O Teofanie în piatră și duh. Să reînviem Schitul românesc de la Iordan

La inițiativa artistei Silvia Radu,
Uniunea Artiștilor Plastici din România organizezază o expoziție cu caracter caritabil pentru refacereaSchitului românesc de la Iordan.

În perioada 19 – 23 mai 2017, Institutul Cultural Român va găzdui, la sediul din Aleea Alexandru, lucrările unor artiști importanți, dorind astfel să ofere sprijin proiectului demarat de U.A.P.

Vernisajul va avea loc vineri, 19 mai 2017, ora 16.00, în prezența cunoscutului istoric și critic de artă, Doina Mândru.

Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte – Ierusalim a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru proiectul de la Iordan. Artista Silvia Radu dorește să facă cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă, reușind să implice artiști din toată țara, dispuși să își ofere lucrările pentru această cauză.

Artiștii ale căror lucrări se regăsesc în acest proiect sunt:

Dacian Andoni, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Jeno Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Boca, Ciprian Bodea, Mihai Bojin, Dan Covatăru, Gheorghe Caruțiu, Florin Ciubotaru, Cosma Dumitru, Dan Gherman, Dimitrie Grigoraș, Valeriu Gonceariuc, Constantin Flondor, Irina Florescu, Cosmin Frunteș, George Hristea, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Anca Irinciuc, Felicia Ionescu, Lucian Liciu, Nicoleta Liciu Grivincea, Petru Lucaci, Viorel Marginean, Olga Morarescu Marginean, Manuel Mănăstireanu, George Mircea, Mircea Roman, Alexandru Papuc, Horea Paștina, Sandu Păsat, Dragos Pătrașcu, Ștefan Pristavu, Carmen Poenaru, Florica Prevenda, Dionis Pușcuță, Silvia Radu, Eugen Raportoru, Andrei Rosetti, Constantin Rusu, Neculai Păduraru, Mihai Sârbulescu, Sorin Scurtulescu, Ioana Șetran, Silvia Tiperciuc, Constantin Tofan, Vasile Tolan, Daniela Țurcanu, Bogdan Vlăduță, Beti Vervega, Gheorghe Zărnescu.

Revista ARTA nr.11

Comunicat de presă

Consecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

ARTA nr. 11

Comunicat de presăConsecventă cu programul ei inițial de a scana tematici de interes stringent pentru actualitatea artistică, ARTA abordează acum zona feminismelor din câmpul vizual românesc, est-european și parțial occidental. Vorbim de feminisme la plural pentru că, după feminismul combativ și angajat politic al anilor 1970, ceea ce a urmat a fost o desfășurare din ce în ce mai diversificată și mai nuanțată a unei multitudini de dezbateri sociale, culturale, regionale, post-coloniale și naționale în interiorul problematicii centrale legate de gen și de politici sexuale a feminismului paradigmatic.

În dosarul coordonat de criticul de artă și curatorul Olivia Nițiș, un prim set de texte dezbat aspectele teoretice ale evoluției curentelor feministe în lumea anglo-saxonă, de unde feminismul a plecat, și în lumea central-est-europeană în care ne situăm noi. Urmează o serie de texte care recuperează istoria foarte recentă și nu foarte consistentă cantitativ dar substanțială ideatic-vizual a atitudinilor feministe din arta românească a ultimilor 20 de ani. În fine, o secțiune finală a dosarului pune în lumină evoluții foarte recente și alternative la mainstreamul feminist, care au în vedere poziționările queer, ecologiste, cotidianiste și de stânga ale tinerei generații. În restul revistei, sunt deasemenea prezentate cîteva plasticiene românce reprezentative sau simptomatice sau starea cîmpului vizual de la noi: Wanda Mihuleac, Silvia Radu, Șerbana Drăgoescu, Florica Prevenda, Laura Covaci, Ioana Ciocan, Marina Albu, Veda Popovici.

Fără să fie exhaustiv, acest număr din ARTA intenționează să dea pulsul unui fenomen cultural și artistic ce devine din ce în ce mai vizibil în România. După un număr pionier al revistei Artelier din 1999/2000 dedicat aceluiași subiect, după expozițiile cu subiect feminist din 2013, numărul 11 din ARTA confirmă la 15 ani distanță vitalitatea unui domeniu de reflecție care, fără să fie central în dezbaterile de idei locale, a contribuit mult la rafinarea umană și estetică a sensibilității noastre actuale și la integrarea producției vizuale românești într-un context internațional mai larg.

Revista costă 25 de lei și se poate achiziționa de la librăriile Cărturești și Humanitas din toată țara și de la sediul UAP din București (persoană de contact Lili Mititelu).

Sinteze contemporane. Corpul în Arta Balcanică

Lansarea albumului de artă internaţională
Cafe Text, Timișoara, Bastionul Theresia corp A,
Vineri, 12 iulie 2013, ora 19.00.

Sinteze contemporane . Corpul în Arta Balcanică
Editura Brumar, cu o prefaţă scrisă de prof.univ.dr. Alexandra Titu

Album de sinteză ce contopeşte laolaltă juxtapuneri multiculturale efervescente, având ca protagonişti deopotrivă trupul ca lut cât şi pământul ca mamă, Corpul în arta Balcanică devine astfel suport matricial al unei arii teritoriale multistratificate într-un mozaic dinamic fără precedent. Inepuizabila substanţă, când sobră, senină, licoroasă, când, alteori, tumultoasă, vorace, zgomotoasă, devine brusc blajină, elegiacă, solitară, cu epicentre legendare insondabile ce răbufnesc străbătând genunile eterogene ale unui timp mito-poetic ancestral. Album de artă contemporană editat în condiţii grafice impecabile, având alături suportul logistic de-o calitate ireproşabilă venită din partea editurii Brumar, prefaţată doct de ampla deschidere culturală a doamnei Alexandra Titu ce înglobează într-un tot indisolubil, radiografiind nucleul greu al artelor balcanice contemporane:

Protagonişti: Bogdan Aleksandrov, Zamfira Bârzu, Călin Beloescu, Ilie Boca, Pavel Brăila, Geta Brătescu, Marius Ovidiu Burhan, Mihai Chiuaru, Marius Crăiţă-Mândră, Şerbana Dragoescu, Daniela Frumuşeanu, Suzana Fântânariu, Dan Hatmanu, Iorgos Iliopoulos, Tudor Ioan, Tiberiu Fekete, Tatiana Fiodorova, Constantin Flondor, Gerendi Ştefan Dorel Găina, Vasile Gorduz, Alexandru Ioan Grosu, Dimitar Grozdanov, Ion Iancuţ, Dimitris Kalamaras, Gabriel Kelemen, Petru Lucaci, Lucia Macari, Octavian Mardale, Florin Mihai, Corina Nani, Liviu Nedelcu, Dragoş Pătraşcu, Sorin Oncu, Tanja Ostojic, Stanislav Pamouktchiev, Thimios Panourias, Aspasia Papadoperaki, Ghenadie Popescu, Florica Prevenda, Silvia Elena Radu, Bogdan Raţă, Mircea Roman, Kyriakos Rokos, Milos Sobaic, Eugen Savinescu, Marilena Preda Sânc, Liviu Suhar, Stergios Tzanekas, Zoran Todorovic, Mark Verlan, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Zourlas Konstantinos.

Marilena Preda Sânc – Mecanismele imaginii

Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal
23 noiembrie 2012 – 7 ianuarie 2013.
Vernisaj, vineri, 23 noiembrie, orele 17.00.

Motivată de modelul și istoria Pinacotecii Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal organizează anual o serie de expoziții și dezbateri dedicate picturii. În acest an, galeria prezintă expoziția artisteiMarilena Preda Sânc; cu un curriculum vitae impresionant, Marilena Preda Sânc se situează într-o zonă a experimentului – de la performance, Body Art, Video Art la ecofeminism.

De la Expresia corpului uman, o cunoscută expoziţie din 1983, la filmele video: My Body is Space in Time is Time and Memory of All şi Bodyscape, Handscape, Mind Scape, la instalaţiile Algoritmi ai puterii sau Ecological e-mail, Marilena Preda Sânc impune un statut nou pentru artişti: „observatori care gândesc”, să fim liberi, să judecăm totul singuri, să avem propria noastră opinie.
Apare aproape surprinzătoare relaţia pe care un artist al noilor media o are faţă de pictură, care se revanşează prin mijlocirea unei a treia dimensiuni reale sau iluzorii.

Vernisajul va fi urmat de un artist talk între Marilena Preda Sânc şi Florica Prevenda.
SURSA:Modernism.ro