Cornel Brudaşcu – Portretul unei generaţii

Spațiu Intact
Fabrica de pensule (Paintbrush Factory)
31 octombrie – 24 noiembrie 2013

Vernisaj: joi, 31 octombrie, ora 18:00
Curator: Florin Ştefan

Cornel Brudascu„Portretul unei generaţii” este prima expoziţie personală dedicată operei timpurii a pictorului Cornel Brudaşcu, unul dintre artiştii cei mai apreciaţi în mediul clujean dar şi pe plan național şi mentorul multor artişti din generaţiile tinere.

Alături de prietenii şi colegii săi Ana Lupaş şi Mircea Spătaru, Cornel Brudaşcu este una dintre figurile emblematice ale neoavangardei anilor 1970 şi unul dintre foarte puţinii artişti români a cărui operă timpurie poate fi integrată expresiei picturale de factură Pop Art. Cunoscuţi mai degrabă ca prezenţe expoziţionale colective, dar şi prin miturile ce au circulat pe marginea creaţiei lor, aceşti artişti activi în Clujul anilor 1970 s-au impus în istoria artei româneşti printr-o schimbare radicală de paradigmă, care a înlesnit dezvoltarea artei romaneşti în termeni de expresie artistică şi de evoluţie a ideilor.

Expoziţia de faţă propune o primă restituire istorică a acestei perioade din creaţia lui Cornel Brudaşcu prin faptul că reuneşte o selecţie de lucrări foarte puţin cunoscute—provenind din colecţiile muzeelor din Cluj şi Zalău—cu scopul de a deschide noi perspective pentru o mai bună înţelegere a resorturilor spirituale şi conceptuale care au generat opera sa. Nu întîmplător, deci, această primă expoziţie personală a lui Cornel Brudaşcu se intitulează Portretul unei generaţii, căci unul din subiectele preferate ale acelei perioade sunt compoziţiile ce includ portretele congenerilor săi: artista Ana Lupaş – liderul de facto al generaţiei sale, sculptorul Mircea Spătaru, pictorii Nicolae Maniu şi Ion Munteanu.
Întemeiate pe premisa că timpul are un sens şi deci şi un conţinut material, aceste compoziţii nu urmăresc relevarea trăsăturilor specifice ale personajelor portretizate în scopul individualizării şi al obiectivării lor, ci sunt expresia unui Zeitgeist specific care întăreşte sentimentul de coeziune al grupului. Singurul portret individual din această selecţie, cel al lui Ion Munteanu, amicul prematur dispărut al artistului, conservă aceeaşi stranie percepţie spectrală: spiritul celui dispărut şi esenţa timpului său.

Ca tip de reprezentare, aceste portrete se sprijină pe un regim vizual care împrumută doar parţial vocabularul Artei Pop, căci artistul interpretează subiectul intr-un mod foarte personal. Fără a înţelege întru totul principiile estetice caracteristice acestei mişcări artistice, Cornel Brudaşcu a intuit însă schimbarea de paradigmă vizuală, mizînd pe tensiunea produsă de introducerea unor noi elemente vizuale preluate din publicitatea vestică şi din fotografia experimentală. Revista germană Pop Corn şi alte publicaţii pe care artistul le primea ocazional din străinătate i-au servit drept sursă principală de inspiraţie, ca şi descoperirea fotografiilor solarizate, extrem de apreciate în epocă.
Alte două compoziţii incluse în această selecţie, „Tineri pe şantier” şi „Traian Vuia”, fac trecerea de la prima etapă, cea a interesului strict pentru inovarea picturală, la următoarea, în care tematica impusă ideologic este ocultată în favoarea expresiei artistice. În fața acestor picturi persistă o anumită nedumerire, căci privitorul nu ştie cum să le claseze şi, mai ales, nu poate să discearnă poziţia artistului în raport cu aceste subiecte sau cu modul în care el le finalizează. Cu toate acestea, suprafeţele pictate vibrează de substanţa picturii înseşi, înfruntarea de forţe cromatice, gestuale sau grafice fiind menite să elibereze energii spirituale şi plastice, articulînd astfel un nou tip de discurs pictural, produs conceptual şi nu mimetic.

Cornel Brudascu 2Ulterior, asemeni multor artişti din acea generaţie, interesul său se va orienta către hiper-realism şi în ultimii ani către o expresie foarte personală care citează reprezentarea picturală a marilor maeştri ai picturii universale.

Deşi alcătuită doar dintr-un număr restrâns de lucrări, expoziţia de faţă ne permite să înţelegem dezvoltarea stilistică a acestui artist, deschizîndu-ne în acelaşi timp poarta unui univers artistic extraordinar capabil să comunice adevărurile şi esenţele generaţiei sale. (Maria Rus Bojan)

Fundația Culturală Intact
www.fundatiaintact.ro
Georgiana Buț
PR şi coordonator de programe
contact@fundatiaintact.ro
Spațiu Intact / Fabrica de pensule
59-61 Henri Barbusse., Cluj-Napoca 400616

Iosif Király: Fotografia: De la melancolie la traumă, de la document la monument

Intact Gallery
14 martie – 20 aprilie 2013
Vernisaj: Joi, 14 martie, ora 19:00.

Iosif Király

Galeria Spațiu Intact Gallery
Fabrica de pensule (Brush Factory)
59-61 Henri Barbusse St., Cluj-Napoca 400616

Iosif Király
Fotografia: De la melancolie la traumă, de la document la monument
Photography: From Melancholy to Trauma, From Document to Monument

Curator: Horea Avram
Producător: Florin Ştefan

Reconstrucții
Subliniind rolul crucial al arhitecturii şi peisajului în modelarea memoriei colective şi în crearea şi reflectarea identităților, seria „Reconstrucții” a lui Iosif Király vorbeşte despre nevoia de a împiedica degradarea istoriei printr-un proces care conservă în cheie emoțională cele mai intense amintiri ale artistului despre oameni şi locuri. Fiecare „Reconstrucție” este compusă din mai multe imagini care se suprapun şi se întretaie: sunt imagini ale aceluiaşi loc fotografiate din mai multe puncte de vedere şi în diferite momente (minute, zile, chiar luni sau ani mai târziu). Astfel, lucrările articulează un câmp vizual multistratificat în care fiecare cadru funcționează ca o unitate informațională şi de memorie. Rezultatul este o meta-imagine coerentă spațial dar care, la o privire mai atentă, trădează toate discontinuitățile istorice şi rupturile ideologice (…). (Maria Rus Bojan)

Open Sky
„Open Sky” este un proiect care vorbeşte înainte de toate despre imagine (fotografie) ca instrument de supraveghere şi control. Mai exact, despre supraveghere în formele sale cele mai perfecționate tehnologic şi mai încărcate din punct de vedere politic. Însă, lucrările seriei trimit în egală măsură la probleme legate de putere şi ideologie, la chestiuni ce țin de gestionarea şi revendicarea spațiului public şi de rolul imaginii ca depozitar al memoriei şi ca vehicol al traumelor colective. Iosif Király abordează aceste teme explorând două formate vizuale care reprezintă două strategii mediatice, referențiale şi ideologice aparent diferite: pe de o parte fotografii alb-negru provenite din arhivele fostei poliții secrete comuniste (Securitatea) şi, pe de alta, imagini captate din aplicația Google maps în modul „street view”. Întâlnirea dintre aceste două tipuri de mecanisme vizuale – rezolvată de artist în forma unor fotomontaje panoramice, abil construite, cu un puternic efect plastic – produc, poate surprinzător, nu o interacțiune conflictuală, ci mai degrabă o relație complementară, cu încărcături simbolice şi emoționale semnificative (…). (Horea Avram)

Iosif Király (născut în 1957) este considerat unul dintre cei mai importanți artişti ai generației sale. A făcut studii de arhitectură şi deține un doctorat în arte vizuale. Predă în cadrul Universității de Artă din Bucureşti şi este unul dintre fondatorii Departamentului Foto, Video, Procesare Computerizată a Imaginii. Din 1990 Király este implicat în numeroase proiecte artistice în domenii ca fotografia, instalația, video sau perfomance, atât individual, cât şi în formula grupului subREAL pe care l-a cofondat. A expus printre altele la: The Museum of Contemporary Art Chicago (1995), Manifesta 1, Rotterdam (1996); „Biennale di Venezia” (1993, 1997, 1999), Berlin Biennale (1998); Moderna Museet, Stockholm (1999); Académie de France, Villa Medicis, Roma; Galérie Nationale du Jeu de Paume, Paris; Stichting De Appel, Amsterdam (toate în 2000); Neue Galerie Graz am Landsesmuseum Joanneum (2002); The Netherlands Architectural Institute (NAi), Rotterdam, (2004); Fundação Calouste Gulbenkian, Lisabona (2005); Prague Biennale 3 (2007); Camera Austria, Graz, Austria (2010); Castrum Peregrini, Amsterdam, Olanda (2012); Muzeul Național de Artă Contemporană din Bucureşti (2012).

Memoria trecutului în picturile lui Florin Ştefan

„Memoria trecutului se întrepătrunde cu reminiscenţele unei experienţe culturale marcante în picturile lui Florin Ştefan. Întregul demers se situează sub semnul tulburătorului film al lui Jim Jarmusch, Dead Man, care este înainte de toate naraţiunea drumului străbătut de personajul principal spre moarte”, spune Diana Altman despre expoziţia lui Florin Ştefan de la Muzeul de Artă Cluj, intitulată „Dead Man. Supravieţuirea prin imagine”.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Lucrările mele spun o poveste ce se încadrează între 2 vizionări a filmului Dead Man, aparţinând cunoscutului regizor american Jim Jarmusch. O primă vizionare a filmului, pentru mine nu a însemnat aproape nimic. Revederea filmului după aproximativ 13 ani m-a făcut să descopăr informaţii care, detaşat fiind atunci, nu le-am înţeles. Am regăsit în film lucruri care fac parte din viaţa mea. Acest lucru m-a motivat să abordez acestă temă pe care o pot numi autobiografică. Este o paralelă între ficţiunea filmului alb-negru şi realitatea pe care am trăit-o”, spune Florin Ştefan.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj până pe 24 iunie 2012.

Florin Ştefan – Dead Man. Supravieţuirea prin imagine

Muzeul de Artă Cluj-Napoca
30 mai – 24 iunie 2012

Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită miercuri, 30 mai, 2012, orele 18.00, la vernisajul expoziţiei de pictură „Dead Man. Supravieţuirea prin imagine” a artistului Florin Ştefan.

„Memoria trecutului se întrepătrunde cu reminiscenţele unei experienţe culturale marcante în picturile lui Florin Ştefan. Întregul demers se situează sub semnul tulburătorului film al lui Jim Jarmusch, Dead Man, care este înainte de toate naraţiunea drumului străbătut de personajul principal spre moarte. Actul artistic oscilează între mimesis şi referinţa circulară, a cărei sterilitate o refuză programmatic, dar o foloseşte pentru a re-crea o realitate care nu mai există.” (Diana Altman)

Florin Ştefan este născut în 1968 la  Batiz-Călan, jud. Hunedoara. Este absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” Cluj-Napoca şi, în prezent, lector universitar dr. la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice, departamentul Pictură. Din 1996 a avut 7 expoziţii personale în Elveţia, Germania, Franţa şi Cluj. În 1992 a obţinut Premiul UAP cu „Ecce Homo” şi Marele Premiu Concours International des Fresques, Namur, Belgia iar, în 1998, Premiul UAP cu Grădina Edenului.