Noaptea Albă a Galeriilor

Expoziţii, filme, muzică şi… poveşti pentru noctambuli

Evenimente Culturale

Astăzi, 10 iunie 2011, se desfăşoară a cincea ediţie a „Nopţii Albe a Galeriilor”. Iniţiată în primii ani numai în Bucureşti, ea este organizată, de anul trecut, şi la Cluj. 54 de galerii şi spaţii alternative din Bucureşti şi 12 din Cluj aşteaptă vizitatorii noctambuli cu expoziţii, dar şi cu performance-uri şi diferite alte evenimente.

Printre propunerile mai neobişnuite se numără invitaţia de a regăsi natura într-o… hală a fabricii „Postăvăria Română”. Galeria „Make a Point” îşi începe programul cu atelierul de hrană vie, unde se pregătesc şi se gustă preparate vegetariene crude, iar la biblioteca instalată pe gazon se pot afla, din cărţi şi articole, mai multe despre alimentaţia vie, cele mai benefice plante şi reţete simple. La miezul nopţii, „Sera de cultură vie” oferă proicţii cu fragmente din filme documentare şi seminarii despre alimentaţie şi sănătate prezentându-i pe unii dintre cei mai cunoscuţi activişti pentru o viaţă în armonie cu natura. Şi, evident, o instalaţie artistică realizată special pentru eveniment, în expoziţia de fotografie, include plante, iar muzica, se promite, nu va lipsi.

Galeria „Anaid Art” onorează această noapte cu vernisajul expoziţiei „National Bitch”, semnată Tara (von Neudorf), curator Diana Dochia, interzisă minorilor. Proiectul „National Bitch” reprezintă o istorie a României imaginată şi desenată de Tara (von Neudorf). Este o expoziţie despre Elenele care au schimbat destinul României. O critică acidă, pe alocuri amuzantă şi extrem de personală a celor cinci Elene care au marcat plaiul mioritic în decursul timpului. Publicul este introdus în cadrul expoziţiei de către Ileana Cosânzana. „Fiecare Elenă este înconjurată de evenimentele istorice ce au marcat într-un fel sau altul parcursul poporului român. Fie că este vorba de grevele de la Lupeni, de academician în chimie sau de genţi Louis Vuitton. O ironie caragialească la adresa societăţii româneşti din diferite perioade istorice prezente, trecute şi poate viitoare”, explică Diana Dochia.

Galeria „factor92” participă la Noaptea Albă a Galeriilor/NAG cu expoziţia „Molcom tare”, curatoriată de Erwin Kessler. Galeria „factor92” a debutat recent cu o expoziţie-manifest – calmă, caldă, dar tăios aşezată. „Molcom tare” identifică zona de maxim interes pentru „factor92”: arta care se simte în largul ei ca artă, dar care iese cu toate pînzele sus în acest larg. „Nu obiecte plăcute, simple decoraţiuni interioare, ci lucrări apăsătoare ce împodobesc interioritatea celui ce-şi asumă riscul de a lua arta drept altfel decât o simplă demonstraţie, declaraţie de intenţii (politice etc.) sau mesaj prefabricat. De aceea „Molcom tare” este o expoziţie totodată gravă şi delicată, în care se împletesc texturi suculente cu suprafeţe preţioase pentru a împunge, totuşi, privitorul, sădind în el nesiguranţa, grija, atenţia”.

La Galeria Municipiului Bucureşti, „ELITE Art” găzduieşte expoziţia „Sfori la modă”, rezultatul temei de atelier a Secţiei de Modă a Universităţii Naţionale de Artă, în care materialul predominant este sfoara, prezentată în diverse ipostaze, moduri de împletire şi desfăşurări supradimensionate ale componentelor unui costum obiect. Cele peste 30 de manechine care alcătuiesc expoziţia transmit entuziasmul molipsitor al tinerilor creatori, entuziasm generat de sentimentul libertăţii totale de exprimare.
Tabloul este completat de instalaţia Iustinei Ursu, o instalaţie nonconformistă, construită din ziare şi pantofi supendaţi, care trimit la plutire, joc şi vacanţă.

Galeria Nouă propune între orele 19.00 şi 4.00 dimineaţă câteva evenimente. Un grup de artişti vizuali din Noua Zeelandă, Germania şi SUA, Christoph Rodde, Michael Goering, Kath Greenberg, Arrin Fancher, Chambliss Giobbi, Peter Gordan, Peter Lewis, Petula Bloomfield, Margaret Noel, Ryan, Sarah Murphy, Matt Phillips şi Suzanne Gonzales-Smith, propune o expoziţie de colaje, intitulată „Mix and Match”, curatoriată de Klaus Postler. Artiştii au fost selectaţi pentru vitalitatea creaţiei lor şi pentru varietatea practicilor actuale în tehnica colajului. Vernisajul este urmat de un live jam session, „Kiefer”, oferit de artiştii vizuali Traian Cherecheş, Mihail Coşuleţu, Bogdan Grigore, Adrian Popescu. O proiecţie video-art, cu lucrări semnate de Gabi Stamate, completează programul.

În fosta cofetărie Cotroceni, „Atelier în tranziţie” oferă „Delicii”, cu un grup numeros de tineri artişti: George Anghelescu, Anamaria Avram, Daniel Brici, Irina Broboană, Vlad Burciu, Traian Cherecheş, Francisc Chiuariu, Constantin Cioc, Ioana Ciocan, Dan Mircea Cipariu, Claudiu Cobilanschi, Mihail Coşuleţu, Tudor Ene, Daniel Petru Ionescu, Flavia Lupu, Cosmin Florin Moldovan, Miruna Moraru, Cosmin Păulescu, Laurian Popa, Cătălin Precup, Lea Rasovszky, Bogdan Raţă, Ratski, Ramon Sadic, Anamaria Şerban, Tudor Stancu, Andrei Oros Stănculescu, Irina Tănase, Aurel Tar, Bogdan Teodorescu, Virginia Toma, Florin B. Tomescu, Mirela Trăistariu, Ştefan Ungureanu, Simona Vilău, Mihai Zgondoiu. „Atelier în tranziţie” este „o posibilitate de a expune într-un cadru neconvenţional şi într-un mod mai dinamic, vizând o interacţiune între mai mulţi artişti şi mai multe medii de exprimare artistică, creând o relaţie directă cu publicul prin accesul acestuia nemediat la procesul creator. În acest spaţiu atelier-galerie se va realiza în comun o serie de acţiuni şi lucrări”, explică organizatorii.

Café Verona (Sub Cărtureşti) vă aşteaptă cu instalaţia „Oraşul din cameră”, a artistei Carmen Acsinte, un proiect fotografic, început în 2009, surprinzând timp de peste doi ani schimbările produse pe rutele pe care le străbate zilnic autoarea. Proiectul cuprinde 150 de imagini, „iar sugestia pe care doresc să o transmit prin tipul de panotare este legată de modul în care erau decorate interioarele de altădată. Alăturarea de rame vechi şi noi de mărimi şi forme diferite, de la baroc pînă în prezent, contribuie la redarea caracterului eclectic al Bucureştiului”, explică Carmen Acsinte.

La Ceainăria „Cărtureşti”, o expoziţie de reclame vechi românesti, din anii 1860-1989. Campanii integrate din 1938 pentru Fabrica de ciocolată şi produse zaharoase „Regina Maria” sau pentru faimoasa bere Bragadiru, reclame la săpunul „Pisica”, nectarul „Mamaia”, dar şi filme de scurtmetraj pentru promovarea turismului românesc în străinătate (Sighişoara, Dracula). „Anunciuri de toate pentru toţi!”, din colecţia Florin Ciobanu.

Centrul Cultural ArtSociety expune „Capodopere necunoscute ale Pinacotecii Bucureşti”, peste 50 de lucrări purtând semnătura marilor nume din istoria artei româneşti, de la Iosif Iser la Marcel Iancu.
Studio ARTE organizează a doua ediţie a „Nopţii Albe a Devoratorilor de Video Art”. Până dimineaţă, iubitorii acestui gen pot viziona lucrări semnate de Ciprian Ciuclea, Catrinel Cotae, Radu Igazsag, Marko Maetamm (Estonia), Bogdan Mateias, Doris Mayer (Austria), Alexandru Patatics & students, Marilena Preda Sânc, Valeriu Schiau, Gabi Stamate, Patricia Teodorescu, Su Tomesen (Olanda) & more, selectate de Patricia Teodorescu şi Olivia Niţis.
La UNA Galeria, spaţiul expoziţional al Universităţii de Arte, o selecţie de desene-experiment ale Adelei Edu, sub titlul generic „Love Story”, încearcă să înregistreze, într-un fel de sinteză, experienţele afective din fiecare zi ale artistei.

Un grup internaţional de artişti, Francis Alys (BE/MX), Minerva Cuevas (MX), Ciprian Homorodean (BE/RO), Jason Loebs (US), Wilfredo Prieto (CU), Sabine Rethore (FR), Temporary Services (US), Abdellah Taia (MA/FR), Erwin Wurm (A), participă, la Pavilionul UNICREDIT, la expoziţia „From Comtemplatig to Constructings Situations”. În această noapte, câteva evenimente speciale, ca „Minus Hopscoth”, un şotron în aer liber, ai cărui cei mai buni doi jucătorivor fi premiaţi, „Pavilion Special Treat”, DJ Set cu „Minus & Montgomery Clunk”, vor incita vizitatorii.

Între Delta Dunării şi Casa Poporului la Cluj

Locul cu cea mai mare densitate de evenimente din Cluj este „Fabrica de pensule”, spaţiu pentru arta contemporană . Péter Szabó, Teri Szűcs şi András Surányi Z. primesc vizitatorii la punctul de cercetare vizuală, „ClujEst”, cu „Haggadah din Deltă”, întreprindere unică: poveste Gulag, ficţiune, literatură factuală, carte ilustrată, scriere artistică. Desenele lui Szabó Péter „sparg” şi elimină categoriile realitate-ficţiune, fotografie-desen. La „Studio Bavarde”, „Confuzie”, o expoziţie de fotografie, cu piese semnate de Adelina Câmpean, Irina Dumitraşcu, Alexandra Marcu, iar la „Peles Empire”, „Those Wild Days Were Dogs” a artistului Karl Orton, „o reprezentare în joacă a unei nostalgii (i)realiste, o călătorie fantomatică pe un drum al memoriei, prin texte apropriate, imagini şi obiectul ready-to-go, acurateţea unei gândiri şi reamintiri estetice neputând să fie întru totul exactă, putând să opereze într-un sistem vechi de semne epuizate care nu pot sau refuză să funcţioneze izolate de alte semne obosite şi de un spectru cultural superficial, la modă, pe jumătate mulţumit”.

Karl Orton a lucrat pentru designerul Martin Margiela din Paris, înainte de a se muta în Frankfurt pentru a studia alături de Michael Krebber la Städelschule. Orton a avut mai multe expoziţii solo sau de grup la „Peleş Empire”, în Londra şi Los Angeles. Artistul trăieşte şi lucrează în Rotterdam şi Londra.

Galeria „Bázis” a optat pentru „Portraits” de Belényi Szabolcs, la Galeria „Sabot” se prezintă Aline Cautis, iar la „Plan B”, „Salonul de mai” cu Ioana Bătrânu, Corneliu Brudaşcu, Rudolf Bone, Mircea Cantor, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Victor Man şi Anna Bella Papp, Ciprian Mureşan şi Cristian Opriş, Miklos Onucsan, Cristi Pogăcean, Eugenia Pop, Şerban Savu, Gabriela Vanga.

„Piramida Fanfaronului”, imaginată de Mircea Gherghinescu, fost director de imagine în televiziune şi profesor universitar, este un film cu tentă documentară, o metaforă profundă a unei realităţi distorsionate, a unei societăţi cu valori strivite de megalomania unui regim totalitar. Realizat în 1992 cu mijloace clasice, filmul are ca subiect vizual un edificiu ce înmagazinează memoria unei perioade din istoria noastră recentă: Casa Poporului.

Spectacolul în limba maghiară, subtitrat în română, „Flori de mină”, din cadrul secţiunii „Teatru la TIFF”, ce era programat pentru astă seară, va avea loc sâmbătă, la Sala Studio. Textul lui Székely Csaba, pus în scenă de Alexandra Felseghi, este rezultatul unui proiect european, „Practică teatrală în regiunea centru şi nord-vest”. Povestea are loc într-un sat minier din Ardeal, care atrage atenţia televiziunii printr-o ciudăţenie specifică: un aflux de sinucideri, în aparenţă inexplicabile. Decupând un episod din viaţa câtorva dintre locuitorii satului, spectacolul realizează o analiză cutremurătoare a mecanismelor de funcţionare a micilor comunităţi rurale, distrugând din temelii orice posibilă imagine idilică despre viaţa liniştită de la ţară. Frustrarea unor vieţi ratate e transpusă scenic într-un limbaj de un comic nebun, cu personaje puternice şi o regie subtilă. (Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro

Afacerea de a face artă

În Bucureşti, anul trecut, zeci de baruri şi restaurante se lansau într-un ritm care sfida criza. Anul acesta par să se deschidă în acelaşi ritm galerii de artă în care investesc, mai nou, oamenii de afaceri. Din pasiune, dar şi ca investiţie sigură într-o perioadă incertă.

Săptămâna aceasta omul de afaceri Florin Enache, care a făcut avere din producţia de mobilier şi imobiliare, a deschis, la parterul uneia dintre clădirile sale de pe Bulevardul Aviatorilor, galeria de artă Factor92.

Prima expoziţie denumită „Molcom tare” (24 mai 2011) a fost curatoriată de criticul de artă Erwin Kessler şi a cuprins lucrări de artişi mai în vârstă, dar şi de artişti tineri.

 „Vrem să promovăm artiştii tineri, dar să reprezentăm internaţional şi generaţiile mai în vârstă. Într-un an ne propunem să mergem cu galeria la târgurile internaţionale de artă precum cele din Basel, Elveţia şi Frieze din Londra. Iar în trei ani sperăm să obţinem şi profit”, a spus pentru ZF Erwin Kessler care se va ocupa de programul galeriei. Florin Enache va oferi şi una dintre proprietăţile sale de lângă Bucureşti pentru un program de rezidenţă pentru artişti străini şi români. Colaborările cu aceştia se vor schimba o dată la două luni.

„În momentele de criză, arta e o investiţie alternativă la care apelează majoritatea oamenilor de afaceri care nu mai au încredere în alte platforme. Nu trebuie decât să ne uităm cum au crescut cotele artiştilor şi sumele avansate în licitaţii”, spune Kessler.

Anul acesta la Vienna Art Fair, la unul dintre târgurile tinere de artă contemporană, au participat, faţă de anul trecut, un număr dublu de galerii de artă româneşti, încă un semn bun pentru popularizarea investiţiilor în artă.

Printre lucrările expuse de acestea au fost promovate şi obiecte de artă de zeci de mii de euro. Galeria timişoreană Jecza a expus, de exemplu, o sculptură de artistul Paul Neagu, care costă 75.000 de euro şi care şi-a găsit potenţiali cumpărători încă din primele zile ale târgului. De fapt tendinţa de a investi în artă a început chiar în zorii crizei. Avocatul Daniel Ştefănică, unul dintre asociaţii companiei Grigorescu Ştefănică, a lansat propria galerie de artă în 2009. Galeria se intitulează If şi are sediul în strada Tokyo. Cele mai recente expoziţii găzduite au avut loc şi în alte spaţii însă – The Ark – Bursa de mărfuri şi galeria H’art.

If promovează arta contemporană. La început Ştefănică şi-a dorit să organizeze o expoziţie pe lună, însă a realizat că nu poate curatoria mai mult de şase expoziţii pe an. La If au expus, printre alţii, şi artişti ca Angela Bontaş, Nicoale Comănescu, Zanga şi Ciulache. Lucrările lor costă între 1.000 şi 10.000 de euro, iar „de vreo trei ani au început să existe cumpărători constanţi. Noi avem acum în jur de 10 clienţi fideli care cumpără circa două lucrări pe an cu preţuri cuprinse între 1.500 şi 3000 de euro”, spune Ştefănică.

Un alt om de afaceri care s-a implicat în artă este şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care a deschis împreună cu artistul şi profesorul universitar Petru Lucaci galeria Victoria Art Center, lângă Biserica Stavropoleos. Galeria este amenajată la parterul clădirii de birouri Victoria şi a avut parte de o investiţie considerabilă – „aş fi putut construi o casă cu banii respective”- pentru a fi transformată complet într-un spaţiu la standarde internaţionale.
Galeria nu şi-a propus însă pe termen lung niciun plan financiar, ci mai degrabă culturalizarea bucureştenilor.
„Poate atipic pentru un om de afaceri, în acest moment proiectul nu este conceput în sine ca o afacere, ci mai curând ca un „cadou”, oferind culturii contemporane şansa de a se face vizibilă… Nu exclud deloc ca în timp proiectul să devină şi oportunitate de afaceri pentru că se ştie, bursa valorilor în artă este surprin­zătoare”, spune Pogonaru.
La Victoria Art Gallery au avut loc până acum două expoziţii colective importante de artă contemporană, iar pe lângă acestea aici vor avea loc şi dezbateri, proiecţii şi discuţii libere despre expoziţiile în desfăşurare. În iunie galeria va găzdui lucrările de artă premiate anual de Muzeul Essl, unul dintre cele mai importante spaţii austriece de artă contemporană internaţională care promovează tinerii artişti. Iar la eveniment vor fi partenere alte companii de renume precum BauMax şi Vienna Insurance Group.
(Ioana Mitu)
SURSA: Ziarul financiar