În luna mai 2012, Galeria de Artă a Municipiului Hunedoara găzduieşte expoziţia intitulată „Laborator: Textile + Modă”, aparţinând unui grup de studenţi din cadrul Faculăţii de Arte şi Design Timişoara. Am încercat să intrăm în „laboratorul” departamentului Textile, pentru a cunoaşte mai bine activitatea ce se desfăşoară în atelierele facultăţii timişorene, stând de vorbă cu organizatorii evenimentului şi studenţii participanţi.
Moda se reinventează permanent
Andrei Rosetti: Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre expoziţia pe care aţi deschis-o la Hunedoara?
Andrea Palade-Flondor (Lector Univ. Dr. la Facultatea de Arte şi Design, Universitatea de Vest – Timişoara): Expoziţia de la Hunedoara cuprinde obiecte textile, vestimentaţie, accesorii, imprimeuri, lucrări realizate în diverse tehnici textile specifice studenţilor ce urmează specializările Arte textile – design textil, Modă – design vestimentar.
AR: Aşadar cei care expun sunt studenţi. Ne puteţi spune în ce an sunt şi ce lucrări prezintă publicului?
APF: Sunt studenţii din toţi anii de studiu: anul I, II şi III şi masteranzi. Lucrările sunt atât de la discipline de bază, cât şi experimentale, care explorează tehnici textile.
AR: Prin ce anume se recomandă Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, cu specializările amintite? Ce ar trebui să cunoască elevii hunedoreni atunci când se hotărăsc să se îndrepte spre secţiile Facultăţii din Timişoara?
APF: Cele 2 specializări oferă o gamă foarte bogată de opţiuni pentru studenţi, opţiuni creative, abordând concomitent o viziune aplicată, de design şi una artistică, cu posibilitatea de a-şi dezvolta personalitatea în funcţie de felul în care îşi văd, în continuare, cariera. Pot spune că li se oferă posibilitatea de a explora creativ, de a-şi dezvolta abilităţi tehnice concrete, de a-şi îmbogăţi limbajul plastic şi vizual, de a-şi forma o cultură și o viziune în acest domeniu. Vorbim de o direcţie foarte spectaculoasă – moda. Iar, această rută de studiu, aflată într-o facultate de artă, presupune în primul rând o viziune plastică şi apoi tehnică, cultură dublată de cunoştinţe şi abilităţi profesionale concrete, în aşa fel încât studenţii să poată deveni atât creatori, cât şi coordonatori ai unor proiecte complexe dezvoltate în acest domeniu.
AR: Cum este percepută facultatea la nivel naţional şi internaţional? Spuneaţi de o serie de calificative pe care le-aţi obţinut.
APF: Anul trecut au avut loc evaluările programelor de studii la nivel naţional. Aceste cotări ne-au inclus în categoria A, alături de universităţile de arte din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, ceea ce însemnă o recunoaştere a calităţii tuturor programelor noastre. La Timişoara facultatea a fost reînfiinţată în anii ’90, a trebuit să se reinventeze, să repornească de la zero şi, iată, a ajuns una dintre cele mai competitive din ţară. Noi pregătim pe trei nivele de studiu: licenţă, masterat şi, apoi, doctorat în arte. Avem rute de studiu complexe și o ofertă bogată de specializări, printre care se numără Moda şi Artele textile.
Moda este o zonă extrem de dinamică. Moda se reinventează permanent, iar studenţii unei asemenea specializări au posibilitatea de a-şi găsi un loc şi un rol în acest sistem complex care oferă multiple opotunități de angajare. Toată lumea care aude de modă înţelege prin aceasta doar design vestimentar sau, eventual, poziţii de coordonator de firmă. Oamenii care lucrează la realizarea unei colecţii fac parte dintr-o echipă complexă, unde nu toţi se ocupă de creaţie. Această echipă cuprinde personalităţi diferite care rezolvă diverse probleme şi colaborează. Din acest motiv există o multitudine de job-uri, unele încă pe cale de a fi create. Există tipuri de calificări care funcţionează în sistemul occidental foarte bine şi pe care, la noi, piaţa nu le-a conştientizat încă. În mod sigur vor exista specializări noi care vor putea fi asimilate de piaţa muncii.
AR: Cu alte cuvinte o dată cu dezvoltarea pieţei de muncă în domeniul artelor vor exista tot mai multe oportunităţi de a lucra în domenii care la noi nu sunt incluse în nomenclatorul muncii?
APF: Da, de exemplu, o rută individuală de studiu în design vestimentar dublată de mai mult management, ar duce către activităţi de coordonare a acestor echipe. Pot apărea calificări ce ţin de promovarea imaginii. Există profesii precum cea de visual merchandiser care la noi este o calificare subconsiderată, fără să necesite studii superioare. Este mai mult decât o ştiinţă coordonarea echipelor de promovare a produselor prin strategii vizuale. Fără a avea însă o pregătire corespunzătoare nu sunt şanse de a face ceva performant. Faţă de designul de produs, aici, cunoştinţele tehnice şi cultura în domeniu de specialitate sunt absolut necesare pentru a face performanţă.
AR: …o poveste de succes?
APF: Una dintre persoanele cu care noi ne mândrim este Cristina Lazăr care a absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva, apoi la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, studii de licenţă şi master şi, în final, doctoratul. În prezent predă la Departamentul de Design şi Arte Aplicate şi are propria firmă, propriul atelier de modă în Timişoara. Se poate spune că este o persoană care a confirmat calitatea învăţământului de la noi.
AR: Cristina are lucrări în expoziţia de la Hunedoara?
APF: Ea nu are lucrări în acestă expoziţie care este destinată studenţilor, în schimb vom găsi lucrări coordonate de Cristina. Am încercat să expunem lucrări recente ale studenţilor din toţi anii de studiu. Strategia nostră este de a-i impulsiona pe studenţii noştrii. Prin evenimentele pe care le organizăm ne propunem să promovăm lucrările lor, pentru a se confrunta cu această energie pozitivă a întâlnirii cu publicul. Există evenimente în care expun şi valorile noastre „deja consacrate”.
AR: Am deschis capitolul poveştilor de succes de la facultatea voastră. Am înţeles că ai un proiect selectat pentru concursul Arts of Fashion din San Francisco (vedeţi site-ul aici). Spuneţi-ne câte ceva despre succesele dvs. de la Timişoara şi nu numai?
Sandra Chira: Am terminat Liceul de Artă de la Baia Mare. Am participat la mai multe olimpiade naţionale în mai multe centre universitare. Am fost, mai întâi, la Iaşi, apoi la Timişoara şi Cluj-Napoca. Aşa am ajus să merg la facultatea din Timişoara. Aici m-am îndrăgostit nu doar de oraş ci şi de energia pe care o degajă centrul universitar timişorean. Sunt în anul II/master. Mai am câteva luni şi termin, după care sper să urmeze doctoratul. Concursul la care vă referiţi se desfăşoară în SUA cu participarea a peste 330 de studenţi din toată lumea. Au fost selectate 50 de proiecte printre care şi al meu. Proiectul constă în realizarea unei colecţii „capsulă” de 3 piese. Finaliştii au posibilitatea de a finaliza în material două din cele trei piese trimise acolo. Premianţii vor avea parte un show realizat de organizatori. Premiile sunt pe măsura concursului şi constau în diverse burse.
AR: Cum este să fi în anul II/master? Studiile tale sunt la final. Performezi? Cum e tranziţia de la studiu la activitatea profesională?
SC: Cazul meu este unul fericit. Am multe proiecte. Poate prea multe uneori… Începând cu anii de licenţă am avut parte de mediatizare. În cadrul licenţei studenţii au expoziţii. Cei de la modă au posibilitatea unei prezentări, un show de modă. Cu această ocazie am avut parte de oameni ce fac parte din lumea modei, veniţi de la Bucureşti, care au apreciat creaţia mea şi m-au promovat. Astfel, am avut ocazia de a avea mai multe prezentări în ţară şi la Bucureşti, intrând în acceastă „familie”, iar acum mă simt onorată să fiu parte a unui astfel de grup.
AR: Ana Maria Marchetanu, care e povestea ta?
Ana Maria Marchetanu: Am venit din Bucureşti şi am „în spate” 3 ani de arhitectură. Am ales design vestimentar în urma unui concurs. Este vorba de concursul Inspired 2010. Am câştigat, atunci, locul I la secţiunea „accesorii”. Acest lucru mi-a dat încrederea că pot urma o facultate de arte. Am ales Timişoara deoarece mă săturasem de Bucureşti. Am vrut să încerc ceva nou.
(n.r. vedeţi concurs inspired 2010)
AR: Am înţeles că şi tu ai un proiect selectat la concursul Arts of Fashion…
AMM: La început nu am fost motivată. Doamna profesoară m-a „împins” şi sprijinit pentru a realiza un proiect care, spre uimirea mea, a fost selectat.
AR: Domnule Victor Gingiu, spuneţi-ne câteva cuvinte despre secţia la care predaţi.
Victor Marian Gingiu: Sunt asistent universitar doctor la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara. Predau într-un departament în care diversitatea şi creativitatea se întâlnesc. Diversitatea rezultă din abundenţa şi paleta largă a tehnicilor folosite. De la tapiserie, care se referă în principal la ţesut, la tapiseria contemporană, care foloseşte tehnici şi materiale nonconvenţionale, toate îşi au locul în acest cadru. Adesea sunt folosite tehnici tradiţionale, însă subiectele abordate aparţin contemporaneităţii. Broderia, imprimeul textil, miniatura textilă, ambientul textil fac parte din instrumentarul secţiei în care lucrez şi predau.
AR: Înţeleg că latura meşteşugărească este bine dezvoltată, dar există o mare deschidere pentru creativitate.
VMG: Da, de exemplu broderia se poate realiza atât la maşina de cusut cât şi manual. Subiectele pe care le abordăm aparţin lumii contemporane. Atingem adesea subiecte ce ţin de social, de politic… Am realizat numeroase astfel de expoziţii în care au fost transgresate prin tehnici tradiţionale, subiecte ale lumii contemporane. Există creativitate şi atunci când vorbim de tehnicile abordate. Tehnicile tradiţionale sunt adesea combinate cu utilizarea unor noi medii de exprimare. Studenţii caută să dezvolte, de pildă, compoziţii pe suporturi imprimate, peste care intervin cu o cusătură… Sau, în cazul imprimeului textil avem situaţii în care ei apelează la o abordare personală ce împinge tehnica spre grafică sau chiar pictură de şevalet. Este vorba de exprimări personale spontane care merg pe drumul dezvoltării creative a studentului.
(Interviu realizat de Andrei Rosetti)
artavizuala21 