul social. Chişa şi Tkáčová au urmărit în mod programatic iconografia piramidei umane, aşa cum apare ea în diverse contexte, purtând variate semnificaţii, de la spectacolele omagiale regizate de propaganda regimurilor socialiste, înscenând triumful unor utopii iluzorii, la reprezentări critice ale ierarhiei de clase a sistemului capitalist sau la ideea de solidaritate pe care o inspiră efortul uman colectiv. Referinţele la trecutul recent sunt invocate pentru relevanţa lor actuală. Structura piramidală rămâne în continuare emblematică pentru felul în care e configurată astăzi distribuţia socială: ea perpetuează discriminarea şi e profund injustă pentru cei aflaţi la baza piramidei. Înainte şi după schimbările politice din 1989 organizarea socială reproduce acelaşi model al exploatării. Iată ce nota Ion Grigorescu în însemnarile lui zilnice din anul 1978 (însemnări ce se regăsesc şi în dialogul lui fictiv cu „tovaraşul” Ceauşescu): „Menirea celor ce sunt exploataţi în contextul noilor relaţii de putere – proletariatul – a fost de a înfrânge exploatarea şi de a deveni conducătorii viitorului, însă acum realitatea e alta. Proletariatul este prea legat de burghezie pentru a putea veni cu altceva decât tot exploatare.

Sponsor: Grup Transilvae
Mulţumiri: Viorica Dinu, Otilia Mihalcea, Alin Popescu, Vlad Telibasa, Bogdan Vasilescu
Expoziţia „Cortul diplomatic” poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 şi 18.00.
Salonul de proiecte
Calea Moşilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucureşti.

Salonul de proiecte este o iniţiativă a Magdei Radu şi a Alexandrei Croitoru ce se va desfaşura timp de un an, beneficiind de sprijinul financiar şi logistic oferit de MNAC. Această iniţiativă îşi propune realizarea unor expoziţii, prezentări şi dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producţiile tinerilor artişti într-un context generaţional mai larg.
SURSA: Modernism.ro

Interes pentru România la Veneţia

Pavilionul ţării noastre este unul dintre cele mai vizitate de către iubitorii de artă contemporană. Zilnic, în jur de 1.000 de vizitatori ai Expoziţiei de Artă de la Veneţia trec pragul Pavilionului românesc. Printre vizitatori, s-a numărat Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii.

De mai bine de o săptămână, Veneţia respiră cultură. „ILLUMInations” – tema celei de-a 54-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia 2011, inaugurate la începutul acestei luni, atrage mii de vizitatori, zilnic, în Pavilioanele de artă expuse în cele două locaţii tradiţionale, Giardini de Castello şi Arsenale. Cele peste 70 de ţări prezente la Bienală participă la expoziţie cu lucrări de artă contemporană în care subiectul principal e redefinirea identităţii.
Ţara noastră e prezentă în acest an cu două proiecte: „Performing History”, ai cărei autori sunt Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa, Lucia Tkácová, şi curatorii Maria Rus Bojan, Ami Barak şi Bogdan Ghiu, lucrare expusă în Pavilionul României din Giardini di Castello, respectiv „Romanian Cultural Resolution”, de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, prezent în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia.

Performing History

Conceptul curatorial evoluează ca dialog comparativ transgeneraţional între Ion Grigorescu, o figură legendară a artei experimentale româneşti şi artiştii Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, între cei doi curatori, Maria Rus Bojan şi Ami Barak, şi în implicarea scriitorului Bogdan Ghiu şi a sociologului Vasile Dâncu.

Prin această expoziţie, Ion Grigorescu conduce vizitatorul într-o călătorie prin cotidian, pentru a atinge sfere ale vieţii emotive, sociale, istorice, sexuale, politice şi spirituale. Printr-un display care funcţionează ca o unică instalaţie, lucrări istorice, documentări ale unora dintre cele mai faimoase performance-uri personale din anii ’70 şi ’90 sunt combinate în noi realizări video, dintre care una concepută special pentru acest proiect.
Aparţinând unei generaţii diferite, cel mai tânăr duo artistic (Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová) reactivează referinţele istorice şi le transformă în noi semnificaţii şi experienţe, întărind legăturile dintre generaţii şi demonstrându-i astfel continuitatea critică şi etică. Cele două artiste lucrează împreună din 2000. Demersul lor artistic intenţionează să aducă o mai bună percepţie a stării de introspecţie, o curiozitate în explorarea lumii de astăzi şi o relaţionare complexă între individual şi colectiv în societatea contemporană. Contribuţia lor la proiect consistă într-o operă video produsă special pentru Bienală şi într-o intervenţie conceptuală pe laturile clădirii Pavilionului României. Ultima operă tratează misiunea, structura şi potenţialitatea Bienalei de la Veneţia ca instituţie. Ambele opere se referă la disensiuni ca părţi ale conflictului intern care defineşte statutul artiştilor în societatea contemporană.

În colaborare cu Vasile Dîncu şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), va fi dezvoltat un proiect special privind inter-relaţionarea cu publicul vizitator. Acest studiu experimental va încerca o sondare a memoriei colective în Est şi Vest, pentru a cerceta receptarea proiectului Performing History.

Proiectul României la ediţia din acest an oferă publicului o confruntare artistică dintre trecut şi prezent, dintre comunism şi capitalism, după cum arată curatorul clujean Maria Rus Bojan. În fapt, proiectul constă într-o confruntare de reprezentări vizuale de tipul body-art şi performance, realizate pentru perioade diferite şi anume, totalitarismul comunist în cazul lui Ion Grigorescu şi globalizarea actuală – în cazul tinerelor artiste Chişa/Tkácová.
Clujeanca Maria Rus Bojan, unul dintre curatorii proiectului „Performing History”, susţine că prin câştigarea concursului de prezenţă la Bienală vede o îmbunătăţire vizibilă a lucrurilor în cultura românească. Curator şi critic de artă, Maria Rus Bojan locuieşte în prezent la Amsterdam. În România a activat în calitate de curator al Muzeului de Artă din Cluj în perioada 1986 – 1999.
Performing History nu e doar o temă de expoziţie, ci un amplu proiect de cercetare asumat colectiv, în chip meta-artistic: realizându-l, noi încă mai continuăm să-i descoperim valenţele şi potenţialul, fiind uimiţi în acelaşi timp de extraordinara lui forţă şi actualitate. Ne-am propus un demers critic din perspectiva confruntării reale între trecut şi prezent, între comunism şi capitalism, între Est şi Vest, între vis şi acţiune, între istoria asumată în chip personal şi cea mediată, activată prin referinţe”, a declarat,  Maria Rus Bojan.

Succes cu scandal

Potrivit reprezentanţilor Pavilionului României, media vizitatorilor pe zi este de aproximativ 1.000 de persoane, iar reacţiile acestora sunt diferite. „Consider că tema principală are ca background comunismul. Artiştii au explorat condiţia artistului în perioada acestui regim. Sincer, eu văd proiectul ca un documentar. Am vizitat şi în anii precedenţi Pavilionul României şi sunt impresionată de cultura românească”, a declarat Anna Kim, curator independent din Coreea de Sud. Delia Bulgaru, custodele Pavilionului, spune că feedback-ul vizitatorilor e pozitiv. „În chestionare majoritatea au acordat lucrării nota maximă. Sunt mulţi care rămân în interiorul pavilionului chiar şi jumătate de oră”, arată aceasta.
Unul dintre motivele care au stat la baza succesului lucrării l-a reprezentat şi un mic conflict apărut între artişti şi curatori. În chiar ziua vernisajului, tinerele artiste Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkácová, cu acceptul lui Ion Grigorescu, dar fără cel al curatorilor, au realizat pe pereţii pavilionului un graffiti cu un mesaj care face referire la sobrietatea expoziţiei, respectiv au criticat discret Bienala. Acest fapt a atras atenţia criticilor, dar a şi dus la un aflux impresionant de vizitatori. Unul dintre aceştia a fost chiar Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii. „Proiectul s-a articulat ca o structură polară şi deschisă, atingând întreaga gamă de tensiuni formale şi conceptuale, adaugă Maria Rus Bojan.

Vizitatori chestionaţi

Autorii, în colaborare cu sociologul Vasile Dâncu şi Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), urmăresc realizarea unui studiu printre „vestici” cu privire la percepţiile acestora cu privire la „Est” şi „Vest”, dar şi a stereotipurilor ce ţin de cultura românească. Studiul e realizat pe baza unor chestionare care le sunt înmânate vizitatorilor în momentul vizitării Pavilionului. (Denis Barabaş)
SURSA: adevărul.ro
Citiţi pe aceeaşi temă:
Se deschide Bienala de la Veneţia

Bienala de la Veneţia

Scurtă plimbare virtuală prin pavilioanele bienalei

Artiştii bienalei transmit un mesaj politic

Se deschide Bienala de la Veneţia

Olimpiada artei contemporane mondiale

Astăzi, 4 iunie 2011, se deschide Bienala de la Veneţia, această ediţie fiind numită de o jurnalistă de la The Wall Street Journal „Olimpiada artei contemporane mondiale”. Evenimentul are o vechime de un secol, timp în care ţările şi-au trimis cei mai promiţători artişti pentru a expune în pavilioanele şi palatele din oraşul de pe ape. În loc de medalii, artiştii rivalizează pentru faimă pe scena artei globale.

Bienala a fost înfiinţată în anul 1985, desfăşurându-se iniţial doar în grădinile publice. Între timp, expoziţiile s-au extins în tot oraşul, atrăgând, în fiecare an, sute de mii de vizitatori, în ciuda faptului că Veneţia are multe alte evenimente de-a lungul anului.
Competiţia de anul acesta se dă între 89 de naţiuni, faţă de cele 77 de acum doi ani. O treime îşi organizează expoziţiile în pavilioanele din Giardini, un parc din marginea estică a oraşului, iar restul în şantierele navale istorice sau în clădirile din apropiere. Aproape 40 de fundaţii artistice şi colecţionari privaţi organizează de asemenea expoziţii separate în tot oraşul.
Agenţiile de stat şi consiliile de artă care plătesc pentru aceste pavilioane fac tot ce le stă în putinţă să ajute creaţiile conaţionalilor să se afirme. Pentru prima dată, la Bienala participă şi Emiratele Arabe Unite. „Cred că este important pentru artişti, critici şi curatori să se laude cu propria galerie, spunând că au fost la Bienala din Veneţia. Mai mult, aceştia ar trebui să fie luaţi în serios şi pe plan local”, a spus Tirdad Zolghadr, curatorul expoziţiei din Emirate. Emiratele Arabe Unite plănuieşte să îi sărbătorească pe cei 30 de artişti participanţi la expoziţie cu o gală pe terasa Colecţiei Peggy Guggenheim, cu privelişte către Grand Canal, iar Muntenegru participă cu artista celebră de performance-art, Marina Abramovici.

Însă, nu toate ţările de pe hartă participă. Neliniştea politică a forţat ţări precum Liban şi Bahrain să se retragă. Şi despre Egipt se credea că o să lipsească în acest an, însă a decis să apară aşa cum era plănuit, spune directorul bienalei Bice Curiger. Pentru prima dată sosesc în acest an artişti ce reprezintă Haiti şi Bangladesh.
Expoziţia principală a bienalei „ILLUMInations”, va face referire la trecutul istoric al Veneţiei prezentând mai multe capodopere de secol al XVI-lea de Tintoretto, împreună cu piese recente ale unor staruri în ascensiune precum Loris Gréaud şi Urs Fischer. Dl. Gréaud, stabilit la Paris, a creat „pavilionul Geppetto”, o sculptură în mărime naturală a unei balene, a cărei burtă conţine o uşă dărâmată. Dl. Fischer, stabilit la New York, a folosit ceară pentru a recrea sculptura iconică a lui Giovanni Bologna din 1583, „Răpirea sabinelor” şi se aşteaptă ca omagiul său din ceară să se topească în întregime până la închiderea bienalei de pe 27 noiembrie.
Bienala din 2009, deşi cu un buget mai mic cu 1 milion € decât în 2007, a atras un număr record de vizitatori, 375.702 în total, cu o medie pe zi de 2.223, cu 18% mai mulţi decât ediţia precedentă. Anul acesta, se aşteaptă ca numărul vizitatorilor să fie încă şi mai mare.
Participarea românească din acest an este asigurată de două proiecte: Performing History cu Ion Grigorescu şi Anetta Mona Chişa & Lucia Tkacova în Pavilionul Naţional al României din Giardini della Biennale şi proiectul Romanian Cultural Resolution – documentary, autori Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, care va fi expus în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Performing History propune ideea relaţionării multiple la Istorie, a trăirii Istoriei ca suită de ipostaze ale mai multor modernităţi specifice. Analizând practici artistice particulare atât contextului românesc, cât şi Europei de Est în general, acest proiect urmăreşte să dramatizeze şi să „reînsceneze” istoria trăită a artei ultimelor decenii, evidenţiind legătura dintre modernităţile polimorfe specifice ariei estice şi reprezentările vizuale contemporane.

Conceptul curatorial se construieşte ca un provocator dialog trans-generaţional între Ion Grigorescu – o figură marcantă a artei experimentale în România – şi mai tinerele artiste Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, între cei doi curatori Maria Rus Bojan şi Ami Barak, implicându-i deopotrivă pe scriitorul Bogdan Ghiu şi pe sociologul Vasile Dâncu. Prin intermediul unei articulări vizuale dinamice, proiectul funcţionează ca un meta-ecran în care istoria este performată şi tradusă pe mai multe niveluri de sens, reflectând provocările majore şi schimbările de paradigmă comune spaţiului post-comunist est european. Prin „performarea” ei reprezentativă, istoria Estului îşi formulează, astfel, mesajul în termenii universali ai artelor vizuale contemporane. (Cynthia Canela)
SURSA: ICR, The Wall Street Journal, BBC News.
Citiţi pe aceeaşi temă:
Bienala de la Veneţia
Scurtă plimbare virtuală prin pavilioanele bienalei

Artiştii bienalei transmit un mesaj politic

Ascensiune cu probleme

Interes pentru România la Veneţia