Ioana Antoniu – Miraj

Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Vernisaj: joi, 23 iunie 2016, ora 18:00.

Ioana Antoniu- MirajMuzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, organizează, în perioada 23 iunie – 17 iulie 2016, expoziţia „Miraj” a artistei Ioana Antoniu.

Cuvânt de deschidere: Prof. Univ. Dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca; Prof. Univ. Dr. Ioan Sbârciu; Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban; Prof. Univ. Dr. Ioan Horvath Bugnariu; Prof. Univ. Dr. Ioana Antoniu.
Curator: Dr. Dan Breaz.

Prof. Univ. Dr. Ioana Antoniu este cadru didactic la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, unde a studiat în cadrul departamentului Arte textile, în intervalul 1983-1988 și este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Artista s-a remarcat printr-o activitate expozițională internațională, care include Franța (Grafică mică, Nancy, 1986), Olanda (Gijzenrooi Gallery, 1991), Suedia (Galeria Art Addiction, Stockholm, 1994), Budapesta (expoziția Korpus, Muzeul Vassarely), Germania (Documenta X, Kassel, 1997), Finlanda (Expoziție personală de pictură la Ambasada României din Helsinki, 1999), Italia (Galleria Spazio Mirionima, Macerata, 2010), Austria (Expoziția Motion-Emotion, Viena, 2012) și Polonia (Nowy Sacz, The Malopolska Art Center, 2014). Așa după cum sugerează câteva dintre titlurile expozițiilor sale, In The Mirror of Las Meninas, Essentia, Natural/ Artificial, Image sau cea mai recentă expoziție, Miraj (Muzeul de Artă Cuj-Napoca, 2016), Ioana Antoniu propune un metadiscurs, care dialoghează cu mijloacele de expresie ale picturalului.

De această dată, lucrările artistei își apropriază meșteșugul broderiilor tradiționale prin integrarea lor într-o exprimare vizuală sintetică, pentru care ceea ce este recognoscibil a fost deja sublimat prin sinteza semnului vizual aparent inteligibil, dar la fel de volatil precum realitatea unui miraj. Cu toate acestea, expoziția Miraj îi restituie publicului printr-o retorică vizuală discretă, unele repere ale unui univers autohton familiar. Prin acest limbaj, deopotrivă sofisticat și apropiat spectatorului, Ioana Antoniu caută să restituie sentimentul de apartenență la o tradiție culturală locală, care încă mai așteaptă să fie descoperită ca resursă a limbajului vizual contemporan.
Pentru Ioana Antoniu pictura e o experiență a tuturor lucrurilor din jurul ei care o ating. Este mai degrabă felul ei de a reacționa. În pictura artistei sunt pe rând sublimate întâlniri, percepții, amintiri, referințe care devin subiecte în cadrul unui proces alchimic de transmutare și resubstanțializare a acestei cunoașteri.
Ioana Antoniu își construiește reveriile într-un orizont care valorizează într-un mod foarte personal elemente și surse din mai multe universuri formale și moduri de expresie. Importante pentru ea sunt pictura marilor maeștri, filmul, muzica, literatura, fiind în același timp preocupată de mutațiile profunde ce însoțesc evoluțiile limbajelor artistice contemporane și impactul lor asupra definirii unor noi sensibilitați.
Articularea propriului limbaj pictural a evoluat pentru Ioana Antoniu într-un mod organic, senzitiv și în același timp intelectual, asumat, programat, fără fracturi, negații și depărtări, atât tematic cât și ca tehnici de reprezentare.
Picturile din expoziția Miraj, coerente cu această evoluție, diversifică vectorii și impactul imaginilor și a transpunerii lor cu mijloace picturale, prin asocierea unor procedee, tehnici și elemente de reprezentare preluate din broderie și cusături, în mod neașteptat și subtil integrate temei generale. Prin acestea, realitatea texturală și tactilă a picturii se amplifică și își asumă o nouă expresie și noi conotații. Integrate prin coasere și broderie structurii picturale, texturile și materialitățile firelor textile ne induc o stare neașteptată de confort, familiară, aproape casnică.
Ca un miraj, jalonând limitele reprezentării, aproape rustic, un meșteșug vechi se insinuează pe pânză. Durata temporală de care amintește actul coaserii și al brodării, dinamica și materialitatea firelor, împunsăturile care lasă răni în pânză, amplifică și nuanțează caracterul, materialitatea și expresia picturilor. Culoarea care revine și uneori acoperă, ascunde sau unifică cusăturile, le integrează asumânduși-le conceptual.
Tematica lucrărilor Ioanei Antoniu e deliberat atemporală, permanentă, operând cu elemente precum sugestia, absența, narativul aluziv, intensitatea și semnificațiile fragmentarului, vizând mereu fascinanta imobilitate a unei viziuni ideale. Utilizarea ambivalentă a relației dintre figură și fond lasă privitorului decizia de a alege ceea ce dorește să vadă. Oglindirea imaginii și continuitatea ei nestingherită de rigorile reprezentării, contribuie la desfășurarea tramei imaginii ca într-un gest de eliberare, iar broderia dă senzația că plutește în fluidul pictural.
Unele din titlurile lucrărilor sugerează și ele, într-un mod empatic cu privitorul, regăsirea unui orizont ideal, intâlnirea posibilă cu momente privilegiate: „Locul perfect”, „Sub vânt”, „Înserare”, „Nocturne”, „Intimitatea naturii”, „Liniștea frumuseții”, „Răcoare”, „Iarna, dincolo de pleoape”, „Inflorire”, „Sub zăpadă”, „Cascada” sau  „Miraj”. Altele invocă drept referințe titlurile unor capodopere literare și cinematografice cu care elaborează complicități vizuale, precum  „Muntele vrăjit”, „Creanga de aur”, „Sfârșitul jocului”, „Rămășițele zilei”, sau  „Nopți de sânziene”.

Lucrările Ioanei Antoniu reprezintă cu predilecție aspecte din natură, imagini familiare reprezentate adesea mai degrabă sugestiv, ca rezultate ale unei cenzuri formale. În acest univers elementele cromatice și de figurație funcționează adesea independent și detaliile de vegetație și flori cusute și articulate minuțios, dar fragmentar, par un miraj.
Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 17 iulie 2016, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Expoziţia Şcoala de Artă de la Cluj la Galeria de Artă Contemporană SOKÓL, Nowy Sacz, Polonia

29 august – 21 septembrie 2014

PLAKATÎn cadrul programului de colaborare dintre judeţul Cluj şi regiunea Malopolska din Polonia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca va prezenta în perioada 29 august – 21 septembrie 2014 la Galeria de Artă Contemporană SOKÓL din oraşul Nowy Sacz, expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”.
Vor fi expuse lucrări de Abódi Nagy Béla, Petre Abrudan, Gheorghi Apostu, Catul Bogdan, Teodor Botiş, Victor Ciato, Petru Feier, Radu Fulger, Teodor Harşia, Nicolae Maniu, Florin Maxa, Miklóssy Gabor, Mohi Sándor, Ioan Aurel Mureşan, Paul Sima, Tóth László, Mircea Vremir din patrimoniul muzeului şi din creaţia curentă a artiştilor Ioana Antoniu, Marius Bercea, Radu Comşa, Adriana Elian, Adrian Ghenie, Kőmives Andor, Ciprian Mureşan, Radu Pulbere, Şerban Savu, Ioan Sbârciu, Radu Şerban.
Au colaborat galeriile Plan B Cluj / Berlin şi Blain / Southern Londra.

Muzeul Arta CjExpoziţia îşi propune să ofere o imagine concentrată a specificului artei clujene din perioada 1950 şi până în prezent, cunoscută fiind ascensiunea acesteia în mediile artistice internaţionale din ultimii ani. Astfel, o carte apărută anul trecut la editura Phaidon, Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes, plasează Clujul între cele 12 oraşe unde se realizează arta viitorului. În revista Flash Art, un articol a lansat formula Şcoala de Artă de la Cluj, referindu-se la prezenţa tot mai dinamică a artiştilor clujeni în arta internaţională, dar şi la o anumită caracteristică a acestora, respectiv interesul pentru arta figurativă. Artiştii clujeni au manifestat întotdeauna o preferinţă pentru arta figurativă, iar o privire retrospectivă în istoria picturii locale confirmă acest lucru.

Muzeul Arta Cj 2Un element important în această istorie îl reprezintă existenţa învăţămîntului artistic superior din anul 1950 până în prezent, deşi pentru o scurtă perioadă, între anii 1926-1931, o şcoală de artă a mai funcţionat la Cluj. Chiar dacă o bună parte din această istorie s-a consumat în perioada comunistă, artiştii au încercat să se sustragă modelelor propuse de ideologia comunistă şi să dezvolte o artă adevărată, legată de multe ori de evoluţiile artistice din lume. Succesul răsunător al tinerilor artişti de azi a fost pregătit de generaţiile anterioare, de climatul cultural bogat al Clujului, artiştii-profesori din învăţământul universitar de artă clujean având o influenţă decisivă în crearea unui anumit profil artistic al oraşului.

Muzeul Arta Cj 3La vernisaj va participa domnul Vákár István, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi domnul Leszek Zegzda, preşedinte al Comisiei regionale de cultură,  doamna Monika Wiejaczka, director al departamentului de cultură şi patrimoniu, doamna Magdalena Jaskowska, membru al Comisiei de cooperare internaţională a regiunii Malopolska, şi o delegaţie din partea Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Călin Stegerean, director

Foto: Muzeul de Artă Cluj-Napoca – jozsef.rosta@gmail.com

Ioana Antoniu: Anti-age

M2 / Spaţiu de Artă Contemporană
Cluj, str. Clinicilor 2-4.

Expoziţie personală de pictură
Vernisaj: 22 aprilie 2013, ora 13.00.

Ioana Antoniu - Anti-agePicturile prezentate sub titlul generic „Anti-age”, urmăresc printr-un proces de decantare alchimică a imaginilor surprinderea unor momente ideale, perfecte, exemplare. Reflectând o dimensiune onirică, sunt pe rând developate din fluxul memoriei imagini pentru care trecerea timpului a fost suspendată.
Suspendat şi obliterat este și contextul viziunii în care sunt doar vag, difuz sau estompat păstrate doar detalii care particularizează relațiile figurilor feminine cu obiectele sau spaţiul. Fericirea şi feminitatea aparțin în picturi unei vârste de aur, pentru care timpul devine o dimensiune irelevantă. (Ioana Antoniu)

Ioana Antoniu este născută pe data de 14 aprilie 1964, la Cluj-Napoca şi este conferenţiar univ. dr. în cadrul Universităţii de Artă şi Design Cluj. Este membră a Uniunea Artiştilor Plastici din România şi, din 1993, membră în Consiliul Profesoral al Facultăţii de Arte Plastice şi în Senatul UAD Cluj-Napoca.

Expoziţii personale: „Imagine”, Muzeul de Artă Cluj (2008); „Hrană, semn, imagine, simbol”, Muzeul Naţional de Artă Cluj – expoziţie cu prilejul susţinerii publice a tezei de doctorat (2005); Galeriile Radio, Cluj-Napoca (2002); Galeria Mare a UAP Cluj – Cluj-Bucureşti, Bucureşti-Cluj – expoziţie de pictură deschisă de criticul Erwin Kessler – Galeria Căminul Artei, Bucureşti (1995), Galeria De Boog, Ijsselstein, Olanda (1998, 2006); Ambasada României din Helsinki, Finlanda (1999); Zwolle, Olanda (1994); Galeria Gijzenrooi Geldrop, Olanda (1991, 1992).

Dialogul artelor la Salon pe Balcon

Timp de trei zile, începând din 1 iunie până pe 3 iunie, 42 de plasticieni au invitat publicul iubitor de artă la o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă din Cluj. Scopul acţiunii a fost cel de a „deschide” atelierele plasticienilor în faţa celor care doresc să cunoască mediul artistic clujean. „Salon pe Balcon” este un proiect de început care îşi propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog între societate, artiștii ei și operele lor. Expoziţia colectivă de artă contemporană a fost iniţiată de artiştii Vasile Gheorghiţă, Ioana Antoniu, Elian, Lucia Lobonţ, Radu Pulbere, Radu Şerban, Ovidiu Tarţa, membri ai Filialei din Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Mai mult despre eveniment aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

În urma acestui proiect artistic am stat de vorbă cu trei dintre iniţiatorii evenimentului:

Lucia Lobonţ: Ideia „Salonului” aparţine domnului Vasile Gheorghiţă. El a venit cu propunerea de a face un târg de artă. Nu am putut realiza acel proiect aşa cum a fost conceput iniţial. Prin indermediul acestei expoziţii încercăm să demarăm o acţiune experimantală. În momentul de faţă nu avem o galerie pentru expoziţii, ci doar un spaţiu ticsit cu lucrări. Am hotărât să facem o expoziţie nonconvenţională, o expoziţie în care oamenii să vină, să ne cunoscă, să ne cunoaştem noi între noi şi, nu în ultimul rând, să vindem lucrări. Domnul director Călin Stegerean ne-a propus această perioadă pentru expoziţie, 1, 2 şi 3 iunie, o perioadă care vine imediat după „Zilele Clujului” şi care continuă cu momentul de început al TIFF-ului. Expoziţia se integrează în programul muzeului care are proiecţii de filme, concerte şi alte manifestări culturale. Este o expoziţie în care fiecare artist se prezintă aşa cum vrea el. Dealtfel, arta din Cluj, aşa cum reiese din această expoziţie, o pot numi una tânără, spontană şi cu artişti dornici de a participa în cadrul evenimentelor culturale majore. Mai mult, evenimentul contribuie la cunoaşterea de către public a mediului artistic clujean şi în urma întâlnirii noastre vom şti unde să ne căutăm unii pe alţii.

Radu Pulbere: Acţiunea la care suntem prezenţi este modalitatea noastră la care am apelat pentru a încerca să deblocăm starea în care se afundă prezenţa artei în oraş. Folosim unul din puţinele spaţii care a rămas destinat artelor şi pe care ne bazăm în activitatea noastră. Într-un fel, lucrările sunt expuse în interiorul Muzeului de Artă şi, în acelaşi timp, investighează un spaţiu nou, unul nonconvenţional, aflat în exteriorul sălilor obişnuite. Acţiunea are scopul de a face posibilă o întâlnire între grupurile de colegi, artişti şi public. Am profitat de manifestarea majoră care este TIFF. Ne bucură faptul că ne putem întâlni şi avem ocazia de a discuta între noi în cadrul acestui proiect pilot. Este o încercare de a vedea cum funcţionează o relaţie care presupune organizare, coeziune şi promovare. Din acest punct de vedere cred că ne-am atins scopul.

Radu Şerban: Fiecare dintre noi poate vedea acestă manifestare în mod diferit. Eu văd această acţiune ca o ieşire în public, asta pentru că artiştii stau, de obicei, izolaţi în ateliere lor unde publicul pătrunde mai greu. Am ieşit în faţa publicului, în întâmpinarea lui, într-un spaţiu nonconvenţional, pe logiile muzeului destinate promenadei. Artiştii nu sunt în general comunicativi şi acest eveniment ne-a adus împreună pentru a schimba diverse idei. Fiecare plastician participă în această expoziţie cu ceea ce îl reprezintă. Nu ştiu dacă sunt lucrări vandabile. Sunt orientări diferite. Sunt lucrări ce se situează atât într-o zonă convenţională, tradiţională, dar şi lucrări experimentale. În ansamblu prezentăm domenii ale artelor care se adresează tuturor gusturilor.
(A consemnat Grigore Roibu)

Salon pe Balcon

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
1, 2 și 3 iunie 2012

Salon pe Balcon este o inițiativă a unui grup de artiști, membrii ai Filialei din Cluj a UAP, organizată în colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Artistul și sensul creației contemporane au nevoie de public, de amatorii și cumpărătorii de artă ca participanți activi la modelarea perspectivei și dinamicii evoluției creației contemporane ca un ansamblu de idealuri și nevoi colective. Construcția acestei relații presupune în primul rând cunoaștere și respect reciproc într-un climat de dialog.
În condițiile restrângerii îngrijorătoare a spațiilor destinate artei contemporane și a preocupării pentru crearea de oportunități de prezentare și întâlniri ale artiștilor cu publicul din Cluj-Napoca, expoziția își propune inițierea unei alternative dinamice a prezentărilor de artă contemporană. Continuând inițiativa Atelierelor deschise, manifestarea vizează și o dimensiune socială importantă, oferind cadrul întâlnirii directe a celor interesați de artă cu artiștii și lucrări din creația lor curentă, într-un spațiu anexat muzeului și neconvențional pentru prezentarea de operă.

Cluj-Napoca este un centru artistic important şi reprezentativ pentru arta contemporană românească, în care își desfășoară activitatea de creație peste 1000 de artiști absolvenți ai universităților de artă din Cluj-Napoca, București și altor universități de artă din România, de cele mai multe ori mai cunoscuți în țară și în străinătate decât acasă în orașul lor.
Publicul are prilejul de a se întâlni cu operele unui grup de artiști și personal cu aceștia la Salon pe Balcon, într-un cadru mai puțin neutru și formal decât o expoziție convențională.

Salon pe Balcon își propune să contribuie la inițierea unei forme contemporane de dialog și relații între societate, artiștii ei și operele lor. Salon pe Balcon include dimensiunea de târg de artă, oferind oportunitatea de achiziționare de opere din creația artiștilor care expun.

Vă invităm în 1, 2 și 3 iunie, între orele 10.00 – 19.00, la o vizită și o plimbare culturală pe logiile interioare de la etaj ale Muzeului de Artă, la Salon pe Balcon. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică, ceramică şi sculptură realizate de peste 40 de artişti clujeni.

Participanţi: Călin Anton, Ioana Antoniu, Mariana Bojan, Manuela Botiş, Teodor Botiş, Ana Călugăru, Margareta Catrinu, Emilia Chirilă, Adina Comşa, Csata Hermina, Dan Vera, Dobriban Emil, Dobriban-Lini Eniko, Diana Drăgan Chirilă, Elian, Farkas Melinda, Gheorghe Feneşan, Arina Gheorghiţă, Vasile Gheorghiţă, Simona Gocan, Mihaela Gorcea, Adrian Grecu, Komives Andor, Viorel Leschian, Lucia Lobonţ, Cristina Metea, Oniţa Mureşan, Mihai Nuţu, Palko Ernest, Felicia Predescu, Nicolae Procopan, Radu Pulbere, Gabriela Ranga, Grigore Roibu, Pepe Rota, Vasile Saraci, Doina Stici, Doina Şerban, Radu Şerban, Ovidiu Tarta, Gil Turculeţ, Natalia Udrea.

Artistul e un producător de artă în folosul comunității și din această perspectivă are legitimitatea de a solicita sprijin din partea membrilor acesteia și instituțiilor pentru a facilita accesul spre medierea unor schimbări culturale neprevăzute, care se petrec mereu în  societatea contemporană. Aceste schimbări solicită o adaptare continuă a capacității noastre de înțelegere și relaționare la orizontul și dinamica provocărilor contemporane.

Arta contemporană ca teritoriu sensibil și interesat de ansamblul evoluției problematicilor, expresiei mediilor și tehnologiilor contemporane, se află constant în avangarda modelării și interogării relației noastre cu lumea și societatea. Paradoxal, reprezentările și ipotezele artistice ne sporesc capacitatea de a cunoaște și a înțelege, ne ajută să acționăm și să gândim dintr-o perspectivă mai liberă, mai neconvențională și neuniformă.
Prin această deschidere, perspectiva artistică este una necesară iar importanța experienței artistice, realitatea și reprezentările acesteia devin fundamentale. Fără a-și aroga statutul de aspecte normative, experiențele artistice ne deschid orizontul spre un mod de percepție mai liber și contextual, creativ.

Suntem, dintr-o asemenea perspectivă, cu toții implicați și responsabili, artiști, iubitori și cumpărători de artă, de sprijinirea și promovarea unui dialog care încă nu beneficiază de nici un suport instituțional oficial în România.