Alexandru Potecă – Starea de excepţie [I]

Fort 13 Jilava

Intervenţie artistică de tip instalaţie site-specific

Coordonator proiect: Adina Arvanitopol
Proiect susţinut de:
Collage City.Arta.Arhitectura www.collagecity.org
Parteneri:
Administraţia Naţională a Penitenciarelor www.anp-just.ro
Penitenciarul Bucureşti Jilava www.penitenciaruljilava.ro
Partener media: Modernism www.modernism.ro
Perioada:
19 decembrie 2011 – 1 martie 2012
Vernisaj:
19 decembrie, ora 13.00
Locaţie:
Fort 13, Penitenciarul Bucureşti Jilava. (Detalii locaţie: aici)

Condiţii de acces la vernisajul expoziţiei Starea de excepţie I Fort 13 Jilava, Penitenciarul Bucureşti Jilava

Accesul vizitatorilor se va face pe baza documentului de identitate. Nu este permisă intrarea cu telefoane mobile, aparatură electronică foto, audio-video, precum şi alte obiecte sau substanţe interzise de prevederile legale în vigoare. Telefoanele, aparatura foto, audio, video, suporturile electronice de stocare a informaţiei vor fi predate la intrarea în incinta penitenciarului, urmând a fi recuperate la ieşire.

Starea de excepţie I este prima intervenţie artistică de tip instalaţie site-specific, din cadrul proiectului cu acelaşi nume, ce urmează să se desfăşoare în vara anului 2012 la Fort 13 Jilava. Nu este doar o expoziţie artistică, ci şi un demers civic ce vizează debutul unei gândiri critice asupra Fortului 13 ca loc al memoriei colective.

Alexandru Potecă construieşte un anti-memorial, pretext pentru a reflecta asupra limitelor muzeificării trecutului marcat de situaţiile extreme ale stării de excepţie. Cele două ansambluri de obiecte ale universului intim uman, plasate în Camerele Negre ale Fortului, sunt reduse la un numitor comun expresiv, pierzându-şi valoarea de întrebuinţare şi încărcătura individuală. Astfel obiectele devin autonome şi inaccesibile. Neavând valoare documentară – nu au aparţinut celor care au trecut pe aici ansamblul nu poate fi redus la memoria obiectelor ca martori ai trecutului. Se creează distanţa necesară, de unde începe efortul personal al înţelegerii. Ceea ce contează se află dincolo de acestă scenografie îngheţată a obiectelor, văzută ca materializare a memoriei-distanţă. Condiţia noastră de spectatori devine un privilegiu, iar impactul cu autenticitatea locului reprezintă şansa unei evaluări pe cont propriu a situaţiei. Suntem liberi să gândim şi să înţelegem dincolo de zonele de comunicare oficiale, în chiar mediul natural al abuzului săvârşit de stările de excepţie.
Sintagma stare de excepţie este preluată din literatura juridică şi se referă la situaţiile istorice în care modul de guvernare depăşeste pragurile dintre juridic şi politic, democraţie şi absolutism în favoarea politicului şi absolutismului. Succesiunea de stări de excepţie din ultimul secol de abuzuri dictatoriale, imposibil de scos în evidenţă unidirecţional, fără a falsifica istoria Fortului 13, precum şi păstrarea aproape intactă a condiţiilor iniţiale de detenţie sunt cadrul perfect pentru a medita asupra modului în care faptele trecutului au corespondent şi în practicile prezentului. Cultul memoriei doar de dragul memoriei nu ne spune nimic despre rolul pe care ea ar trebui să-l joace în prezent. Istoriile oficiale şi bazele de date direcţionează receptarea, memoria fiind ameninţată atât de ştergerea informaţiilor, cât şi de abundenţa lor. Selectarea şi organizarea faptelor trecutului sunt dictate de raţiuni politice.

Situaţia juridico-administrativă a Fortului 13 Jilava şi inexistenţa unei căi de acces separată de cea a penitenciarului activ nu permit vizitarea acestuia fără aprobare. Derularea unor evenimente este soluţia momentană ca acest loc să fie deschis publicului. Fără a beneficia de fonduri special alocate, Penitenciarul București Jilava s-a străduit să întreţină Fortul 13, aflat într-o stare avansată de deteriorare. Sarcina întreţinerii, curăţenie şi re-paraţii, revine deţinuţilor, cei care au şi ajutat la realizarea acestei intervenţii artistice in situ. Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cea a Penitenciarului București Jilava sprijină iniţiativele culturale ce vizează deschiderea Fortului 13 publicului. (Adina Arvanitopol, coordonator proiect).
Foto: Andrada Caţavei

Fort 13, Jilava

Excursie fotografică la Fort 13 Jilava

în cadrul proiectului Worldwide Photowalk
Excursia foto din 2 octombrie 2011 a fost organizată sub auspiciile Worldwide Photowalk, iar premiul pentru cea mai bună fotografie a fost câştigat de Eli Driu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pentru mulţi dintre noi excursia la Fortul 13 a fost şocantă, am intrat în lumea durerii şi a disperării, a unei istorii pline de suferinţă care sperăm că nu se va mai repeta. Aparent mulţi, am fost peste 130 de participanţi, hrubele fortului ne-au înghiţit pe toţi, ne-am disipat pe culoarele şi celulele fortului. Chiar dacă afară era soare întunericul şi umezeala celulelor ne-a înfrigurat şi ne-a umplut inima de tristeţe .Fără ajutorul conducerii Penitenciarului Jilava această vizită nu ar fi fost posibilă. Personalul penitenciarului ne-a însoţit pe tot parcursul excursiei cu explicaţii despre traiul întunecat din Fortul 13. Au avut răbdare să ne răspundă la toate întrebările, şi nu au fost puţine. Vă mulţumim!” (Andrei Birsan, Asociația Bucureștiul meu drag).

Fortul 13 Jilava, temuta închisoare prin care au trecut toţi luptătorii anti-comunişti, a fost redeschis pentru o zi, cu ocazia unei expoziţii de fotografie. Fort militar, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Jilava a fost utilizată ca loc pentru detenţie politică din vremea regelui Carol al II-lea, dar numai ca închisoare de tranzit, condiţiile de trai fiind practic de nesuportat. Regimul comunist a făcut din ea o închisoare de executare a pedepsei, numeroşi deţinuţi politici fiind închişi între zidurile de aici pentru mai mulţi ani, timp destinat unei morţi lente şi sigure. În acelaşi penitenciar al Jilavei aveau loc execuţiile, în locul numit „Valea Piersicilor”.
Construcţia Fortului 13 Jilava e grandioasă. Sub acest aspect, arhitecţii au identificat edificiul ca fiind o operă arhitecturală demnă de epoca Renaşterii, chiar dacă Fortul a fost ridicat mai aproape de timpurile noastre. Ei au avizat că Fortul poate fi inclus fără nici o reticenţă printre monumentele arhitecturale româneşti.
În prezent, fortul se află într-o stare avansată de degradare şi a fost inundat până de curând, iar accesul publicului este interzis, în afara evenimentelor care se organizează la intervale rare de timp de diferite asociaţii.
Găsiţi aici fotografiile înscrise la concurs.