Hans Mattis-Teutsch – Un avangardist transilvănean

Colecţia Muzeului de Artă Braşov

Muzeul de Artă Timișoara
8 noiembrie – 1 decembrie 2013

Muzeul-de-Arta-Timisoara-Hans-Mattis-TeutschMuzeul de Artă Timișoara (MArT) este gazda expoziției „Hans Mattis-Teutsch – Un avangardist transilvănean. Colecţia Muzeului de Artă Braşov”.

Expoziţia prezintă evoluţia creaţiei artistului brașovean Hans Mattis-Teutsch (1884-1960) prin prisma legăturilor cu avangarda artistică. Cele 46 de lucrări de pictură, grafică și sculptură din patrimoniul Muzeului de Artă Brașov ilustrează etapele stilistice parcurse în anii 1908-1939, perioadă de maximă creativitate, când Mattis-Teutsch a activat în cadrul mişcării de avangardă din România (Contimporanul, Integral), Ungaria (Ma) şi Germania (Der Sturm).

HM Teutsch03 H.M Teutsch

Apropierea de avangardă este prefaţată de peisaje de factură postimpresionistă, realizate în acuarelă (1910-1915). Treptat, după 1916, simplificarea şi esenţializarea elementelor naturale se accentuează (Peisaj nordic, Peisaj cu mesteceni, seria de linogravuri din anii 1917-1920). Aceste experienţe plastice cvasi-abstracte sunt transpuse apoi în ulei, în ciclul Florilor Sufleteşti  („expresionism muzical”).

02 H.M Teutsch01 H.M Teutsch10 H.M Teutsch07 H.M TeutschInteresul pentru problematica socială îl determină să se apropie de principiile constructivismului. După o perioadă de tranziţie, în care geometrizarea se accentuează (Compoziţie, 1923), adeziunea la constructivism este confirmată de lucrarea Muncitori fizici şi intelectuali (1927). Mattis-Teutsch îmbrăţişează o nouă viziune artistică („realism constructiv”), centrată pe căutarea proporţiilor „omului nou”, tip uman reprezentativ pentru epoca tehnică şi industrială, care îşi va găsi expresia ideală în cadrul proiectelor de frescă. Abordările conceptuale şi stilistice sunt reflectate fidel de sculptura lui Mattis-Teutsch din această perioadă, de la sculpturi abstracte (Ornament floral II) la nudurile stilizate de la începutul anilor ’30.

08 H.M Teutsch06 H.M Teutsch05 H.M TeutschÎn cadrul vernisajului, care a avut loc pe data de 8 noiembrie, au luat lua cuvântul Marcela Oprescu, muzeograf MArT, Bartha Árpád, directorul Muzeului de Artă Braşov şi Radu Popică, curatorul expoziţiei. Comisarul expoziţiei este muzeograf Ramona Orban.

Foto: Sorin Scurtulescu

Maeştri ai artei româneşti

Lucrări de pictură din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal

Muzeul de artă Braşov
26 iulie – 22 septembrie 2013

Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 26 iulie 2013, ora 13.00 la sediul Muzeului de Artă Braşov din B-dul. Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol).

Maeştri ai artei româneştiÎn perioada 26 iulie-22 septembrie 2013, în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă Braşov organizează expoziţia Maeştri ai artei româneşti. Lucrări de pictură din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal”. Expoziţia reuneşte o selecţie de lucrări din colecţia de pictură românească a Muzeului Naţional Brukenthal reprezentative pentru evoluţia picturii româneşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea până în perioada interbelică, de la academism la avangardă.

Artişti incluşi în expoziţie: Sava Albescu, Theodor Aman, Constantin Aricescu, Marius Bunescu, Pericle Capidan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Petre Iorgulescu Yor, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Max H. Maxy, Corneliu Mihăilescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Elena Popea, Ştefan Popescu, Vasile Popescu, Hans Mattis-Teutsch, Mişu Popp, Sabin Popp, Magdalena Rădulescu, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Octavian Smigelschi, C. D. Stahi, Jean Al. Steriadi, Ipolit Strâmbu, Francisc Şirato, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont
Curator: Dr. Iulia Mesea (Muzeul Naţional Brukenthal)

Mai mult pe www.muzeulartabv.ro

Compoziţiile melodice ale lui Mattis-Teutsch

Dialogul avangardei româneşti
cu artele europene

Colors Art Gallery (Strada Puţul lui Zamfir nr. 22 – 24, Bucureşti), are plăcerea de a vă invita joi, 14 aprilie 2011, începând cu ora 18.00, la un cocktail, cu ocazia căruia pot fi admirate operele unor mari artiști români care, au început studiile de artă plastică în țară și s-au desăvârșit în străinătate.

În articolul care urmează voi analiza, pe scurt, opera lui Hans Mattis-Teutsch. Pictor, sculptor şi grafician al avangardei româneşti, creaţia lui Mattis-Teutsch merită atenţia unui studiu special. În urma „dialogului” său cu limbajul artistic european, el este unul dintre artiştii români care a contribuit major la formarea unei „alchimii” complexe ce a dus la ceea ce numim arta românească de avangardă de la începutul secolului al XX-lea.

Hans Mattis-Teutsch, cunoscut și ca János Mattis-Teutsch (n. 13 august 1884, Brașov – 17 martie 1960, Brașov) este unul dintre artiştii români expresionişti, care a fost dat uitării. De origine maghiară și germană, a studiat la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul maghiar Jozsef Rippl-Ronai, apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann (1850–1906) și Baltasar Schmitt (1887–1942), oscilând în arta sa între Art Nouveau, Post-impresionism sau Fauvism, Expresionism Abstract și Constructivism. În anul 1932 Mattis-Teutsch declara: „Nu am avut etape. Sunt un copil aparţinând secolului al XX-lea, iar ca artist am privit de la început dintr-o perspectivă fermă, ceea ce se întâmplă în jurul meu, mergând consecvent, în linie dreaptă, pe drumul meu”. Arta lui Mattis-Teutsch s-a dezvoltat la punctual de incidenţă a trei mişcări de avangardă din primele decenii ale veacului trecut, şi anume avangarda românească, activismul maghiar şi mişcarea berlineză Der Sturm. Între anii 1910 și 1925, Mattis-Teutsch a văzut lucrările lui František Kupka, care venise de la Praga la Paris. A fost la curent cu tendințele grupului Der Blaue Reiter, al cărui Almanah a apărut în 1912. Începând din anul 1916 el aderă la cercul activist al lui Lajos Kassák, devenind una din figurile marcante ale mişcării Abstrakte Gruppe der Sturm, condusă de Herwarth Walden. Prima expoziție personală, semnată Mattis-Teutsch, a avut loc în anul 1920, la București, unde expune pictură, sculptură și linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanța de a expune lucrări în stil expresionist. Interesantă este receptarea tendinţelor moderne ale artei müncheneze de către artistul braşovean şi asimilarea universului vizual novator al acelei perioade artistice, care era preluată din cultura europeană şi, apoi, aplicată expresionismului abstract, promovat în rândul avangardei româneşti.

Ca reprezentant al avangardei din România, Mattis-Teutsch a fost activ alături de grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922, stând lângă Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu, precum și în grupul Das Ziel din Brașov. După perioada avangardistă, alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de Suprarealism, numit „Realism-Constructivism”. În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea intitulată Kunstideologie – Stabilität und Aktivität im Kunstwerk (Ideologia artei – stabilitate și acțiune în creația artistică), apărută la editura Müller & Kiepenheuer, volum care a fost tradus în 1974 în limba română, în care îşi arată adeziunea asumată faţă de socialism. Din acest moment el a abordat o fază artistică realist-socialistă, lucrările lui abundând în teme de acest gen, cu titluri cum ar fi de exemplu: Gesturile muncii, Muncitori fizici și intelectuali, Compoziție-Atitudini.

În perioada 1944-1945 a fondat gruparea artiștilor plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiştilor Plastici, fiind ales de câteva ori preşedintele acesteia.

Mattis-Teutsch a cunoscut îndeaproape personalitatea şi opera lui Kandinsky, putându-se afirma, fără a exagera, că demersul artistic al celor doi a evoluat, oarecum, convergent, îndreptându-se spre un absracţionism muzical. Kandinsky, desigur, aplică un limbaj vizual bazat pe un înalt grad de abstractizare, pe când Mattis-Teutsch apelează la scheme şi grile compoziţionale, împrumutate din natură, care conform unei ritmici armonioase şi melodice duce la exaltarea reciprocă a culorilor. Dacă Kandinsky se apropia de Stravinsky şi Schönberg, Mattis-Teutsch râmâne alături de Bach. Nu întâmplător Jugendstilul a fost influienţat de romantismul german prin ideile estetice ce au stat la baza Simbolismului. Drumul picturii non-obiectuale a fost pus în evidenţă de Klaus Lankheit. Concepţia romantică cu accente simboliste asupra naturii o întâlnim în creaţia lui Edward Munch. Amplificarea percepţiei vizuale la dimensiuni cosmice, rezonează cu sensibilitatea limbajului expresiv al lui Mattis-Teutsch, deschis spre înnoirile avangardei europene, dată de creaţia unor artişti cum ar fi de exemplu: Franz Marc, Paul Klee, Gabrielle Münter, Chagall, Arhipenko, Hans Arp, Kassák Lajos, Arthur Segal, Brâncuşi ş.a.

Ciclul Florilor sufleteşti, pictate în nenumărate variante şi reinterpretări alcătuiesc adevărate compoziţii polifonice. Tensiunea, severitatea şi dramatismul liniilor curbe sau dialogul dintre alb şi negru, în cazul linogravurilor, reducând mijloacele de expresie la minimum, pentru a reţine esenţialul, mijloace de lucru care fac din discursul poetic al artei lui Mattis-Teutsch ca sunetul să răzbată dincolo de petele cromatice din compoziţiile concepute metaforic, în sensul unei arte care pulsează viaţa. Căutarea veşnicei armonii, prin intermediul vibraţiei interne, este lecţia artei lui Mattis-Teutsch.

Expoziţia de la Colors Art Gallery este un prilej de a admira operele unor artişti români şi de a readuce în atenţia publicului creaţia avangardei româneşti de la începutul secolului al XX-lea. (Grigore Roibu)
Citiţi pe aceeaşi temă:
Poezia din spatele pânzelor lui Grégoire Michonze

Constructivismul abstract a lui Henri Nouveau

Formele picturale ale lui Reuven Rubin