Artă şi spiritualitate în spaţiul transilvan la ICR Budapesta

Comunicat de presă

Gabriela Matei, Director ICR şi Ovidiu Cărpuşor în deschiderea expoziţiei

 În 28 martie a.c., în Saloanele de artă din str. Izsó, nr. 5 ale Institutul Cultural Român din Budapesta, a avut loc vernisajul expoziţiei „Artă şi spiritualitate în spaţiul transilvan”. Expoziţia include un număr de 48 de artişti plastici contemporani din România şi Republica Moldova, absolvenţi ai universitătilor de profil, membri ai Filialelor Uniunii Artiştilor Plastici Profesionişti din Bucureşti, Braşov, Bihor, Timişoara, Sibiu, Brăila, Neamţ, Harghita, Iaşi, Cluj, Baia Mare. Autorii, binecunoscuţi publicului de specialitate, s-au remarcat în timp prin expoziţiile personale sau de grup găzduite de cele mai importante galerii naţionale şi internaţionale, medaliaţi la diferite Saloane şi festivaluri de artă din ţară şi străinătate.

„Expoziţia pe care o deschidem astăzi reprezintă rezultatul activităţilor întreprinse pe o perioadă de peste 6 luni, a unei selecţii exigente a lucrărilor şi a numeroşilor artişti plastici care au candidat pentru a expune în acest spaţiu deosebit de la ICR Budapesta. Organizarea şi coordonarea acestui eveniment a fost susţinută şi derulată în tot acest timp de staff-ul specializat şi colaboratorii Galeriilor de Artă „Transilvania” din Braşov, împreună cu distinsa D-na. Director ICR Gabriela Matei şi Dl. Bogdan Geana, cărora, cu aceasta ocazie, le aduc calde mulţumiri pentru susţinere şi promovare”, afirma Monica Cărpuşor, administratorul Galeriilor de artă Transilvania din Braşov.

Sunt panotate în aceasta expoziţie lucrări de pictură pe sticlă şi pe lemn executate în tehnici diverse, tradiţionale, peisaje, compoziţii cu personaje mitologice, momente şi scene de gen care transcend de la realismul figurativ clasic până la sintetizarea şi abstractizarea ideilor şi tematicilor propuse de fiecare artist în parte, redând astfel, cât mai reprezentativ, diverse elemente din cultura populară, tradiţiile şi obiceiurile unice, specifice spaţiului transilvan. Artefactele tridimensionale din bronz, ceramică şi sticlă, compun un cadru expoziţional complex, întărind şi întregind ideea şi tematica acestei expoziţii.

„Sunt foarte onorat de vernisarea acestei expoziţii. Cu mare plăcere am revenit după opt ani în spaţiul expoziţional al ICR-ului din Budapesta, unde, cu aceeaşi căldură şi prietenie am fost întâmpinaţi de gazdele noastre. Lucrările de sculptură, grafică, tehnici mixte şi pictură, expuse în saloanele ICR Budapesta, prezintă o adevărată sărbătoare a privirii. Atmosfera directă şi plină de transparenţialitate a raporturilor coloristice din arhitecturarea spaţiului plastic cât şi a conceptelor, mesajelor asociate primare şi de modelare a Real-ului sunt abordate plastic de artişti în stilurile proprii. Prin bogatele mijloace de expresie, procedee şi tehnici, autorii au finalizat creaţii de o desăvârşită calitate artistică şi măiestrie compoziţională. Indiferent de subiectul ales sau modalitatea de realizare a lucrărilor expuse, se poate conceptualiza imaginea plină de lirism, dominata de lumină, invitând astfel privitorul la zbor şi meditaţie, sedus şi de asocierile plastice sau dinamica fertilă a ideilor şi a mesajelor profunde sugerate” susţinea Directorul General al Galeriilor de Artă „Transilvania” din Brașov, Ovidiu Cărpuşor, Consilier de specialitate – Investiţii şi autentificări Arta Plastică.

Silvia Onisa

Subliniem şi omagiem prezenţa în expoziţie a lucrărilor deosebite semnate Silvia Onisa şi Traian Brădean, mari maeştri ai artei noastre plastice contemporane care au trecut nu demult în nefiinţă, artişti prolifici şi profesori deosebiţi, care au contribuit la consolidarea şi dezvoltarea profesionalismului din centrele artistice Baia Mare, Bucureşti, dar şi din întreaga ţară.

Traian Brădean

De asemenea, publicul budapestan la acest eveniment va admira lucrările semnate de: Elena Agapie, Monica Andriesei, Dumitru Bezem, Veronica Bodea Tatulea, Dana Catona, Ovidiu Cărpuşor, Mihai Cotovanu, Aurel Dan, Doina Liliana Dănescu, Crăciun Daniel, Petre Diaconu, Laurenţiu Dimisca, Vioara Dinu, Virgil Dobarta, Ágnes Domokos, Dorina Dutkay, Mihai Falcoianu, Agnes Ferentz, Georgiana Gamalie, Petre Ghergu, Georgeta Grabovschi, Veronica Iftodi, Constantin Ilea, Robert Ixari, Kovacs Geza, Rozinecs Laszlo, Ion Lazar, Gheorghe Lisiţă, Alina Manole, Dana Maria Marcu, Janos Miklos, Laurenţiu Midvichi, Gheorghe Mosorescu, Aurel Nedel, Ştefania Nistoreanu, Stela Onuţ, Valeria Petriu, Cristian Radu, Ion Radu, Marcela Rădulescu, Daniel Stancu, Elena Surdu Stănescu, Rodica Strugaru, Dana Szentkiraly, Manuela Toderaş, Cornel Vana.

„Chiar dacă tema expoziţiei era una comună, panotarea lucrărilor pe simezele celor trei saloane a reprezentat o adevarată provocare pentru întregul personal prezent care a organizat evenimentul la Budapesta. A fost foarte solicitant având în vedere faptul că trebuia găsită o formulă de aranjare optimă a lucrărilor celor 48 de artişti – lucrări care au propria trăire, forţă şi personalitate, crescând astfel dificultatea momentului. Vernisajul s-a bucurat de un succes veritabil. Zeci de invitaţi români şi maghiari, diplomaţi, ambasadori, ataşaţi cultural, galerişti, dealeri de artă, oameni de afaceri, studenţi şi artişti,  s-au bucurat de lucrările deosebite expuse la acest eveniment” precizează Monica Cărpuşor.

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 29 aprilie 2013.

Artă şi spiritualitate în spaţiul transilvan

ICR Budapesta
28 martie – 29 aprilie 2013.

Pe 28 martie 2013, de la ora 18.00, 48 de artiști români și maghiari își vor expune lucrările în cadrul expoziției „Artă și spiritualitate în spațiul transilvan”, organizată la Budapesta de Institutul Cultural Român.

Expun: Elena Agapie, Monica Andriesei, Dumitru Bezem, Veronica Bodea Tatulea, Dana Catona, Ovidiu Cărpușor, Mihai Cotovanu, Aurel Dan, Doina Liliana Dănescu, Crăciun Daniel, Petre Diaconu, Laurențiu Dimisca, Vioara Dinu, Virgil Dobarta, Ágnes Domokos, Dorina Dutkay, Mihai Falcoianu, Agnes Ferentz, Georgiana Gămălie, Petre Ghergu, Georgeta Grabovschi, Veronica Iftodi, Constantin Ilea, Robert Ixari, Kovacs Geza, Rozinecs Laszlo, Ion Lazăr, Gheorghe Lișiță, Alina Manole, Dana Maria Marcu, Yanos Miclos, Laurențiu Midviki, Gheorghe Mosorescu, Aurel Nedel, Ștefania Nistoreanu, Stela Onuț, Valeria Petriu, Cristian Radu, Ion Radu, Marcela Rădulescu, Daniel Stancu, Elena Surdu Stănescu, Rodica Strugaru, Dana Szentkiraly, Manuela Toderaș, Cornel Vana.

Expoziția de grup include un număr de 48 de artişti plastici contemporani din România și din Republica Moldova, absolvenți ai unor universități de profil, membri ai Filialelor UAPR din București, Brașov, Timișoara, Sibiu, Brăila, Neamț, Harghita, Iași, Cluj, Baia Mare. Autorii creațiilor artistice expuse sunt prezenți activ în mediul plastic prin expoziţii de grup şi personale, găzduite de cele mai importante galerii naţionale şi internaţionale, medaliați la Saloane și festivaluri de artă din țară și străinătate. Lucrările de pictură, grafică și sculptură, panotate pe simezele ICR Budapesta, prezintă o atmosferă directă a tematicii abordate, un concept organic și instinctual totodată, abordat plastic de fiecare artist în stilul său propriu, definitoriu.

Ce este arta brută

Arta primitivă, vizionară şi în afara normelor
penetrează România

O expoziţie atipică adusă din Franţa, într-un spaţiu convenţional la Parlament, reuneşte peste 100 de artişti care fac ceva outsider art, artă brută sau artă singulară.

În plină vară, când de obicei galeriile sunt mai mult goale, s-a deschis o expoziţie atipică, cu un gen de pictură şi grafică foarte puţin cunoscut în România, prezentată de un cunoscut muzeu franţuzesc ce promovează manifestările neconvenţionale. Este vorba despre Muzeul Artei Brute din Lapalisse, conceput şi condus de un frumos nebun, Luis Marcel, foarte bine apreciat în Franţa şi în străinătate. Fondatorul muzeului a participat la vernisajul primei ediţii a Salonului Internaţional Outsider Art, realizat de pictorul Laurenţiu Dimişcă, deschis în Sala „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului.
Dimişcă a mai prezentat prin Fundaţia Outsider Art din România şi alte expoziţii de gen în ţară – la Cluj, la Piatra Neamţ şi la Centrul Apostu de la Bacău – , dar nu în Bucureşti, cu excepţia personalelor sale.

Turiştii străini, primii vizitatori

Expoziţia de la Palatul Parlamentului este diferită de cele organizate de obicei aici. În primul rând este foarte veselă, ca într-o continuă celebrare a bucuriei. Panotarea lucrărilor, realizată înainte cu câteva zile de vernisaj, a atras ea însăşi o serie de vizitatori din rândul turiştilor străini care tocmai vizitau Casa Poporului.
„Erau încântaţi pentru că nu numai că recunoşteau genul, dar recunoşteau artiştii, ştiau de Luis Marcel şi erau fericiţi că nu numai în Franţa se pot bucura de asemenea privilegiu”, a povestit pentru România liberă Marius Tiţa, critic de artă şi curator al expoziţiei. Luis Marcel este profesor de sculptură, expert în arta brută şi arta contemporană, fiind fondatorul „Galerie des 4 coins” şi al Muzeului L’Art en Marche din Lapalisse, din ultimul fiind expuse circa 80% din lucrările de la Parlament. De altfel, inclusiv Laurenţiu Dimişcă are lucrări în expoziţia permanentă a muzeului, iar o singură pictură semnată de el se vinde şi cu 10.000 de euro în străinătate.

La salon au fost aduse lucrări semnate de peste 100 de artişti din întreaga lume, dar şi români, care sunt reprezentativi pentru arta brută, arta singulară, arta vizionară, neuve invention, arta naivă, arta primitivă, noua figuraţie, arta în afara normelor, reunite sub conceptul outsider art.

De la terapie la artă

„În esenţă acest gen de pictură a pornit de la personale cu probleme psihice, care erau îndemnaţi de doctori să picteze, dar toată această poveste a evoluat”, explică Marius Tiţa. De altfel, termenul de artă brută este destul de cunoscut în străinătate, iar cel de „outsider art” a fost patentat de criticul Roger Cardinal în 1972 ca un sinonim la stilul creat de Jean Dubuffet, o artă din afara barierelor culturale oficiale. „Este o artă fără norme, în afara canoanelor impuse de şcoala tradiţională, pe mai multe tendinţe, de la cea naivă şi primitivă, la arta populară şi altele”, explică Tiţa.

Laurenţiu Dimişcă este doctorand pe acest domeniu, având în pregătire o teză dedicată artei brute. El însuşi lucrează astfel, stilul său fiind încadrat în „noua figuraţie artistic” şi este puternic susţinut de Luis Marcel, mentor al curentului. Luis Marcel i-a încredinţat lui Dimişcă în anii trecuţi o bună parte din colecţia sa, „Vineyard and Wines” pentru a o prezentat şi în România sub numele „Vii şi vinuri”. Pictorul Dimişcă, născut la Piatra Neamţ, a studiat pictura şi alte tehnici la Universitatea de Arte şi Design Cluj (fresca, icoana, vitraliile), iar lucrările sale combină aceste cunoştinţe în culori îndrăzneţe, simboluri narative puternice, manipulând suprafeţele pe care spune poveşti.
De altfel, la vernisajul Salonului, Laurenţiu Dimişcă a prezentat împreună cu designerul Andreea Sultan o colecţie de haine inspirate de arta sa. „M Sultan Fashion” propune o serie de imprimeuri cu imagini din picturile lui Dimişcă, iar toate cămăşile, rochiţele, cravatele aduse spre vânzare s-au topit pur şi simplu.

De menţionat că în cadrul vernisajului s-a lansat un număr al revistei AnticArt, realizat de Dorin Mihalache, dedicat Salonului Outsider Art şi acestui gen de artă. Expoziţia va fi deschisă până la 19 august 2011.
Luis Marcel a fost încântat de reacţia publicului, fapt ce l-a determinat să promită deja că intenţionează ca anul viitor să organizeze la noi o lună dedicată artei brute şi artei singulare cu lucrări strânse din toată lumea. Îşi propune, totodată, să organizeze conferinţe şi seminarii, plus proiecţii de filme, pentru a explica şi prezenta publicului românesc acest gen de artă. (Manuela Golea)
FOTO: Mihai Barbu
SURSA: romanialibera.ro