O lume paralelă în Transhumanța

Dragoş Lumpan este fotograf şi filmmaker. În anul 2007 a început să surprindă, în fotografii, transhumanţa. L-a fotografiat pe Ghiţă ciobanul, atunci unul dintre cei 30 de proprietari de oi din România, care încă făcea transhumanţă. Din România a ajuns în alte cinci ţări unde a surprins acest obicei pe cale de dispariție. De la fotografie a trecut, apoi, la film. Proiectul „Ultima transhumanţă” se apropie de final.

După crowdfunding și sponsorizări filmul are o parte din suma necesară pentru postproducție, suma necesară pentru a pleca la drum…
Scurt metrajul este prezentat în aceste zile la Cluj, Brașov, Jina, Săcele și București. Lung metrajul va avea premiera în primăvara anului viitor.

Documentarul expune dispariţia unui mod de viaţă milenar. Este un proiect artistic, etnografic şi sociologic care însumează 8 ani, 6 ţări, peste 50.000 de km parcurşi, 100.000 de fotografii, 70 de ore material filmat şi 100 de ore înregistrări audio.

Pentru a vedea în ce stadiu se află povestea ultimei transhumanţe am mers la Jina, unde a avut loc ce-a de-a doua proiecție a scurt-metrajului.

„Filmul prezentat astăzi la Jina este frumos, este foarte frumos și surprinde acest obicei. Este un obicei vechi, din moși strămoși. Noi așa ne-am născut, cu „transformanța”. Faptul că filmul a putut fi văzut aici este un lucru bun, astfel tinerii pot vedea cum a fost o dată. De exemplu, nepoții noștri nu au de unde să mai știe despre acest obicei”, spune Bebeșelea Elena, cea alături de care Dragoș Lumpan a mers în prima tranhumanță.

La sfârșitul proiecției, Dragoș Lumpan a avut amabilitatea să ne răspundă la o serie de întrebări.

Grigore Roibu: Unde ai ajuns cu acest film, de scurt metraj, „Tranhumanța”?

Dragoș Lumpan: Acum am ajuns în Jina. Ieri am fost la Cluj. De aici plec spre Brașov unde filmul va fi prezentat prima dată în Săcele și, apoi, la Brașov. Sâmbătă, 21 noiembrie, voi încheia acest periplu prin țară la Muzeul Țăranului Român, în București. Altfel, cu Transhumanța și cu oile am ajuns, mai întâi în România, pe urmă am ajuns Grecia, Albania, Turcia, Țara Galilor și Italia. Așa că și cu ajunsul acesta totul este relativ. Depinde la ce ajuns te-ai referit.

– Cum a fost primit de către public filmul de scurt metraj „Transhumanța”?

– Ieri, în Cluj au fost foarte mulți oameni, mult mai mulți decât mă așteptam eu și cei de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Am primit aplauze, deci, consider că filmul a fost primit bine. Aici la Jina, cred, că a fost la fel de bine. Am realizat această proiecție la Jina pentru că prima familie alături de care am mers la drum, care mergea în transhumanță, am găsit-o aici. Am mers cu ei în 2007 și în 2008 de 12 ori, timp de doi ani. Ei au renunțat la drum și, din acest motiv, albumul foto se numește „Ultima transhumanță”. În 2010, când am reluat proiectul în film, tot în Jina am găsit a doua familie de ciobani, familia Dănuleț. Pe tânărul familiei Dănuleț îl cheamă Ghiță și pe el l-am recomandat la Vodafone.

– Cum trebuie să vedem filmul „Transhumanța”, ca pe un documentar sau ca pe un film artistic?

– Foarte pe scurt i-aș spune documentar. Acum, mai departe, fiecare are libertatea de a-l numi cum consideră. Filmul este, mai degrabă, un eseu documentar. Acest lucru nu contează așa de mult. Este un film la care vă invit să veniți ca să-l vedeți. Nu este un documentar clasic, pentru că nu sunt spuse doar informații tehnice, cum ar fi, de exemplu, momentul când pleacă ciobanii, locul unde merg ei, ci, încerc, mai degrabă, să aduc ceva din starea, din atmosfera lumii ciobanilor, o lume care pot spune, având în vedere că merg alături de ei timp de 8 ani, fără a o spune de dragul senzaționalului, este o lume paralelă cu a noastră. Am încercat să aduc în film ceva din această lume care, fizic, este foarte apropiată de noi, dar ca stare se află în cu totul și cu totul altă lume, o lume, parcă, extraterestră, o lume ireală.

A consemnat Grigore Roibu

Vama Veche devine capitala artelor vizuale

„Vama sub lumini de Oscar”, cel mai mare festival de arte vizuale din România a început vineri la Vama Veche.

Cel mai mare festival internaţional de arte vizuale din România – „Vama sub lumini de Oscar” – a debutat, vineri, la Vama Veche şi se va desfăşura în perioada 21 – 30 august 2015. Festivalul se află la cea de-a şasea ediţie şi înseamnă în acest an atât cursuri, seminarii şi ateliere practice gratuite pentru pasionaţii de film, fotografie şi pictură cât şi expoziţii, proiecţii de film, spectacole de teatru şi concerte în aer liber. La ediţia din acest an s-a înscris la cursurile şi atelierele organizate peste 300 de cursanţi din întreaga ţară dar şi din străinătate. De asemenea mii de oameni sunt aşteptaţi să participe şi în acest an la concertele, spectacolele de teatru şi proiecţiile de film care întregesc programul festivalului. Programul este împărţit astfel în secţiuni de fotografie, film şi pictură, concerte, spectacole de teatru şi proiecţii de film de scurt şi lung metraj, filme documentare şi reportaje.

 „Vama sub lumini de Oscar este o provocare atât pentru noi, organizatorii, cât şi pentru cursanţii înscrişi în festival. Pentru noi provocarea creşte în intensitate de la an la an pentru că trebuie să aducem cei mai buni lectori români şi străini care să prezinte cele mai noi tehnici, cea mai performantă aparatură şi idei ingenioase folosite în fotografie şi film. Pentru cursanţi festivalul lansează provocarea de a intra într-o comunitate a pasionaţilor de arte vizuale, o comunitate în care pot lega prietenii, pot dezvolta colaborări şi pot învăţa unii de la alţii. Prin „Vama sub lumini de Oscar” ne încăpăţânăm să oferim gratuit cursurile complexe, seminariile şi atelierele practice cu lectori de top români şi străini pentru că vrem să dezvoltăm cât mai mult artele vizuale din România. Ne bucură faptul că această comunitate a pasionaţilor de arte vizuale este tot mai mare şi în România. Suntem bucuroşi şi de faptul că în 2015 cei mai mari producători din lume de aparatură profesională foto-video – Nikon, Canon şi Olympus – susţin „Vama sub lumini de Oscar”, festivalul fiind singurul din România în care toate cele trei mari companii sunt implicate împreună” spune Cătălin Rudolf, directorul Festivalului „Vama sub lumini de Oscar”.

 Proiecţii de filme, documentare şi reportaje pe plajă, la Vama Veche

La „Vama sub lumini de Oscar” fiecare seară este dedicată proiecţiilor de filme, documentare şi reportaje. Pe plajele de la „Papa La Şoni” şi „Acolo Bar” vor exista două ecrane gigant unde vor fi proiectate documentare româneşti şi străine, filme de scurt metraj şi lung metraj şi reportaje marca „În Premieră” realizate de Carmen Avram. De asemenea, vor fi zile dedicate filmului străin (britanic, norvegian, ucrainean şi suedez), proiecţiile fiind realizate în parteneriat cu Directory Films (Ucraina), Ambasada Norvegiei, Ambasada Suediei, British Council şi Cluj Shorts.

Ziua Filmului Ucrainean (sâmbătă, 22 august – ora 21,00) cuprinde două filme respectiv „Malanca din Crasna” şi „Stronger than Arms”. „Malanca din Crasna” prezintă povestea locuitorilor satului român Crasna aflat pe actualul teritoriu al Ucrainei şi sărbătoarea Malăncii, evenimentul semnificativ pentru fiecare crasnean. În cazul tinerilor  din Crasna sărbătoarea devine un rit de iniţiere în viaţă, Malanca fiind un carnaval unde fiecare participant îşi joacă rolul său în bizara serbare păgânnă. „Stronger than Arms” este un documentar care expune povestea EuroMaidanului şi conturarea unei noi imagini a Ucrainei. Filmul prezintă evoluţia realităţii ucrainiene de la încercarea spontană de a prelua puterea în 1 decembrie şi până la luptele sângeroase în ruinele aeroportului din Donetsk.

Ziua Filmului Românesc (luni, 24 august – ora 21,00) cuprinde filmele „Zadarul regăsit” şi „7 Cuvinte”. Prima peliculă este un reportaj documentar despre viaţa căutătorilor de aur de la Roşia Montană de odinioară, cu imagini şi mărturii mai puţin cunoscute despre munca grea din mină, ocupaţiile fiecărui membru al familiilor din zonă, inclusiv a copiilor care erau nevoiţi să lucreze şi ei pentru a asigura traiul de toate zilele. „7 Cuvinte” este un documentar artistic despre viata părintelui Gheorghe Calciu, un itinerar de la durerea care nimiceşte la dragostea mai mare decât moartea.

Ziua Filmului Britanic (miercuri, 26 august – ora 21,00) este realizată în colaborarea cu British Council, iar prin amabilitatea reprezentanţilor instituţiei vor fi prezentate două filme: „Beach boy”, povestea unui tânăr kenyan care visează la o viaţă mai bună în străinătate, şi documentarul „Rich Hall’s Continental Drifters”.

Ziua Filmului Norvegian (joi, 27 august – ora 21,00) este realizată cu sprijinul Ambasadei Norvegiei la Bucureşti şi în cadrul evenimentului vor putea fi vizionate filme de scurt şi lung metraj dar şi documentare precum: Skylappjenta / Little Miss Eyeflap,  Søpla / The Garbage, Ella, Pistasj / Pistachio, Snow, Alien repair guy, The Devil’s ballroom, To open, to see,  Kon-Ticki.

Ziua Filmului Suedez (vineri 28 august – ora 21,00) este realizată cu sprijinul Ambasadei Suediei la Bucureşti şi în cadrul evenimentului vor putea fi vizionate câteva filme de scurt şi lung metraj dar şi documentare precum: Trespassing Bergman,   The Butcher’s Waltz, The Reunion, Grandpa & Me and a Helicopter to Heaven, Stockholm Stories, A Separation.

Spiritul din Vama Veche nu va fi uitat şi fiecare seară a festivalului se va încheia cu concerte în aer liber susţinute de Lemon Bucket Orkestra (Canada), Kumm, Lucia, InFusion Trio, Adrian Naidin Band, The R.O.C.K. AC/DC Tribute, Trupa Veche şi Timpuri Noi.

Cursuri şi ateliere gratuite de fotografie, film şi pictură

Festivalul „Vama sub lumini de Oscar” va cuprinde cursuri şi ateliere practice de film, fotografie şi pictură. Secţiunea FOTOGRAFIE va însemna în acest an o serie de workshopuri care îmbină teoria cu practica şi care vor fi susţinute de lectori cu experienţă recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional. Temele alese în acest an sunt: fotografie de stradă (Thomas Leuthard), pictorialism digital (Serge Romanov), fotografie HDR (Marek Czarnecki), Motorsport (Andrei Ciobică), fotografie de concert (Ahmad Kavousian), sport extrem (Mihai Şteţcu), foto-jurnalism (Olav Urdahl), fotografie de nuntă (Marian Sterea), fotografie de nud (Cristian Crisbăşan), Portret (Vali Bărbulescu), fotografie abstractă (Cătălin Săvulescu), fotografie „fine art” (Nicolae Coşniceru), fotografia compoziţională (Michail Moscholios), fotografie de mâncare (Angel Penchev), prelucrare (Luca Achim). La acestea se adaugă seminarii pe teme provocatoare şi inedite susţinute de Cornel Lazia, Marcel Eremia, Cristiana Cott Negoescu, Laura Constantin, Dragoş Cristea şi Andrei Apostol. La secţiunea de fotografie, printre invitaţii speciali îi amintim pe Thomas Leuthard (Elveţia) – unul dintre cei mai buni fotografi de „street” din lume, autor al unor cărţi de specialitate, Serge Romanov (Rusia) – fotograf Playboy, Marek Czarnecki (Polonia) – câştigător a numeroase premii internaţionale şi chiar a unui Master of Photography, obţinut în 2014 cu o imagine realizată în Vama Veche în cadrul VSLO 2013, Olav Urdahl (Norvegia) – editor principal al celui mai mare ziar de ştiri din Norvegia.

Secţiunea FILM înseamnă cursuri şi ateliere practice în domenii precum producţie video, regie, iluminare, sunet şi editare. Participanţii vor avea de făcut un documentar, fiind coordonaţi în permanenţă de o echipă de profesionişti din domeniu: Veaceslav Cebotari (Moldova), Roxana Ardelean, Iulian Ioniţă şi Florian Ardelean, Mihaela Buruiană şi Bogdan Petraşcu. La finalul festivalului, cel mai bun film documentar realizat de cursanţi va primi „Trofeul VSLO pentru film”.

Cursanţii înscrişi la festival sunt provocaţi să înveţe cât mai multe tehnici noi dar totodată şi să le experimenteze iar în final, cel mai bun fotograf şi cel mai bun film documentar vor primi Trofeul VSLO 2015.

Secţiunea PICTURĂ înseamnă în acest an la cursuri gratuite de desen în cărbune, creion şi tuş dar şi cursuri de pictură în goaşă şi în ulei. Cursurile teoretice şi practice sunt coordonate de Daniel Prapone, pictor român stabilit în Germania care are numeroase expoziţii internaţionale. La final festivalului va fi organizată o expoziţie cu cele mai bune picturi realizate de către participanţi.

Gheorghe Sfaiţer – Recviem pentru efemeride

Sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 12.00, la cinema Timiş va avea loc premiera filmului „Recviem pentru efemeride” de Gheorghe Sfaiţer.

„Recviem pentru efemeride” este un film de factură documentară în care evoluţia dialogurilor și a întâmplărilor conferă persoanelor reale, a relaţiilor dintre acestea, o substanţială notă de ficţiune cu dramaturgie prestabilită. Această derutantă impresie, de „viaţa bate filmul”, de simbioză a realului cu virtualul, se insinuează datorită „prestaţiei” speciale a „eroilor” filmului, ce vin din lumea boemei timișorene.

Cu: Octavian Tavi Iepan, Ştefan Dandu, Dietrich Dixie Krauser, Marius Iacovania, Radu Cristuinea, regretatul Corneliu Scwartz Calboreanu, Alexander Buju Ternovics, Gabriel Kelemen, Camil Mihăiescu, Ioan Jebelean, Ion Epure, Liviu Apetrei, Vlad Corban, Lucian Nagy, Mariana Nagy, Mariana Krauser, Simona Cristuinea, Adelina Mihăiescu, Gina Vladuţă, Frederike Seithel, Dan Murărescu, Dan Avramescu, Radu Asanache şi Borco Ilin.

Art-Aiud – un festival independent deschis valorilor și experientelor artistice

Ediția a X-a, 2014

Festivalul de film și foto Art Aiud, ediția a X-a, a propus participanților și publicului, alături de reperele clasice care l-au consacrat, câteva dimensiuni culturale novatoare. Trei expoziții, marcate de conceptual și de experiențe definitorii pentru imagine și cuvânt, realizate pe Feleki Karoly și Dorel Găină, profesori la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca au deschis festivalul marcând un dialog atipic între artistul fotograf și participanții la vernisaj.

Dintr-o cu totul altă dimensiune culturală expoziția Ralucăi Piteiu regândește spațiul atemporal al unei săli de muzeu. un experiment în care doi dintre cei mai importanți artiști fotografi ai momentului, și o tânără care se alătură cu succes acestui tip de demers, au transformat spațiul galeriilor Inter Art – cu cele cinci săli de expoziție – într-un element artistic în care tiparele au fost transformate în valori conceptuale și artistice, în care publicul a devenit, involuntar, „element dinamic” al imaginii aparatului de fotografiat, având posibilitate să regândească/redefinească spațiile artistice propuse.

Cartea și proiecția de fotografii, cu secvențe din ceea ce reprezintă tradiția culturală a Indiei vechi și contemporane, cu mărturisiri neîngrădite, propune un jurnal inteligent construit în care trăirile și sentimentele personale se alătură tiparelor propuse de informația culturală acumulată în timp. Ovidiu Ivancu a zugrăvit cu talent și pasiune o lume vie, pasională, o lume a trăirilor, a informațiilor contradictorii.

Filmul semnat de Lorincz Zoltan jr., cel care a deschis serile de proiecții, reprezintă un eseu filmat al unui experiment Inter-Art realizat de sculptorul Ștefan Balog și grupul Skepsis în piața publică a Aiudului, în vara acestui an. Proiecțiile de filme ale studenților de la Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Teatru și Televiziune, au reprezentat o abordare inedită a filmului artistic contemporan, elemente inedite, construcțiile dinamice sau statice ale demersului artistic personalizat.

Expoziția de fotografie a studenților de la UBB Cluj creează un echilibru între școlile de artă din Transilvania. Expoziția internațională, desfășurată în spațiul atipic al unui hol expozițional, amplă și impresionată a prezentat lucrările a peste 50 de artiști fotografi din Austria, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Canada, Danemarca, Egipt, Germania, Irlanda, Macedonia, Marea Britanie, Serbia și România. (Ioan Hădărig)
Fotografii de Robert Lixandru.

Mai multe imagini pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.274258239449891.1073741854.163419813867068&type=1

Festivalul Internaţional de foto și film ART AIUD

Ediția a X-a, Aiud
17-18 octombrie 2014

Organizat de Centrul Cultural Liviu Rebreanu Aiud | Fundatia “Inter-Art” Aiud, Primăria și Consiliul Local Aiud | Consiliul Județean Alba | Centrul de Cultură Augustin Bena, Alba în colaborare cu Facultatea de Teatru şi Televiziune, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca – Departament Cinematografie-Fotografie-Media | Asociaţia “Echanges & Partage” Franţa.

Puncte din program:

vineri, 17 octombrie 2014
Galeriile Inter-art (Piaţa Cuza Vodă nr. 1)

ora 16,00:
Expoziţie personală de fotografie: Feleki Károly
Expoziţie personală de fotografie: Dorel Găină
Expoziţie personală de fotografie: Raluca Piteiu
prezintă: Ioan Hădărig

Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” Aiud (str. Transilvaniei nr. 35)
ora 17,00: proiecţie de filme şi clipuri: Facultatea de Teatru şi Televiziune, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Departament Cinematografie-Fotografie-Media.

sâmbătă, 18 octombrie 2014
Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” Aiud (str. Transilvaniei nr. 35)
ora 16,00: lansare de carte. Ovidiu Ivancu: „Vremea musonului: patru ani în india” (editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014)
prezintă: lect. univ. dr. Georgeta Orian
proiecţie de fotografii: „India: mirajul unei lumi debusolante“.

ora 17,00: Expoziţia internaţională de artă fotografică Art-Aiud 2014.
prezintă: Ioan Hădărig.

ora 17,30: expoziţia studenţilor de la facultatea de teatru şi televiziune, universitatea babeş-bolyai, cluj-napoca, departament cinematografie-fotografie-media (coordonatori : conf. univ. dr. Rodica Mocan, lect. univ. dr. Nicoleta Sălcudean, asist. univ. dr. Mihaiela Ilea, lect. univ. dr. Feleki István, asist. univ dr. Ioan Daria). prezintă: Ioan Hădărig.

ora 18,00: proiecţie de filme şi clipuri: Facultatea de teatru şi televiziune, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Departament Cinematografie-Fotografie-Media.

Artiști participanți expoziţia internaţională de fotografie Art-Aiud:
Austria – Erwin Vindl, Bulgaria – Rumen Deshev, Canada – Mick Logan, Danemarca – Dani Andersen, Egipt – Mohamed Zakaria Soltan, Germania – Bernd Schaefers, Elena Stadler, Heiko Mahr-Reminger, Lars Schumacher, Susanne Schumacher, Irlanda – Eszter Emese Lázár, Macedonia – Elena Gjorgjievska, Marea, Britanie – Margot Main, Serbia – Jovana Mitić, Sljivo Husein, România– Adelina Câmpean, Alexandru Rădulescu, Ana Maria Târnovan, Andrei Budescu, Angela Kallo, Avram Alexandru, Balog Zoltan, Cătălin Chiriloi, Crina Prida, Cristina Budusan, Cristina Rădulescu, Cristina Senesan, Dan Tămaș, Daniela Stanoiu, Diana Chirilă, Eugen Savinescu, Eugen Savinescu, Feleki Karoly, G+G, Gheorghita Iulia, Ioana Coltoan, Ioan Hădărig, Ionela Kovatcs, Irina Dumitrașcu Măgurean, Krizbai Alexandru, Laura Ghinea, Mira Marincaș, Oana Pop, Oliviu Florea, Ovidiu Lup, Popa Diana, Popescu Izabela, Radu Colcer, Rebecca Agoston, Robert Kovatcs, Robert Lixandru, Ruxandra Huluban, Sanda Ioana, Sauer Yvette, Stefan Balog, Szabo Tamas, Ștefan Bădulescu, Tothpal Tommy.

Artiști participanți expoziţia studenţilor de la facultatea de teatru şi televiziune, universitatea babeş-bolyai, Cluj-Napoca, Departament Cinematografie-Fotografie-Media.

Secţiunea foto: Dan Daniel, Bogdan Coroiu, Serestély Szilárd, Gaál István, Cristian Cotelea, Ioana Trifu, Ignat Robert, Ioana Sârbu Mia, Ingrid Popovici, Darius Roş, Czont Léda, Józsa Levente, Dezső Timea, Bec Norbert, Alexandru Chiujdea, Sebastian Văcăriuc, Alexandru Pelea, Paul Butiurcă.
Secţiunea video: Ana-Maria Vîjdea, Cosmin Nicoară, Elena Stanciu, Palfi Aron, Sergiu Lupșe, Vlad Alexandru, Vlad Cantoreanu, Vlad Precup.

Coordonatori festival: Andrei Bakó, Zoltán Balog, Ştefan Balog, Robert Lixandru.
Director artistic al festivalului: Ioan Hădărig.