Luc Tuymans în dialog cu Călin Dan

Spațiu Intact
Fabrica de Pensule / Cluj, Henri Barbus 59-61

Miercuri 25 iunie 2014

Luc Tuymans in dialog cu Calin DanLuc Tuymans este considerat unul dintre cei mai importanți artişti contemporani din Europa. Un adevărat model, Tuymans exercită o influență considerabilă asupra multor generații de artişti. Crescut în anii ’50, Tuymans a fost influențat de fotografia, televiziunea şi cinema-ul acelei epoci. Pictura lui pleaca de multe ori de la imagini existente, făcând astfel ca arta lui să fie percepută ca un soi de abstractizare a realității. Însă imaginile lui sunt de multe ori mai sumbre decât ar părea, căci interesul lui Tuymans legat de consecințele colonialismului sau de războaiele actuale fac ca acestea să aibă un impact puternic asupra subiectelor pe care le reprezintă. Alterând anumite imagini prin încadraturi, tăieturi sau prim-planuri care țin mai degrabă de tehnica fotografică, Tuymans problematizează imaginea în contextul culturii vizuale actuale.

Luc Tuymans colaborează cu galeria Zeno X din 1990. În 1992 a participat pentru prima dată la Documenta de la Kassel, iar în 2001 a reprezentat Belgia la Bienala de la Veneția. Tuymans a avut numeroase expoziții personale în diverse galerii şi muzee, printre care: The Menil Collection, Houston (US), BOZAR, Brussels (BE), Museum of Contemporary Art, Chicago (US), Dallas Museum of Art, Dallas (US), SFMOMA, San Francisco (US), Wexner Center for the Arts, Columbus (US) and WIELS, Brussels (BE). În 2011, Tuymans a creat mozaicul intitulat “Craniul mort” în piața din apropierea MAS [Museum on the stream] din Antwerp. În 2015, artistul a fost invitat să realizeze un mozaic asemănător, de dimensiuni mai mari însă, pentru o piață publică în Qatar, odată cu expoziția sa personală organizată în acelaşi loc.

Călin Dan, născut la Arad, stabilit la Amsterdam și București; Director General al Muzeului Național de Artă Contemporană, București; artist, scriitor și curator, cunoscut deopotrivă ca membru al grupului subREAL, și ca autor independent de fotografii, video și publicații, majoritatea create și difuzate în cadrul proiectului pe termen lung Arhitectura Emoțională. Lucrarile sale au fost prezentate in cadrul unor festivaluri internaționale de film (Osnabrück, Oberhausen, Rotterdam, La Rochelle, BIFF București), bienale de artă (Veneția, Sao Paolo, Istanbul, Berlin, Praga, Sydney), muzee și galerii din Europa, Statele Unite și Australia. Recipient al premiului de artă media al Festivalului de film de la Split (2000), precum și al marelui premiu acordat de Videonale Bonn (2001). Producția sa video e distribuită de Video Data Bank, Chicago. E reprezentat de Galeria Anca Poterașu.

Artiştii bienalei transmit un mesaj politic

Bienala de la Veneţia, 2011

În timp ce mai mulţi şefi de stat sunt pe lista invitaţilor

Bienala de la Veneţia, din acest an, a invitat ieri, în avanpremieră, o serie de critici, curatori, galerişti, colecţionari şi presa pentru a conduce expoziţiile din Giardini, Arsenale şi din jurul oraşului, aşteptându-se să atragă o parte din figurile politice ale lumii. Potrivit Il Gazzettino, ziarul local de la Veneţia, în cadrul pavilioanelor expoziţionale ar urma să vină Shimon Peres, preşedintele Israelului, Cristina Fernandez Kirchner, preşedintele Argentinei, şi alţi şefi de stat din Australia, Azerbaidjan, Muntenegru şi Georgia. Ei vor putea vedea, în Giardini, cel puţin, o serie de pavilioane ale unor ţări, cum ar fi de exemplu Polonia, Egipt, Israel, Danemarca şi SUA, care prezintă artişti ce promovează o artă  orientată politic.

Una dintre instalaţiile impresionante din Giardini este un tanc enorm, răsturnat, creat de duo-ul Allora şi Calzadilla în Pavilionul SUA. Periodic motorul este pornit şi un „atlet” rulează pe o banda de alergat, amplasată în partea de sus a şenilelor tancului.
În alte pavilioane, cum ar fi de exemplu Marea Britanie, Grecia, Elveţia, Belgia, Suedia şi Spania, intenţiile politice ale artiştilor sunt, de asemenea, clare. Pavilionul grecesc, constă într-o lagună mare de apă, traversat de o pasarelă îngustă. „Grecia este într-o poziţie foarte proastă. Această sculptură al lui Diohandi, dă o lumină de speranţă”, potrivit curatorului Maria Marangou. În cadrul declaraţiei de presă, Maria Marangou merge mai departe spunând: „Instalaţia reflectă starea politică actuală a Europei şi a lumii în general. Lucrarea este, în acelaşi timp, un comentariu cu privire la experienţa Greciei contemporane de recesiune economică şi tutela FMI.
Comisarul Pavilionului belgian, artistul Luc Tuymans, a organizat un „display” de lucrări, „un drept la foileton”, ce are la bază lucrările artistului Angel Vergara, inspirate de cele şapte păcate mortale. Tuymans a declarat: „Această instalaţie este o declaraţie simbolică despre divizarea celor două comunităţi artistice din Belgia. Acest gest este unul simbolic”. Ambele comunităţi, atât cea franceză, cât şi cea flamandă sunt prezente alternativ în expoziţie.
Pentru prima dată, Polonia a selectat un artist care nu este de origine poloneză, ci este israelian, Yael Bartana. El prezintă 3 filme Mary Koszmary, 2007; Mur i Wieza, 2009 şi Zamach, 2011, care se concentreză pe un scenariu fictiv al Mişcării evreiești renascentiste, o organizaţie creată de Bartana, care solicită întoarcerea a 3,3 milioane de evrei în Polonia. „Evreii de azi nu sunt aceiaşi oameni care au fost expulzaţi din Europa. Europenii de azi nu sunt aceiaşi oameni, responsabili pentru această purificare etnică. Acesta este un moment bun pentru a ne uni din nou, pentru a schimba Europa şi Israelul, în vederea unei mai bune cooperări”, a spus artistul.

În Pavilionul egiptean, Ahmed Basiony a fost până la revoltele din acest an din Orientul Mijlociu, întotdeauna selectat de către Ministerul Culturii. Ahmed Basiony (1978 – 2011) era un proeminent tânăr artist multimedia şi muzician, care a fost împuşcat mortal de forţele de securitate, în data de 28 ianuarie, în a treia zi de proteste. Expoziţia prezentată de curatorul independent Shady Noshokaty îmbină una dintre ultimele lucrări importante al lui Basiony – 30 Days of Running în Space – cu imagini de pe străzile din Cairo, din primele zile de proteste, fotografii realizate de către artist în ultimele trei zile ale vieţii sale.
Expoziţia din Pavilionul danez, intitulată „Discursul materiei”, explorează sensurile de liberă exprimare şi libertatea presei. Optsprezece artişti, inclusiv Taryn Simon, Crumb Robert şi Dali Zhang, au lucrări de performance şi intermedia, care demonstrează o parte din complexitatea problemelor din societatea contemporană; lucrarea lui Simon include o imagine reconstruită, care surprinde momentul când o tânără fată din Irak, de 14 ani, este violată şi apoi ucisă de către soldaţii americani. „Libertatea de exprimare este unul dintre aspectele cheie în dezbaterea politică actuală, nu doar în Danemarca, ci în întreaga lumeAm avut de-a face cu Google, Wikileaks, Patriot Act în Marea Britanie, noile legi mass-media în Ungaria … care, de multe ori, sunt împotriva Luminilor ”, a declarat Katerina Gregos, curator al pavilionului danez.
SURSA: theartnewspaper.com