Serge Vasilendiuc – File din jurnalul unui peregrin European

MJACABM
9 aprilie – 12 mai 2015
Vernisaj: 9 aprilie 2015, ora 15.00

Comisar de expoziție: dr. Tiberiu Alexa

afis

Consiliul Județean Maramureș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” (Baia Mare, str. 1 Mai nr. 8) în colaborare cu Institutul Polonez din București vă invită la expoziția de pictură contemporană intitulată „File din jurnalul unui peregrin european”, semnată de artistul Serge Vasilendiuc.

 Serge Vasilendiuc – un pictor al geometriilor poetice

„La o primă vedere, vorbind despre picturile lui Serge Vasilendiuc, putem exprima o sinteză prin unele cuvinte cheie, potrivite pentru a extinde apoi comentariile. Astfel, fără tăgadă putem glosa despre: mister; stare picturală metaforică; timp suspendat; atmosferă geometrizantă, un repertoriu imagistic constituit prin forme prelucrate după regulile unor geometrii austere. În acest sens remarcăm aplicarea într-un mod liber și creativ a perspectivei liniar – spațiale, sugestivă pentru a induce privitorului senzația perceptivă a celei de a treia dimensiuni. Compoziția cadrului este concepută aprioric printr-o țesătură liniară directă sau imaginară, dar sugestivă care stabilește raporturile între părți gândite de autor în cheie strict geometrică, înainte de a defini identitățile repertoriale recognoscibile, extrase din realitatea imediată. Pictorul îmbracă acele structuri geometrice în hlamide de culori așezate prin tușe ordonate, suprapuse printr-o dinamică interferare pentru a acoperi suprafețele ce descriu formele. Modul de a trata câmpul pictural prin tușe de culoare și o pensulație controlată amintesc de operele unor pictori redutabili din Europa modernă. Fără exaltări gratuite și exuberante, Serge Vasilendiuc creează un gen de pictură care transmite privitorului un agreabil sentiment de statornicie convingătoare. Suprafețele tablourilor sale sunt saturate fără a fi în fapt inutil încărcate. Ele respiră prin subtile vibrații rezultate din răbdătoarele suprapuneri de tonuri cu valențele lor emoționale. Picturile sale emană starea de reverie poetică, nostalgică și melancolică. Aluziile simbolice prin revendicarea unor elemente ale geometriilor poetice, aș spune, amintesc de universul abstracțiilor lui Wassily Kandinsky, de muzicalitatea lui Paul Klee dar și de libertățile inventive ale unor pictori ca Giorgio de Chirico sau Morandi.

Calinesti-villageSerge Vasilendiuc cercetează motivul cu minuțiozitate și extrage esența geometrică a formelor dominante. El nu se lasă atras in mrejele vibrațiilor jucăușe ale luminilor schimbătoare și instabile ce învăluie formele robuste ale obiectelor care alcătuiesc repertoriul. Pictorul subordonează acele vibrații ale luminilor schimbătoare, regulilor construcției geometrice a tabloului ceea ce face ca în cele din urmă să asistăm la o consolidare de tip constructiv a compoziției în întregul său. Umbrele devin participante active la definitivarea structurii tabloului. Ele sunt investite cu atribute expresive în sine. Serge Vasilendiuc, un pictor călător ne surprinde și ne încântă totodată prin varietatea subiectelor extrase din spații și locuri ale unor civilizații istorice care ne amintesc, privindu-i tablourile, de Orientul Caucazian, de însoritele țărmuri ale Eladei și Italiei sau fascinanta sa patrie care l-a adoptat, Polonia. El poartă în suflet talismane ce amintesc de o matrice ancestrală risipite pe teritoriul țării noastre convertindu-le în metafore picturale după ce periplul său documentar repetat a înscris în itinerar cetăți transilvane, orașe ca: Sibiu, Sighișoara, Cluj sau Maramureșul legendar, pășind apoi pe urmele strămoșilor în Bucovina și Moldova natală. Pelerinajele sale de pictor însetat de a vedea și cunoaște aduc privitorului bucuriile descoperirii unor locuri văzute și transfigurate prin limbajul picturii. Extrase din spațiile acelor locuri de civilizație umană motivele în sine devin un fel de posesiuni ale pictorului prin faptul că le transformă conform unui sistem de forme care poartă marca stilistică proprie recognoscibilă oricând și oriunde. El definește raporturile de echilibru și armonie a părților pornind de la realitate. Toate aspectele limbajului plastic sunt cu migală puse în acord pentru a configura ansamblul compozițional într-un mod expresiv. Preferințele artistului despre care vorbim se orientează cu precădere pentru game cromatice austere aplicând cu discernământ regulile contrastelor într-un mod temperat. Din acest punct de vedere pictura lui Serge Vasilendiuc se relevă și prin rafinamentul asocierii unor tonalități care induc o notă de mister și atmosferă specifică. Prin modul de a compune tabloul și de a reloca formele preluate din realitate, și a subordona lumina și umbra ineditei situații apărută în cadru, pictura lui Vasilendiuc se situează în zona definită de istoricii de artă ai secolului XX ca fiind pictura metafizică. Din punct de vedere tehnic remarcăm faptul că artistul evită folosirea negrului ca pigment în amestecuri ceea ce ar conduce la stingerea forței expresive a luminozității tonurilor. Unde compoziția impune susținerea unor zone în tonalități cu valori închise, pictorul se apropie de vibrațiile grave ale violetului până la indigo, albastru ultramarin sau verde închis. Pentru a contrabalansa complementar ieșirea spre lumină în picturile sale recurge la tonuri de ocru, orange, galben ajutate uneori prin amestecurile cu alb. Între cele doua categorii cromatologice, aproape nelipsite se impun tonurile de roșu de la vermillon la roșu venețian, nuanțate după caz pentru a sugera privitorului acoperișuri cu olane din ceramică, când vorbim despre peisajele din sudul Italiei sau străzile misterioase din Sighișoara Medievală sau Sibiu și alte locuri.

Chapel-in-kokkino-neroLumina născută parcă dintr-un reflector este totdeauna în compozițiile lui Vasilendiuc dirijată cu precizie pe formele ce delimitează suprafețele care se interpun fascicolului pentru a determina în vecinătate umbrele cu funcții expresive evidente. Realitatea repertorială descoperită de pictor este prelucrată în laboratorul său emoțional și rațional pentru ca apoi să o redea vederii sub forma stabilizată a tabloului. Acea noua imagine este eliberată de sub povara efemerității clipei pentru a primi atribute noi care vizează perenitatea. Remarcăm preocupările artistului pentru alegerea selectivă a subiectelor. Privindu-i lucrările vom avea sentimentul că participăm la un imaginar pelerinaj printre citadele înțesate de istorie; că urcăm trepte și ne furișăm pe străduțe înguste pentru a descoperi mărturii ale unor legende despre eroi și întâmplări modelate dea-lungul timpurilor de la o generație la alta. Picturile lui Serge Vasilendiuc au darul de a provoca imaginația privitorului. El descoperă un alt timp, nebănuit, cel al stărilor transcendente așa cum în urmă cu un secol procedau Giorgio de Chirico, Marc Chagall, Wassily Kandinsky și alți reprezentanți ai picturii avangardiste.

Într-o altă ordine a ideilor observăm în arta lui Serge Vasilendiuc privită în integralitatea sa, preocupări active de a se integra circuitului postmodern căutându-și propriile căi optime de exprimare. Atât cât am reușit să-l cunosc pe parcursul mai multor ani în ipostaza de pictor dăruit cu pasiune profesiei dar și sub aspect uman, moral și intelectual am convingerea că nu am greșit acordându-i în sinea mea deplină încredere. Este unul dintre puținii foști studenți care au, confirmat acea încredere peste așteptările mele. Ca pictor el este preocupat de a descifra conceptele și frământările experimentale aflate la modă în scopul limpezirii propriilor direcții de evoluție a stilului și concepției definitorii pentru opera sa. Serge Vasilendiuc nu s-a lăsat ademenit de zgomotoasele și efemerele experimente din care de cele mai multe ori în ziua următoare nu rămâne nici măcar amintirea. El se poziționează într-o relație statornică prin atitudinea față de confrații generației sale cât și în raport cu maeștrii predecesori ai artei universale dar și clasicii picturii românești. Sunt acestea, credem noi, nevăzute argumente care întâmpină privitorul meditând în fața pânzelor. El descoperă în arta sa configurarea structurală și tematică bine articulată, unitară și convingătoare a realității. Iubitorul de artă, colecționarul, percepe creațiile sale cu încredere pentru că ele dezvăluie caracterul stabil și responsabil al autorului cu talent, gândire limpede și echilibrată.” (Liviu Suhar, Februarie 2014)Grasse-place-du-petit-puySerge Vasilendiuc s-a născut în 1972 în mun. Bălţi, Moldova. Artist plastic, fotograf, călător neostenit. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice din Chişinău şi al Academiei de Arte din Iaşi. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Interjudeţeană Cluj – Bistriţa. Fost curator al Muzeului Naţional de Artă Cluj. De la jumătatea anilor nouăzeci întreţine legături strânse cu Polonia, iar în 2002 s-a stabilit la Cracovia. Devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Polonia, Filiala din Cracovia. Fondator al grupului de artişti „KRoma”. Doctor la Institutul de Artă al Universităţii Pedagogice din Cracovia. În prezent cadru didactic universitar, predă: Bazele compoziţiei, Structuri vizuale, Tehnici de prezentare. Este deţinător a numeroase premii în domeniul artelor vizuale. A realizat 19 expoziţii personale şi individuale, a participat la peste 50 de expoziţii colective şi de grup în ţară şi străinătate. Artistul este prezent cu lucrări în colecţii de stat din România, Polonia, Ungaria şi în numeroase colecţii particulare din România, Polonia, Franţa, Germania, Italia, Rusia, Canada, Israel, Grecia, Ungaria, Cehia şi Moldova.

Sinteze contemporane. Corpul în Arta Balcanică

Lansarea albumului de artă internaţională
Cafe Text, Timișoara, Bastionul Theresia corp A,
Vineri, 12 iulie 2013, ora 19.00.

Sinteze contemporane. Corpul în Arta Balcanică

Sinteze contemporane . Corpul în Arta Balcanică
Editura Brumar, cu o prefaţă scrisă de prof.univ.dr. Alexandra Titu

Album de sinteză ce contopeşte laolaltă juxtapuneri multiculturale efervescente, având ca protagonişti deopotrivă trupul ca lut cât şi pământul ca mamă, Corpul în arta Balcanică devine astfel suport matricial al unei arii teritoriale multistratificate într-un mozaic dinamic fără precedent. Inepuizabila substanţă, când sobră, senină, licoroasă, când, alteori, tumultoasă, vorace, zgomotoasă, devine brusc blajină, elegiacă, solitară, cu epicentre legendare insondabile ce răbufnesc străbătând genunile eterogene ale unui timp mito-poetic ancestral. Album de artă contemporană editat în condiţii grafice impecabile, având alături suportul logistic de-o calitate ireproşabilă venită din partea editurii Brumar, prefaţată doct de ampla deschidere culturală a doamnei Alexandra Titu ce înglobează într-un tot indisolubil, radiografiind nucleul greu al artelor balcanice contemporane:

Protagonişti: Bogdan Aleksandrov, Zamfira Bârzu, Călin Beloescu, Ilie Boca, Pavel Brăila, Geta Brătescu, Marius Ovidiu Burhan, Mihai Chiuaru, Marius Crăiţă-Mândră, Şerbana Dragoescu, Daniela Frumuşeanu, Suzana Fântânariu, Dan Hatmanu, Iorgos Iliopoulos, Tudor Ioan, Tiberiu Fekete, Tatiana Fiodorova, Constantin Flondor, Gerendi Ştefan Dorel Găina, Vasile Gorduz, Alexandru Ioan Grosu, Dimitar Grozdanov, Ion Iancuţ, Dimitris Kalamaras, Gabriel Kelemen, Petru Lucaci, Lucia Macari, Octavian Mardale, Florin Mihai, Corina Nani, Liviu Nedelcu, Dragoş Pătraşcu, Sorin Oncu, Tanja Ostojic, Stanislav Pamouktchiev, Thimios Panourias, Aspasia Papadoperaki, Ghenadie Popescu, Florica Prevenda, Silvia Elena Radu, Bogdan Raţă, Mircea Roman, Kyriakos Rokos, Milos Sobaic, Eugen Savinescu, Marilena Preda Sânc, Liviu Suhar, Stergios Tzanekas, Zoran Todorovic, Mark Verlan, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Zourlas Konstantinos.

Butoaiele artiştilor români se rostogolesc spre Budapesta

Articol preluat de pe Ora de Timiş

Fundaţia Herczeg din Timişoara, în parteneriat cu Muzeul Comerţului şi al In­dustriei Turistice Budapesta şi Enoteca de Savoya din Timişoara, deschide, la Budapesta, expoziţia itinerantă „Arta la frontiere, frontiera Artelor”, în perioada 7 – 8 august 2012.

În 7 august 2012, de la ora 19, la sediul ICR Budapesta (1145 Budapesta, str. Izsó, nr. 5), publicul va putea să vadă 14 dintre butoaiele transformate de artiştii români în obiecte de artă, dar şi să să guste vinuri din zona Banatului (Petrovaselo).

În 8 august 2012, de la ora 18, expoziţia cu alte opt butoaie-obiect şi lucrări de artă va fi vernisată la sediul Muzeului Comerţului şi al Industriei Turistice (1036 Budapesta, Piaţa Korona nr. 1). Totodată, va avea loc o degustare de vinuri ungureşti.

Printre expozanţi se numără nume importante ca Romul Nuţiu, Maxim Dumi­traş, Gheorghe Zărnescu, Aurel Vlad, Ştefan Pelmuş, Levente Csatlos, Iosif Tasi, Călin Beloescu, Adriana Lucaciu, Tila Vica Adorian, Suzana Fîntînariu, Doina Mihăilescu, Constantin Răducan, Sorin Nicodim, Ioan Nemţoi, Liviu Suhar. Li s-au alăturat şi 6 artişti din străinătate: Nedim Hadziahmetovic Maffa din Serbia, Varol Topac şi Sema Topac din Turcia, Gopal Dagnogo din Franţa, Beata Rostas din Ungaria şi Carole Turner din SUA.

Expoziţiile vor fi vernisate de Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă din Timişoara. Vor fi prezenţi, la Budapesta, Andrei Herczeg, iniţiatorul proiectului, şi artiştii Cristian Sida, Ştefan Călărăşanu, Dan Palade şi Robert Koteles.
SURSA: oradetimis.ro