Workshop de fotografie: Blăjeni – Ținutul florii de cireş

AfisFinalTabaraFoto - Copy

O dată cu venirea primăverii, prietenii noștri, Cosmin Stan și Florin Micu, organizează tabăra de fotografie cu drumeții, intitulată „Blăjeni – Ținutul florii de cireş”.

Comună Blăjeni este situată în partea de Nord – Est a judeţului Hunedoara. Satele, de la marginea Munţilor Bihor sunt aşezate de o parte şi de altă a cursului superior al Crişului Alb, regiunea fiind  străjuită de Muntele Strâmbă (1154 m) şi Muntele Vulcan (1263 m). Comuna Blăjeni are o frumuseţe aparte. Specificul este dat, în special, de întinderea satelor risipite şi de aşezarea caselor pe culmile dealurilor ce împânzesc zona.

h

Perioada: 22-24 aprilie 2016.
Număr de locuri disponibile: 15.
Cost: 200 lei/persoană (reprezentând cazarea, utilităţile, combustibilul pentru maşinile de teren, ghidajul şi sfaturile despre fotografie).

Modalităţi de înscriere:
Pentru înscriere se va achita suma de 100 lei, până în dată de 15 aprilie 2016, în contul bancar deschis la BCR RO21RNCB0162090831340001, pe numele Stan Cosmin Ovidiu. După achitarea sumei participanții vor trimite un mail la adresa: cosminstan.foto@gmail.com, care trebuie să conţină: nume, prenume, telefon şi localitatea de unde vin (pentru o bună organizare şi repartizare în maşini). Urcarea din Brad se face cu mașini de teren.

Cazarea se va face la Tihna Crișului. Costul meselor nu este inclus. Există acces la aragaz pentru gătit.

IMG_6873

Echipament recomandat:

  • aparat foto DSRL, bridge sau compact, trepied, declanşator, filtre graduale (nu e obligatoriu).
  • îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată muntelui (geacă impermeabilă, polar, căciulă, mănuşi, bocanci etc).
  • sac de dormit, izopren (obligatoriu, deoarece vom dormi într-o sură amenajată, este o șură izolată, cu parchet).
  • rucsac comod (fără trolere, genţi, plase etc).
  • frontale sau lanterne foarte utile în cazul plimbărilor după apus şi pentru peşteri.
  • acumulatori, încărcător, carduri, ochelari de soare.

Program (orientativ):
Vineri, 22 aprilie:

  • Ora 13.00 – întâlnire în Brad.
  • Cazarea, instalarea, acomodarea şi servirea mesei.
  • Fotografierea apusului.
  • Discuţii tematice despre zonă şi fotografie (la orele 22-23 stingerea).

Sâmbătă, 23 aprilie:

  • Fotografierea răsăritului.
  • Micul-dejun.
  • Ora 10.00-11.00 –  plecarea pe traseu (fotografie de peisaj, meşteri populari, un fierar, case specifice zonei și car cu boi). Seara, pe un platou de belvedere, fotografierea apusului. La întoarcere analiza fotografiilor, discuții despre procesarea imaginilor și program distractiv.

10448723_10203331381703477_948219112376713323_o

Duminică, 24 aprilie:

  • Ora 5.00 – trezirea şi pregătirea pentru răsărit (pe muntele Strâmba).
  • Micul-dejun.
  • Fotografierea satului şi a peşterii Reti.
  • Ora 13.00 – şedinţa foto în aer liber cu grupul „Ansamblul Tulnicul” în costume populare.
  • Ora 15.00 – coborârea la  Peştera Iancului şi cascade.
  • Ora 17.00 – pregătirea pentru plecare.

tytr

Pentru mai multe informaţii contactați:
Micu Florin: telefon 0734 674 795 / micu_florin2001@yahoo.com
Cosmin Stan: telefon: 0764 031 853 / cosminstan.foto@gmail.com

Detalii pe: https://www.facebook.com/events/463024790555645/

Noima la Buneşti

03BunestiÎn prima jumătate a lunii august, Noima s-a retras la Buneşti, în poienile de pe malurile râului Vâlsan. Din 2008 se desfăşoară aici preţ de câteva luni pe an un atelier de arhitectură coordonat de Ana-Maria Goilav şi Petre Guran. Acest şantier şcoală este destinat cu precădere studenţilor din universităţile şi facultăţile de arhitectură însă nu doar lor. Un atelier deopotrivă tradiţional şi experimental.

01BunestiLocul si oamenii (1)An după an, desenul Şcolii de la Buneşti prinde contur în spiritul primei schiţe gândită de iniţiatori – un crochiu al regăsirilor: încercare de regăsire a sensului şcolii în primul rând, într-o perioadă în care educaţia pare a-şi fi ieşit din albie; încercare a regăsirii tehnicilor de construcţie şi ritmurilor de viaţă tradiţionale; invitaţie la lectura şi discutarea unor texte fundamentale pentru civilizaţia noastră dar şi la descoperirea urmelor unui trecut străbătut de neamuri şi limbi diferite, de meşteri iscusiţi şi cărturari învăţaţi, urme atât de prezente în Argeş.

02Bunesti 04Bunesti 05BunestiPentru Noima, prezenţa la Buneşti a însemnat dialog cu studenţii, participarea la prelegerile şi dialogurile coordonate de Petre Guran în atriumul de sub clar de stele al unei construcţii începute în 2009 sau la căntările din jurul focului. Pictorii din Noima au căutat să asume ritmul şi organizarea locului, cu fronturi de lucru experimentale, prin deschiderea unui mic şantier de pictură murală. Au fost şi cateva momente de reîntâlnire a grupării, spate în spate, in jurul subiectului 360 de grade. Lucrul şi locuirea în casa rotundă au fost în sine răspunsuri la această temă a jur-împrejurului – spaţiu şi experienţă împreună (cele două perspective care au apropiat gruparea de acest subiect).

06Bunesti

07BunestiLucru (7)În primele zile Şcoala de la Buneşti la avut oaspete pe Ion Grigorescu. La invitaţia gazdelor şi a grupării Noima, I. Grigorescu a propus o soluţie tehnologică potrivită spaţiului de lucru ales – pictură al secco cu var şi pigmenţi minerali (oxizi). Din prima zi a început şi dialogul cu privire la iconografia viitorului spaţiu – paraclis.

09Bunesti08BunestiMisiunea pictorilor din Noima a fost pare-se aceea de a încerca să picteze un spaţiu – crochiu, în spiritul tradiţiei stinse în urmă cu câteva secole, ocolind preluarea mecanică a morfologiilor „consacrate”. Documentările au fost orientate spre text şi sporadic spre imagini alese îndeosebi din iconografia primelor veacuri creştine. După mai multe zile de lucru, Şcoala de la Buneşti are o capelă cu schiţe iconografice. Un work in progress ce poate fi continuat în ateliere viitoare. (Andrei Rosetti)

Dialog, cu părintele Pantelimon, despre puterea de seducție a imaginii

Ediția a XIII-a Atelierul de fotografie, care intră într-o scurtă vacanță până în luna septembrie, a fost una specială, avându-l invitat pe Ieromonahul Pantelimon de la mănăstirea Oașa.

01AF 13 - AV21În fața unui numeros public a avut loc vernisajul expoziției de fotografii compuse pe format panoramic, expoziție ce poate fi vizitată în Paraclisul Sfântul Stelian până la sfârșitul anului școlar (19 iunie 2015). Cu această ocazie am pus în dezbatere proiectul fotografic în urma căruia a luat naștere albumul „Mănăstirea Oașa – Între cer și pământ”.

03AF 13 - AV2104AF 13 - AV21Discuțiile s-au mutat, apoi, în Sala Studio unde tema întâlnirii a fost: „Imaginea – putere, frumusețe, magie”. Proiecția filmului „Pe palmele lui Dumnezeu”, film realizat de părintele Pantelimon, a prezentat mănăstirea ca un model de comunitate în care tinerii vin pentru a se identifica, pentru a lega prietenii și pentru a participa la numeroasele tabere organizate la Oașa și Găbud în timpul anului.

06AF 13 - AV21Viața omului este o taină. Ea nu poate fi exprimată prin date descriptive, de ordin științific. În aceste condiții apelăm la limbajul poetic. Jurnalul fotografic, început de părintele Pantelimon pentru a documenta viața de la mănăstire s-a transformat, pe parcurs, într-un limbaj poetic care comunică prin intermediul fotografiei artistice. „Totul a început din neputința de a vorbi despre anumite lucruri. Eram neputincios în a exprima taina vieții mele și a celor din jurul meu. Așa mi-am îmbunătățit limbajul fotografic, în dorința de a exprima ceva…” , spune părintele Pantelimon.

12AF 13 - AV21

Arta trebuie să înnobileze viața. Frumosul trebuie să aducă un plus de viață, însă definirea frumosului este un concept dificil. Între experiența estetică și cea religioasă există asemănare prin faptul că ambele au atitudine contemplativă. Arta a devenit un scop nobil. Apropierea de biserică l-a făcut pe părintele Pantelimon să descopere universul icoanei ca limbaj în care ochiul nu mai percepe obiectele ci lumina reflectată de acestea. „În icoană imaginea nu doar înnobilează omul, ci îl și vindecă pe om. Icoana este o rugăciune în imagine”, completează părintele Pantelimon.

Imaginea poate devia dinspre frumos spre plăcere. În acest caz imaginea activează centrii instinctuali și, atunci, confundăm plăcerea cu frumosul. „Pentru a crea senzații tari te îndrepți spre simțuri, simțuri care, însă, ajung să te posede. În icoană frumosul nu seduce, el lasă posibilitatea unui dialog”, adaugă părintele Pantelimon.

14AF 13 - AV21

Arta modernă, care ia naștere o dată cu Impresionismul, caută să exteriorizeze stări sufletești. Fotografia a eliberat pictura de funcțiile realiste și figurative, arătând că arta nu a urmărit reproducerea naturii, ci a căutat transfigurarea plastică a realului.

Apariția fotografiei a obligat pictura să se redefinescă ca domeniu al artelor. În perioada clasică pictura era o fotografie pe pânză. De multe ori pictorii foloseau tehnici fotografice, cum ar fi, de exemplu, camera obscură. Apariția fotografiei a forțat pictura să-și pună întrebări. Atunci pictură s-a îndreptat spre semnificație, culoare și simbol. „Fotografia a pus în valoare icoana ca imagine înțeleaptă pentru că ea nu-și propune să transpună lucrurile realist, ci o lume transfigurată”, precizează părintele Pantelimon.

13AF 13 - AV21„Imaginea este cel mai puternic limbaj de comunicare. Imaginea, în ziua de azi, este folosită ca o armă, o armă care poate lovi suflete. În acest atelier am încercat să învățăm despre responsabilitatea pe care o avem în crearea imaginilor. Este o responsabilitate asemănătoare cu cea pe care o avem în folosirea cuvântului. Imaginea, la fel ca și cuvântul, poate să tămăduiască, poate să lecuiască, dar, la fel de bine ea poate să devină un par, o armă care zdrobește și rănește. Despre aceste lucruri am încercat să vorbesc tinerilor prezenți aici. Am atras atenția despre această funcție foarte importantă a imaginii ca limbaj, imaginea care este mai mult decât informație, ea este o energie, har sau lipsă de har pe care îl comunică.
Atelierul de fotografie s-a desfășurat într-o atmosferă foarte degajată, o atmosferă de deschidere sufletească, fără să se simtă nici un fel de împotrivire sau reținere în dialogul purtat cu cei care am fost împreună”, conchide părintele Pantelimon.

A consemnat Grigore Roibu.

Mai multe imagini de la AF 13 pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.353793411496373.1073741887.163419813867068&type=1

Oferta educațională a Universității din Târgu-Mureș

01Arte-tg-mures av

Universitatea de Arte din Târgu-Mureș este una dintre universitățile de profil care poartă în spate o lungă tradiție. În timp, a devenit locul ideal pentru orice posibil student care dorește să facă parte din lumea teatrului: arta actorului, regie, scenografie, coregrafie, teatrologie, teatru de animație, pedagogie muzicală, scriere dramatic, comunicare multimedia – pe toate acestea le găsești la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș.

06Arte-tg-mures av

Sâmbătă, 09 mai 2015, în Sala Reduta a Teatrului de Artă Deva a avut loc o întâlnire a Decanului Facultății de Arte Târgu-Mureș, secția română, Oana Leahu cu tinerii deveni în scopul promovării ofertei de admitere. Despre oferta educațională și ce înseamnă să fii student la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș ne-a vorbit prof. univ. dr. Oana Leahu.

Oana Leahu: Pentru noi, în universitate, socialul rămâne la graniță

05Arte-tg-mures av

Grigore Roibu: Descrieți-ne, pe scurt, oferta educațională pe care o propuneți celor care vor deveni studenți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș.

Oana Leahu: Cred că este o oferă bună pentru cei care își doresc ca viața lor să devină din ce în ce mai bună și mai frumoasă. Este vorba de oferta Facultății de Arte în Limba română din cadrul Universității de Arte din Târgu-Mureș. Consider că este o oferă bună pentru că teatrul, și vă spun acest lucru cu mâna pe inimă, este o artă care nu va muri niciodată. Indiferent prin câte crize va trece societatea, teatrul este un loc în care artiștii se manifestă. Cei care doresc să se înscrie la această facultate trebuie să știe că există câteva cerințe. În primul rând trebuie să-și dorească să devină artist. Sunt abilități caracteristice pentru fiecare specializare în parte. Toate aceste date pot fi consultate pe site-ul universității. Cel mai important lucru este să îți dorești să devii artist și să muncești pentru acest lucru. Arta nu însemnă doar talent, ci și foarte multă muncă.

Care sunt metodele de predare la care apelați?

– Facultatea de Arte din Târgu-Mureș are ca atu relația dintre profesor și student, o relație deschisă, de parteneriat. În calitatea nostră de profesori, noi îi ajutăm pe cei tineri să se descopere, să scape de inhibiții și, apoi, să devină profesioniști în ceea ce fac.

02Arte-tg-mures av

Cu ce vine nou Facultatea de la Târgu-Mureș,  față de cea din București, Cluj sau Timișoara și spre ce specializări își pot îndrepta atenția absolvenții unui liceu de artă?

– Facultatea de Arte din Târgu-Mureș are calitatea de a avea atât spații de producție, cât și de cercetare. Avem ateliere de creație și două scene, două teatre profesioniste, care funcționează cu propriile lor ateliere de creație. Un absolvent al liceului de arte, care a terminat ceramica, artele textile sau sculptură și dorește să facă scenografie poate concepe totul ca o sinteza a artelor, începând de la o schiță până la execuția finală din ziua premierii. Avem studiouri și o scenă care funcționează în regim profesionist. Practica se împletește cu studiul de la clasă.

04Arte-tg-mures av

03Arte-tg-mures av

– Enumerați câteva argumente pentru a determina un absolvent al liceului de artă din Deva să aleagă Universitatea din Târgu-Mureș.

– Aș invita un absolvent de la Deva la Târgu-Mureș, în primul rând, pentru că este aproape de casă, dar și pentru faptul că noi colaborăm cu Teatrul din Deva. Este foarte important să poți face practică la tine acasă. În proiectele noastre de colaborare acest lucru este posibil. Dincolo de profesionalismul profesorilor noștri de la Târgu-Mureș, studenții găsesc o atitudine colegială. În universitatea nostră primează studentul (știu că acest lucru este susținut de toți profesorii). Spuneați, ceva mai devreme, că tinerii sunt întristați de aspectele sociale ale vieții artistice. Pentru noi, în universitate, socialul rămâne undeva la graniță.

A consemnat Grigore Roibu