Eu sunt român: ruta Bucureşti – Tel Aviv

Expo-conferință dedicată culturii române
şi interferențelor evreo-române

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv în parteneriat cu Universitatea „Ben Gurion” din Beer Sheva propun o serie de analize şi interpretări ale identităţii româneşti în conferinţa și expoziția cu titlul Eu sunt român: ruta Bucureşti – Tel Aviv”.

Conferinţa va prezenta studii de caz semnificative pentru diverse domenii culturale: istorie, folclor, teologie, literatură, cinematografie şi arte plastice. În același timp, vor fi discutate influenţele şi rădăcinile creative româneşti ale unor artiști israelieni de origine română, precum și contribuţii importante ale unor intelectuali evrei la patrimoniul cultural românesc.
Participanţii sunt specialiști români și israelieni, care vor puncta subiecte relevante pentru ambele medii culturale.
Expoziția aduce în atenția publicului puncte de vedere diferite asupra identităţii româneşti, asupra tradiţiei şi memoriei, aşa cum apar în creaţia vizuală a 20 de artişti români şi a 20 de artişti israelieni de origine română. Creaţiile artiștilor plastici sunt simptomatice pentru spaţiul cultural actual românesc şi israelian, pentru arta modernă şi contemporană, cu accent pe influenţele româneşti în cazul creaţiilor din Israel.
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 29 martie – 26 mai 2011.
Lucrările au fost selecționate de curatorul proiectului, prof. Haim Maor, și de studenții acestuia, în colaborare nemijlocită cu coordonatorul proiectului din partea ICR Tel Aviv, Claudia Lazăr.
Catalogul expoziției a fost realizat printr-un proiect curatorial inedit, fiecare artist fiind prezentat de câte un student de la istoria artei din cadrul Universității Ben Gurion.

ICR Tel Aviv sprijină participarea lectorilor Măriuca Stanciu, Codruţa Gabriela Antonesei, Liana Cojocaru, Adina Babeş, precum și prezenţa la vernisaj a artiştilor Dan Perjovschi, Maxim Dumitraş (curator al Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz Băi), Vasile Raţă, şi a galeriştilor Matei Câlţia (Galeria Posibilă, Bucureşti) şi Mihai Pop (Galeria Plan B, Cluj). De asemenea, ICR Tel Aviv asigură prezentarea în expoziţie a lucrărilor contemporane româneşti.

La deschiderea evenimentului vor lua cuvântul ES dl. Edward Iosiper, ambasador al României în Israel, dr. Gina Pană, director al Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, prof. David Neuman, decanul Facultății de Științe Umaniste și Științe Politice, ș.a.
Proiectul a fost posibil cu sprijinul financiar al organizaţiilor A.M.I.R. (Asociaţia Mondială a Israelienilor de Origine Română) şi H.O.R. (Asociaţia Israelienilor Originaridin România).
Documentarea s-a realizat cu sprijinul lui Matei Câlţia (Galeria Posibilă), Mihai Pop (Galeria Plan B) şi Cosmin Năsui (Modernism.ro).

Programul conferinţei poate fi consultat aici.
Mai multe informaţii despre Universitatea „Ben Gurion” din Beer Sheva: http://web.bgu.ac.il/Eng/Home.

Artiştii români (în ordine alfabetică): Zoltan Bela, Irina Botea, Victor Brauner, Dragoş Burlacu, Claudiu Ciobanu, Florin Ciulache, Maxim Dumitraş, Teodor Graur, Nicu Ilfoveanu, Sorin Ilfoveanu, Istvan Laszlo, Stela Lie, Ciprian Mureşan, Miklos Onucsan, Lila Passima, Ştefan Pelmuş, Dan Perjovschi, Alexandru Potecă, Tudor Prisăcariu, Vasile Raţă.
Artiştii israelieni
(în ordine alfabetică): Efi Ben-David, Arie Berkowitz, Jean David, Digi Dekel, Yaacov Eisenscher, Belu Simion Făinaru, Dov Heller, Liana Saxone-Horodi, Marcel Janco, Iris Kovalio, Yehudit Matzkel, Dinu Mendrea, Ruth Oren, Philip Rantzer, Reuven Rubin, Edwin Salomon, Sasha Serber, Vilhelmina Sokol, Nora (Eleonora) Stanciu, Erica Weisz Schveiger.
Curatorii
: prof. Haim Maor şi studenţii: Ilanit Aharoni-Chachkes, Aviva Almog, Efrat Baruchi, Lilach Baumer, Hagit Bernstein, Shiran Basson, Dafna Blum, Marganit (Niti) Cassapu, Yevgeny Cherp, Smadar Cohen, Shani Dagan, Rut Elad, Deborah Elhadad-Aroshas, Ayelet Evron Grover, Liad Gross, Svetlana Hasler, Yasmin Levin, Sigal Maor, Iveta Manshirov, Rachel Mosches Dayan, Emily Nester, Shiran Nissim, Sharon Rasuli, Noa Rosenberg, Maayan Rubinovitz, Lara Shilov, Avi A. Shumach, Nikolas Smirnov, Iris Tresman, Anna Yevelson, Meital Zisman.
SURSA: Modernism.ro

Club Electro Putere la Bienala de la Veneţia

Romanian Cultural Resolution

Perioada: 31 mai –27 noiembrie 2011.
Vernisaj: 31 mai 2011, ora 19.00.

Club Electro Putere anunţă participarea la cea de-a 54-a Expoziţie internaţională de artă – de la Biennala din Venezia, cu proiectul intitulat „Romanian Cultural Resolution”, documentar expus la Galeria Nouă a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu.

Cele două proiecte care vor reprezenta România la Bienala de la Veneţia, „Performing History” şi „Romanian Cultural Resolution”, marchează desprinderea de obsesiile comunismului. „În general cultura din est – aici este inclusă şi cultura recentă română – nu mai are nevoie de validare din partea Occidentului, aşa cum diferenţele socio-politice între est şi vest au început să se dizolve, iar obsesia plecării sau a emigrarii s-a mai calmat”, spune Adrian Bojenoiu, reprezentant al Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere.
Cel puţin în această zonă se anunţă o trecere de la tematicile comunismului, ingredientul principal, dominant până acum în cultura estică şi, implicit, în aceea românească, către teme contemporane propuse de un vest inspirat de temele societăţii de consum, „esteticile relaţionale” sau „arta militantă”.

Proiectul „Romanian Cultural Resolution”, realizat de Club Electro Putere şi selectat în urma Concursului Naţional pentru desemnarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, (organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român), va fi prezentat în Noua Galerie a Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
România va prezenta la acest eveniment şi un al doilea proiect, „Performing History”, iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan şi Ami Barak, care va fi expus în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Este vorba de două proiecte legate de explorarea unei „traume gri” care-şi urmează cursul firesc spre vindecare şi de situaţia prezentă de regăsire de sine a Estului Europei.

Arta din Estul Europei şi-a dezvoltat un discurs ce poate produce rezistenţă discursului artistic occidental, în sensul că nu are nevoie de confirmarea sau de obişnuita acceptare în marea cultură ocidentală. Funcţionează independent, aşa cum a funcţionat şi în lipsa Occidentului, în perioada Războiului Rece”, adaugă Alexandru Niculescu, unul dintre iniţiatorii Clubului Electro Putere. „Am făcut 12 ani de instrucţie artistică și nimeni n-a recunoscut la mine talentul de a avea umor sau puterea de a traduce simplu grafic situaţii complexe. Nici eu n-am văzut asta. Mi-au trebuit 10 ani după ce am absolvit să găsesc un limbaj artistic viabil şi încă 10 să îl fac cunoscut internaţional. M-am format ca artist într-un grup aproape dizident şi apoi într-o revistă politică, nu într-o galerie, nu într-un târg de artă. (…) Sunt singurul artist din lume care nu plânge după bani. Fac totul singur şi mă întind cât plapuma. Nu am limite la subiecte sau la expresie. Sunt Free style”, completează Dan Perjovschi (pe data de 11.11.2010) la Club Electro Putere.

Faptul că România a fost acceptată să participe anul acesta cu două proiecte la acest eveniment internaţional, Bienala de la Veneţia, moment de importanţă majoră în artelele contemporane, este o dovadă a interesului din ce în ce mai mare din partea lumii faţă de arta contemporană românească. România încredinţează, pe de o parte, un proiect unei echipe cu experienţă, care îl prezintă pe unul dintre artiştii români consacraţi, Ion Grigorescu, iar pe de altă parte validează o echipă tânără şi ambiţioasă, autoare a uneia dintre cele mai surprinzătoare apariţii pe scena artistică românească, proiectul Club Electro Putere.

Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu se bucură de un dublu succes, ei fiind şi editorii catalogului „Romanian Cultural Resolution”, ce va fi publicat anul acesta cu prestigioasa editură Hatje Cantz şi a cărui lansare se va face în cadrul Bienalei de la Veneţia. Proiectul, iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, constă în transferarea activităţii Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere în cadrul Bienalei de la Veneţia, cu accent pe etapa editorială şi documentară a evenimentului, ce are ca scop cercetarea contextului artistic contemporan din România. Prin participarea unui număr impresionant de artişti, critici de artă şi curatori, Romanian Cultural Resolution urmăreşte soluţiile şi tendinţele pe care artele vizuale din România le-au dezvoltat în ultimii ani, făcând să se vorbească atât despre o renaştere şi o reformare a discursului artistic contemporan, cât şi despre un întreg ansamblu de probleme sau situaţii care ilustrează precaritatea condiţiei artistului în contextul local şi nuanţarea celui global în faţa ideii de spectacol şi mercantilism.

Alexandru Niculescu născut în 1979, trăieşte şi lucrează în Craiova. Este Absolvent al Universităţii de Artă Bucureşti şi câştigătorul burselor de cercetare „Vasile Pârvan”, la Accademia di Romania în Roma (2006-2008) şi „Theodor Aman”, la Academia de Arte Vizuale din Leipzig (2008-2010). Printre cele mai importante proiecte ale lui se numără „Times New Român” (început în anul 2007), în care a propus o chestionare a diferitelor tipuri de practici de teritorializare socială în spaţiul european extins, având ca personaj expresia manifestărilor româneşti. Împreuna cu Adrian Bojenoiu este fondatorul Centrului pentru cultura contemporană Club Electro Putere, în anul 2009 şi editor al catalogului Romanian Cultural Resolution, produs de către editura Hatje Cantz.

Adrian Bojenoiu, născut în 1976, trăieşte şi lucrează în Craiova. A studiat filosofia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Este doctorand în filosofie al Universităţii Charles de Gaulle şi al Universităţii de Vest din Timişoara. Domeniile sale de cercetare sunt estetica, critica de artă şi filosofia franceză contemporană. A participat la numeroase conferinţe şi dezbateri, cum ar fi de exemplu: 2007 Actualites du concept d’espace: Geographie, Philosophie, Art, Ecole Normale Superieure, Lyon, 2006 L’Europe a venir: Secularisation, Justice, Democratie, UBB Cluj. 2005 Langues et langage, Ecole Normale Superieure, Paris.

Hatje Cantz este una dintre cele mai prestigioase edituri de artă contemporană din lume. Înfiinţată în 1945 în Stuttgart, publică în prezent peste 150 de titluri pe an. Începând din 1956 un număr impresionant dintre publicaţiile HC au fost premiate internaţional în diferite competiţii importante. Editura colaborează cu centre de artă importante şi muzee precum MoMA, New York sau Guggenheim.

Datorită prestigiului pe care îl are editura şi reţelei sale de distribuţie, catalogul, care prezintă artişti români alături de nume celebre din istoria artei, va putea fi găsit pe rafturile librăriilor din marile muzee ale lumii. Este pentru prima dată când un numar imprsionat de artişti şi autori de text români au o asemenea vizibilitate la scară internaţională. Faptul că arta românească este mai cunoscută în Occident decât „acasă” se datorează faptului că în vest „oamenii îşi fac mai mult timp pentru artă şi cultură, se informează mai mult şi, probabil sunt mai curioşi. Artiştii români au o mai mare recunoaştere în străinătate decât în ţară, iar arta lor rămâne reprezentativă pentru est, îşi are originea şi particularităţile aici. Cultura postcomunistă din România are particularităţile ei care o fac distinctă de postcomunismul polonez, sârbesc sau est-german”, explică Adrian Bojenoiu.

Proiectul „Performing History”, iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan şi Ami Barak, vizează o prezentare inedită a operei legendarului artist român Ion Grigorescu, ce include atât lucrări istorice, cât şi lucrări noi, în relaţie cu o serie de noi proiecte ale cuplului de artiste Anetta Mona Chişă şi Lucia Tkacova.
Catalogul va fi publicat ca supliment special al revistei IDEA artă+societate şi va cuprinde următorii participanţi: Ioana Bătrânu, Matei Bejenaru, Pavel Brăila, Corneliu Brudaşcu, Mircea Cantor, Sorin Câmpan, Ştefan Constantinescu, Alexandra Croitoru&Ştefan Tiron, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Gheorghe Ilea, Daniel Knorr, Victor Man, Julian Mereuţă, Aurelia Mihai, Gili Mocanu, Anca Munteanu Rîmnic, Ciprian Mureşan, Ioana Nemeş, Alexandru Niculescu, Miklos Onucsan, Dan Perjovschi, Cristian Rusu, Şerban Savu, Serge Spitzer. Autorii textelor: Marius Babias, Adrian Bojenoiu, Sebastian Cichocki, Livius Ciocârlie, Apsara DiQuinzio, Bogdan Ghiu, Mihnea Mircan, Vlad Morariu, Cristian Nae, Amelia Pavel, Mihai Pop, Matt Price, Magda Radu, Ştefan Tiron, Raluca Voinea şi Maxa Zoller. (Grigore Roibu)