Inventar Antik

Lansare de carte și masă rotundă
Joi, 26 mai 2016, ora 18:00
Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Invitați: Alexandru Antik Sándor, Horea Avram, Diana Marincu
Moderator: Sebestyén György Székely

Alexandru Antik

Avem plăcerea de a vă invita la prezentarea cărții Inventar Antik. Ed.: Sebestyén György Székely și Alexandru Antik, București, Vellant, 2016. Prezentarea de carte, gândită sub forma unei mese rotunde este eveniment însoțitor al expoziției Alexandru Antik Sándor: Visions in the Dark.

Volumul își propune prezentarea creației unuia dintre actorii principali ai artei contemporane românești, a cărui activitate acoperă deja mai bine de patru decenii. Cartea nu dorește să fie o monografie artistică clasică, canonizatoare, ci, dimpotrivă, structura ei își propune să împrumute aspecte inspirate din practicile artistului.

În ultimii ani, Alexandru Antik a abordat, în mod sistematic, problema memoriei și a reconstituirii: multe dintre lucrările sale au fost realizate în genuri efemere (acțiuni, performance, instalații), care adesea nu au fost documentate corespunzător sau analizate de către critica de artă în momentul realizării lor.
Astfel, autorul lor se confruntă cu dificultatea prezentării și, adesea, a reconstituirii contextului în care lucrările au fost realizate și, nu în ultimul rând, a intențiilor care le-au dat naștere. Pornind de la această realitate, capitolul central al volumului (Inventar 1975-2015) este o prezentare cronologică realizată de către autorul însuși, al evenimentelor, lucrărilor și contextelor care au marcat creația sa. Acest Inventar constituie, astfel, un fel de  „ante-monografie” pusă la dispoziția specialiștilor, dar și a publicului larg, și care deschide calea spre noi interpretări.

Această contextualizare este aprofundată de amplul interviu realizat de Sebestyén György Székely.
Inventarul este urmat de două texte critice, semnate de Erwin Kessler (Tehnologia vieţii subiective) și Diana Marincu („Materia nu este un material supus în artă”. Câteva reflecții despre lucrările lui Alexandru Antik din perioada anilor 1980-1990), critici din diferite generații, care, cu mai multe ocazii, s-au ocupat de creația artistului. Aceste texte au fost scrise, însă, având la bază lectura Inventarului.

Volumul de 208 pagini este bogat ilustrat și conține numeroase documente (texte ale unor acțiuni, invitații, afișe, proiecte).

Iosif Király: Fotografia: De la melancolie la traumă, de la document la monument

Intact Gallery
14 martie – 20 aprilie 2013
Vernisaj: Joi, 14 martie, ora 19:00.

Iosif Király

Galeria Spațiu Intact Gallery
Fabrica de pensule (Brush Factory)
59-61 Henri Barbusse St., Cluj-Napoca 400616

Iosif Király
Fotografia: De la melancolie la traumă, de la document la monument
Photography: From Melancholy to Trauma, From Document to Monument

Curator: Horea Avram
Producător: Florin Ştefan

Reconstrucții
Subliniind rolul crucial al arhitecturii şi peisajului în modelarea memoriei colective şi în crearea şi reflectarea identităților, seria „Reconstrucții” a lui Iosif Király vorbeşte despre nevoia de a împiedica degradarea istoriei printr-un proces care conservă în cheie emoțională cele mai intense amintiri ale artistului despre oameni şi locuri. Fiecare „Reconstrucție” este compusă din mai multe imagini care se suprapun şi se întretaie: sunt imagini ale aceluiaşi loc fotografiate din mai multe puncte de vedere şi în diferite momente (minute, zile, chiar luni sau ani mai târziu). Astfel, lucrările articulează un câmp vizual multistratificat în care fiecare cadru funcționează ca o unitate informațională şi de memorie. Rezultatul este o meta-imagine coerentă spațial dar care, la o privire mai atentă, trădează toate discontinuitățile istorice şi rupturile ideologice (…). (Maria Rus Bojan)

Open Sky
„Open Sky” este un proiect care vorbeşte înainte de toate despre imagine (fotografie) ca instrument de supraveghere şi control. Mai exact, despre supraveghere în formele sale cele mai perfecționate tehnologic şi mai încărcate din punct de vedere politic. Însă, lucrările seriei trimit în egală măsură la probleme legate de putere şi ideologie, la chestiuni ce țin de gestionarea şi revendicarea spațiului public şi de rolul imaginii ca depozitar al memoriei şi ca vehicol al traumelor colective. Iosif Király abordează aceste teme explorând două formate vizuale care reprezintă două strategii mediatice, referențiale şi ideologice aparent diferite: pe de o parte fotografii alb-negru provenite din arhivele fostei poliții secrete comuniste (Securitatea) şi, pe de alta, imagini captate din aplicația Google maps în modul „street view”. Întâlnirea dintre aceste două tipuri de mecanisme vizuale – rezolvată de artist în forma unor fotomontaje panoramice, abil construite, cu un puternic efect plastic – produc, poate surprinzător, nu o interacțiune conflictuală, ci mai degrabă o relație complementară, cu încărcături simbolice şi emoționale semnificative (…). (Horea Avram)

Iosif Király (născut în 1957) este considerat unul dintre cei mai importanți artişti ai generației sale. A făcut studii de arhitectură şi deține un doctorat în arte vizuale. Predă în cadrul Universității de Artă din Bucureşti şi este unul dintre fondatorii Departamentului Foto, Video, Procesare Computerizată a Imaginii. Din 1990 Király este implicat în numeroase proiecte artistice în domenii ca fotografia, instalația, video sau perfomance, atât individual, cât şi în formula grupului subREAL pe care l-a cofondat. A expus printre altele la: The Museum of Contemporary Art Chicago (1995), Manifesta 1, Rotterdam (1996); „Biennale di Venezia” (1993, 1997, 1999), Berlin Biennale (1998); Moderna Museet, Stockholm (1999); Académie de France, Villa Medicis, Roma; Galérie Nationale du Jeu de Paume, Paris; Stichting De Appel, Amsterdam (toate în 2000); Neue Galerie Graz am Landsesmuseum Joanneum (2002); The Netherlands Architectural Institute (NAi), Rotterdam, (2004); Fundação Calouste Gulbenkian, Lisabona (2005); Prague Biennale 3 (2007); Camera Austria, Graz, Austria (2010); Castrum Peregrini, Amsterdam, Olanda (2012); Muzeul Național de Artă Contemporană din Bucureşti (2012).