[de]limitări – un proiect de Larisa David

transit.ro/Cluj
(Str. Brassai Sámuel, nr. 5, Cluj-Napoca)
Vernisaj: joi, 26 martie, 2015, orele 20:00

Print

Într-o Europă afectată de criza economică, instalată într-un orizont de stagnare socială aparent nesfârșită, mai nou, destabilizată de criza politică apărută în urma unor decizii guvernamentale neo-autoritare atât din, cât și în vecinătatea UE, oare în ce stadiu se află construcțiile identității colective în țările post-socialiste? După ce, inițial, naționalul și – implicit – naționalismul păreau să fie gradual depășite în noul cadru continental al UE, noua configurație europeană de după criză propune un nou aranjament: o complicitate în care un fals internaționalism al „civilizației europene” conviețuiește atât cu naționalismul autoritar și reacționar cât și cu cel moderat. O complicitate reciproc avantajoasă din care lipsește cu desăvârșire alternativa politicilor emancipatoare.

În această supraviețuire ambiguă a naționalismului la nivelul structurilor continentale, naționalul continuă să fie construit și proiectat activ la nivelul politicilor statale, este un demers continuu și de perspectivă care începe la școală de la o vârstă fragedă și continuă până la bătrânețe prin diferite programe și sărbători, ritualuri și instituții culturale. Elaborate de obicei prin măsuri guvernamentale, implementate de către Ministerul Educației Naționale și Ministerul Culturii, aceste politici influențează viața unei generații fie în mod asumat și vizibil, fie, în cazul unor politici culturale mai liberale, ca o obligație cetățenească manifestată latent în subconștientul social/popular ori ca un simplu „patriotism constituțional”, atașament față de forma însăși de asociere democratică a colectivității.

La tranzit. ro/ Cluj, artista Larisa David pune în scenă unul din instrumentele cu care statul român își exercită influența asupra cetățenilor: manualul de istorie. Proiectul constă în 3 videouri în care sunt preluate și interpretate fragmente extrase din manualele de istorie pentru școala primară din ultimii 25 de ani. Aceste fragmente activează sensuri diferite de la o poziție de citire la alta. Prin deplasarea privirii spre o istorie a manualelor, se relevă artificialitatea și caracterul de construct al identității naționale. Pe lângă aceste videouri, va fi expusă și o lucrare realizată prin implicarea unor elevi, mutând discursul reflexiei culturale în sfera realității sociale imediate.

Proiectul [de]limitări face parte din programul Ficțiune, Retorică, Fapte al tranzit. ro, început în 2012.

Larisa David lucrează cu performance, acțiuni, intervenții, instalații și video, prin care abordează contextul specific al unui spațiu. În centrul practicii sale artistice se află interesul pentru relația dintre individ și societate, chestionând convenții, atitudini și comportamente care apar în structurile normative. Trăiește și lucrează în București.

Curator: Attila Tordai-S.

În realizarea videourilor au participat: Emese Apai, Nicoleta-Ileana Colopelnic, Ernő Csurkuly, Florina-Cristina Florian, Radu Gaciu, Gabriel Girigan, Elena-Theodora Guță, Gabriel Tarța, Radu-Ioan Toderici, Malvinka Urák.

Cameraman: Zoltán Varró.

Expoziția se poate vizita în perioada 26.03 – 27.04. 2015, de luni până joi între orele 15:00-18:00.

Ritualuri / Spaţiul Platforma

Salon Video /13.12.2012 – 13.01.2013
Vernisaj: Joi, 13 decembrie 2012, 18.00 – 21.00

RitualuriLuiza Alecsandru, Simion Cernica, Larisa David, Andreea Dănilă, Cezar Lăzărescu, Gabriel Stamate, Jean Lorin Sterian, Marius Tănăsescu, Ștefan Tiron & Claudiu Cobilanschi, Daniel Tristan.

Ritualurile pot fi moștenite, transformate, falsificate, inventate – pot privi spațiul public sau pe cel privat, dar, indiferent de substratul și semnificația lor, se caracterizează prin ritm și repetabilitate: la fel ca un videoloop, ritualul se repetă în buclă, din timp în timp, reafirmând un conținut semantizat la nivel personal ori comunitar. Pentru cine privește din afară, gesturile care intră în componența ritualului pot parea adesea absurde și limitele lor de înțelegere variază între extrema observare etnografică și împersonarea fundamentalistă. Față de un gest ritualic, poți fi în egală măsură videograful care fură suflete, un practicant apatic, ori cel mai zelos purtător de hachimaki. Practicarea unui ritual, indiferent de natura și forma lui, este un foarte solid marker social, iar refuzul de a lua parte la ritualurile spirituale ori sociale ale comunității de care aparții este întotdeauna însoțit de trauma ruperii, dar și de reflexul eliberator.

Lucrările video propuse aici sunt aduse laolaltă în urma unui apel deschis și se apropie de tema ritualului din direcții diferite. O parte din ele observă lucid spații comune, aspecte ale orașului, locuitori, trecători, punând problema aspectului ritualic al mersului pe stradă, vieții de zi cu zi, ori înregistrând sec și apersonal gesturile locuirii moderne: trecerea pe lângă zidurile în demolare, ignorarea vecinului de cartier. O serie de performance-uri pentru video vorbesc, foarte diferit, despre acțiuni repetate cu sau fără voie, jocuri, provocări personale și remake-uri. Observăm asemănări între gesturile repetate ale unor străini; bănuim reacții în urma unor evenimente necunoscute și inventarea unor ritualuri de transformare. Orice ritual presupune o ieșire din intimitate, o anulare a spațiului personal. Gesturile simple filmate și puse în buclă devin obsesive, căutând aspectele ritualice ajungem să găsim patternuri, ritmuri generice, vertijuri comune.

SALON VIDEO este o platformă de expunere a artei video, printr-un program constant și accesibil, inițiat și organizat de Daniela Pălimariu și Dan Băsu. Are loc o dată la trei luni, în locații diferite, și caută noi forme de prezentare și interogare a mediului video. Prioritatea proiectului constă în felul în care este folosit acest mediu, şi nu în prezența acestuia în sine. Prima ediție a avut loc la ALERT Studio, pe 26/27 aprilie 2012; DOI _ Salon Video a avut loc la Atelier35, între 5/12 iulie 2012. www.danielapalimariu.ro/salonvideo