Artistul Ernö Bartha la Olimpiada Culturală de la Londra

27 iulie – 12 august 2012

Trei sculpturi ale artistului clujean Ernö Bartha vor fi expuse în Victoria Park şi London Pleasure Gardens de pe 27 iulie până pe 12 august 2012, în cadrul programului românesc pentru Olimpiada Culturală organizat de Institutul Cultural Român de la Londra.

Proiectul este unul dintr-o serie de acţiuni fără precedent ale ICR Londra de instalare a mai multor lucrări de artă în aer liber, în perioada 19-26 iulie, amplasate în cele mai vizitate cartiere olimpice.
Realizate din fân organic pe o structură metalică, sculpturile „Zgârie nori”, „Pasărea” şi „Spirala timpului” au 3 metri înălţime şi greutăţi între 300 Kg şi o tonă, iar conceptul proiectului este unic prin recursul la tradiţia arhitecturală românească: „Sculpturile Nature in the City reprezintă reîntoarcerea la natură în mijlocul aglomeraţiei urbane. Încerc să pun în valoare curăţenia formelor, fiindcă în fân nu ai detalii, textură. În sculptura de fân totul este formă, curată şi clară. Am dezvoltat o tehnologie modulară, peste scheletul metalic, între două plase de sârmă, se aşează fânul, bine presat”, spune Ernö Bartha.
„Zgârie nori” şi „Pasărea” sunt amplasate pe apă – West Lake în Victoria Park -, iar „Time Spiral” poate fi văzută în cel mai recent parc din estul capitalei britanice – London Pleasure Gardens – amenajat pe malul Tamisei. Lucrările de amplasare s-au efectuat cu o macara de tonaj mediu, cu braţ mobil, şi au fost însoţite de un tratament de ignifugare împotriva incendiilor.

Ernö Bartha s-a născut la Cluj-Napoca şi a absolvit cursurile Universităţii de Artă şi Design din acelaşi oraş. Sculpturile sale din fân organic au mai fost expuse în România şi Ungaria.

Programul evenimentelor româneşti din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra (21 iunie – 9 septembrie), ROlympics, totalizează 17 evenimente, ICR fiind unul dintre cele mai active institute culturale străine din Londra. ROlympics este realizat în parteneriat cu importante instituţii britanice – Southbank Centre, British Library, Opera Holland Park, Teatrul Regal Stratford East, Kings Place – şi integrat marilor evenimente culturale londoneze – London Festival, Big Dance Festival, London International Theatre Festival, Poetry Parnassus, Wide Open School, London Festival of Architecture, River of Music, Thames Festival.
SURSA: ICR
Mai multe detalii pe site-ul ICR Londra

Cultural Stations/ Staţii culturale

Concept: Minodora Cerin şi Mircea Mărgărit

Trinity Square Gardens, lângă Tower of London
19 iulie – 13 august 2012

Instalaţia „Staţii culturale”/„Cultural Stations”, concepută de Minodora Cerin şi de arhitectul Mircea Mărgărit, va fi amplasată în Trinity Square Gardens, lângă Turnul Londrei, şi va putea fi vizitată de pe 19 iulie până pe 13 august 2012, inclusiv în timpul Jocurile Olimpice.

„Cultural Stations”/„Staţii culturale” vă invită să experimentaţi un nou mod de relaxare în aer liber. O combinaţie inedită de creativitate, informaţie istorică şi design, „Staţiile cultural” sunt compuse din trei piese de mobilier urban: staţia literară, staţia ştiinţifică şi cea multiculturală. Acestea reflectă valorile olimpice şi ideea de „legacy“/„moştenire durabilă“, promovate în Londra în contextul Jocurilor Olimpice.

Staţia literară vă invită la o călătorie imaginară alături de autori remarcabili, deopotrivă români şi britanici: Shakespeare, Dickens, Woolf, Eliade, Tzara, Eminescu şi mulţi alţii.
Pentru cei pasionaţi de matematică, mistere medicale şi literatură SF, staţia ştiinţifică este alegerea perfectă pentru a descoperi cum funcţionează Universul.
Şi pentru că în Londra se vorbesc peste 300 de limbi, printre care bengaleză, hindi şi cantoneză, staţia multiculturală vă invită să descoperiţi diversitatea comunităţilor care locuiesc aici.
Prietenii de oriunde şi familia sunt bineveniţi!
SURSA: icr-london.co.uk

Paul Neagu: Edgerunner

„Edgerunner”: prima sculptură publică de Paul Neagu prezentată permanent în Londra

Owen’s Fields, Goswell Road, Islington EC 1V.
Miercuri, 25 iulie 2012, ora 18.00.

Institutul Cultural Român din Londra, împreună cu Paul Neagu Estate şi Islington Council, au plăcerea să anunţe dezvelirea sculpturii „Alergător pe muchie”/ „Edgerunner” de Paul Neagu (1938 – 2004) în parcul Owen’s Fields din cartierul Islington, în care a locuit artistul. Aceasta este este prima lucrare de artă public a unui artist de origine română, amplasată permanent în Londra.

Sculptura este oferită locuitorilor din Islington de către ICR Londra, Dl Tony Neagu şi Paul Neagu Estate, iar proiectul face parte din programul românesc la Olimpiada Culturală, desfăşurată în paralel cu Jocurile Olimpice din Londra în 2012.
Lucrarea monumentală „Edgerunner”/„Alergător pe muchie”, din oţel inoxidabil, a fost expusă într-o variantă diferită la Serpentine Gallery din Londra şi în Yorkshire Sculpture Park, în timpul vieţii artistului, în 1982. Sculptura are o formă hibridă, derivată din conceptul „hyphen-ului”, central pentru limbajul vizual original dezvoltat de Neagu.
Lucrarea are 3.35 metri lungime, 1.50 metri înălţime şi o greutate de 500 kg şi este realizată din oţel inoxidabil. Proiectul amplasării sculpturii în spaţiul public londonez a fost declanşat în urmă cu doi ani de echipa Institutului Cultural Român din Londra ca parte a unei strategii de promovare culturală care are în centrul său includerea unor lucrări ale artiştilor români în patrimoniul permanent al Londrei.

Numit adesea cel mai important artist român de la Constantin Brâncuşi încoace, Paul Neagu s-a născut la Timişoara şi a absolvit cursurile Univeristăţii Naţionale de Artă din Bucureşti în 1959. Lucrările sale au fost interzise în timpul regimului Ceauşescu, drept urmare Neagu s-a stabilit la Londra în 1970, devenind cetăţean britanic în 1976.
Opera sa include performance, instalaţii, sculptură, desene, pictură şi poezie, artistul fiind apreciat, totodată, ca profesor. Printre studenţii săi se numără nume de prestigiu ale artei britanice de astăzi precum Anish Kapoor, Antony Gormley şi Tony Cragg.
Lucrările lui Paul Neagu au fost expuse la Modern Art Oxford, Bienala de la Paris, Whitechapel Gallery, Hayward Gallery, Serpentine Gallery şi la ICA London. Muzee importante ca Tate, Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti şi Muzeul de Artă Contemporană din Tokyo au lucrări de Paul Neagu în colecţiile lor permanente.
SURSA: icr-london.co.uk

Sculptura locuită

Anish Kapoor şi Jocurile Olimpice de la Londra

Fragment preluat din Cotidianul.ro

Turnul „ArcelorMittal Orbit”, de 114,50 metri, conceput de artistul britanic de origine indiană Anish Kapoor pentru cea de a 30-a ediţie a Jocurilor Olimpice, a fost lansat săptămâna aceasta. Situată între Stadionul din estul Londrei, şi centrul acvatic, proiectat de Zaha Hadid, ale Parcului Olimpic, construcţia este cea mai înaltă sculptură locuită din Marea Britanie.

Povestea ei a început în 2008, printr-o discuţie între primarul Londrei şi Lakshmi Mittal, preşedintele grupului siderurgic „ArcelorMittal”. Obiectul discuţiei era realizarea unui semn-simbol memorabil pentru Olimpiadă.
„ArcelorMittal” s-a oferit să finanţeze proiectul cu 19,6 milioane de lire sterline, Primăria urmând să adauge restul de 3,1 millioane, până la suma finală de 22,7 milioane.

Anish Kapoor a câştigat concursul, care a reunit 50 de candidaţi. Inspirându-se din Turnul Babel, sculptorul, care este, de altfel, autorul mai multor proiecte de arhitectură, publicate anul trecut într-un volum, a conceput un turn care nu ascultă de legile simetriei, contorsionându-se, în înălţime, în mai multe bucle. Conceptul a stârnit o serie de comentarii nefavorabile, fiind numit, rând pe rând, „gigant nătărău”, „trombon mutant”, „Turn Eiffel beat” sau „narghilea”, aminteşte într-un articol Isabelle Duffaure-Gallais.
„Cred că este ciudat”, a declarat Anish Kapoor, referindu-se la elicea roşie dantelată care înconjoară structura centrală. „Deranjează, dar cred că asta face parte din frumuseţea turnului”, iar primarul Londrei a amintit că, la vremea lui, şi Turnul Eiffel a stârnit o mulţime de controverse.

De aproape două ori mai înaltă decât Stadionul Olimpic, „construcţia în oţel nebunească şi spiralată este categoric impresionantă şi ca piesă de inginerie”, scria „The Independent” despre Turnul lui Kapoor, pe care „The Guardian” îl numeşte „un omagiu adus arhitecturii visului”. (Victoria Anghelescu)
Citiţi articolul integral pe Cotidianul.ro

James Tower şi ceramica contemporană

James Tower and Contemporary Ceramics
Gimpel Fils Gallery, Londra
26 aprilie – 9 iunie 2012
Vernisaj: 26 aprilie, orele 18.00-20.00.

James Tower (1919-1988) deţine o poziţie unică în istoria ceramicii britanice. Ca artist, a contestat în mod constant limitele mediului pe care artele focului le ofereau la mijlocul secolului al XX-lea, explorând pe tot parcursul carierei sale potenţialul sculptural şi pictural al formelor ceramice.

Creaţia sa a fost, adesea, o sursă de inspiraţie prin calităţile vizuale dramatice şi explorarea subtilă a limitelor pe care arta ceramicii o oferă în relaţia formă-obiect. Producţiile artistice expuse la Gimpel Fils sunt forme tridimensionale sculpturale, lucrări prezentate publicului alături de operele recente a altor şase artişti contemporani. Expoziţia face cunoscut potenţialul pe care îl oferă ceramica în relaţia: ceramist, sculptor, pictor şi artist. Relevanţa acestei relaţii care a definit evoluţia ceramicii contemporane  este testată în mod activ prin intermediul operelor incluse în această expoziţie, toate explorând idei prin folosirea mai multor medii. Sculpturile şi desenele din timpul vieţii lui James Tower au fost trecute cu vederea. Obiectele şi desenele expuse, alături de cele ale lui Nicholas Lees, explorează ceea ce ei consideră „membrana de legătură dintre ceramică şi sculptură”, cu scopul de a demonstra reciprocitate lor.

Gordon Baldwin şi Ken Eastman încurajază un dialog între forma sculpturală, suprafeţele tratate pictural şi forma obiectului tridimensional. La fel ca şi în cazul lui James Tower, Baldwin utilizează forma sculpturală şi abstractă, în timp ce Eastman explorează potenţialul culorilor. Martin Smith „se joacă” cu lumina în contact cu forma, încercând să demonstreze, încă o dată, că a lucra în ceramică presupune a fi atât pictor cât şi sculptor.
Proiectele cu incizii, linii striate şi aplicate peste suprafeţele concave sau convexe ale obiectelor lui James Tower, precum şi plăcile diferit orientate, arată dorinţa sa de a a crea o sinteză între formă şi suprafaţă. Ca şi contemporanii săi, William Scott şi Peter Lanyon, Tower a încercat să rafineze forma abstractă, într-un un stil propriu, bazat pe studiul formelor naturale. Suprafeţele texturate amintesc de cochiliile moluştelor. Modul de operare abstract-liric, cu trimiteri la natură şi cosmos, devine o analiză care depăşeşte stadiul funcţional al obiectului, devenind rodul unei investigaţii şi cercetări metodice.

Această expoziţie coincide cu publicarea monografiei „The Ceramic Art of James Tower”, de Timothy Wilcox, cu o prefaţă de Antony Gormley, Editura Ashgate Publishing, monografie care va fi lansată pe data de 10 mai 2012.

James Tower s-a născut în Sheerness, Kent, Marea Britanie şi a studiat la Royal Academy Schools. În cadrul Bath Academy of Arts, Corsham, a cunoscut pictorii de pionierat ai stilul abstract, cum ar fi, de exemplu, William Scott, Peter Lanyon, Rosemary Ellis şi Howard Hodgkin, iar ca olar, alături de Bernard Leach şi Rie Lucie, a contribuit la redefinirea termenului de ceramică modernă. În timpul anilor 1960 şi 1970 a lucrat în lut alb şi bronz. De la sfârşitul anilor 1970, până la moartea sa, Tower s-a concentrat asupra formelor ceramice sculpturale, descoperind elementele identitare ale propriului discurs vizual. „James Tower a fost o figură unică a perioadei postbelice în sculptura britanică şi acest lucru surprinde monografia pe care cu nerăbdare o aşteaptăm. Acesta prezintă realizările sale şi îl introduce în lumea mult mai mare, pe care opera lui o cere ”. (Edmund de Waal)

 Gimpel Fils (30 Davies Street, London – www.gimpelfils.com) a fost fondată în 1946 de fraţii Charles şi Gimpel Peter în semn de omagiu pentru tatăl lor René, dealer, colecţionar şi comerciant de artă a cărui jurnal a fost publicat pentru prima dată în 1966. În anii 50 şi 60 galeria a fost asociată cu avangarda, oferind spaţiu expoziţional lui-Lynn Chadwick, Anthony Caro, Peter Davie Alan Lanyon, Larry Rivers, Marcel Duchamp şi Yves Klein. Galeria a suferit renovări majore în 2000, în scopul de a actualiza spaţiul galeriei în vederea reflectării dinamismului artei contemporane.