Curs de inițiere în arta secolului XX

În perioada 11 mai – 8 iunie, Institutul Artmark de Management al Artei invită pasionații de artă să descopere enigmele celei mai semnificative manifestări culturale ale secolului XX – modernismul. Timp de 5 săptămâni, în fiecare zi de luni, între 18:00 și 20:00, publicul va afla cum se privește și cum se trăiește arta modernă, parcurgând cronologic principalele etape din istoria acesteia, dobândind totodată instrumentele necesare pentru a interpreta avizat arta contemporană.

Pablo Picasso – Les Demoiselles d’Avignon

Cursul se concentrează pe cele mai importante mișcări artistice din Europa Occidentală și America de Nord, dar integrează și mișcările artistice paralele din România. De la primii pași ai modernismului, la tradiționalismul postbelic, la expresionismul abstract și până la minimalism și artă conceptuală sau pop art, cursul realizează un peisaj al artei ultimului secol în Univers, oferindu-vă reperele necesare pentru a înțelege arta zilelor noastre.

Cursul este susținut de istoricul de artă și curatorul Cristina Bogdan, lector de Istoria și Teoria Artei la London College of Communication și la University for the Creative Arts Farnham, redactor online al Revistei Arta și colaborator cu articole de specialitate pentru Notes on Metamodernism. Cristina a curatoriat expoziții independente în București, Paris, Londra și Viena și dezvoltă din 2014 ODD, un spațiu independent de artă în București.

Marcel Iancu – Arhitectul

Taxa pentru participarea la sesiunea de cursuri Ce este arta modernă? este de 200 euro.

Absolvenţii cursurilor vor primi un atestat de participare. Mai multe informații despre înscrierea la curs și repartizarea temelor în funcție de zi, pot fi consultate la http://www.alegearta.ro.

Întâlnire cu Horea Preja în cadrul Atelierului de fotografie din octombrie

Astăzi, 30 octombrie 2014, a avut loc în sala Studio din Colegiul Național Decebal cea de-a VIII-a întâlnire din cadrul Atelierului de fotografie, avându-l coordonator pe Horea Preja.

Ediția lunii octombrie, una specială, intitulată generic „Tematica în fotografie”, s-a adresat fotografilor care stăpânesc deja noțiunile de bază și tehnica fotografierii. Horea Preja ne-a arătat de ce este important pentru un fotograf alegea unui subiect în demersul său fotografic, cum îl alegem și, cum îl susținem într-o serie fotografică pentru a deveni relevant. „Am vorbit despre noțiunea de Concept în fotografie. Despre faptul că poți urmări în actul fotografic două lucruri. O fotografie poate să stea, în primul caz, într-o expoziție, așa cum sunt, de exemplu, fotografiile expuse la „ÎnSEMNE fotografice” sau, în al doilea caz, poți avea o fotografie cu un concept clar, care în cele din urmă trăiește prin explicația minimală, acel text atașat care prezintă ideea fotografiei, povestea ei. Acest concept poți să îl urmezi cale de o carte întreagă și, în acest caz, cei care privesc acele fotografii sunt introduși în povestea lucrurilor. Fotograful transmite, prin text și imagine, gândurile pe care dorește să le exprime. Cărțile pe care le-am prezentat în cadrul AF aparțin unor oameni care cred în subiectele lor, în conceptul editorial și, ca atare, au transmis și celorlați convingerea lor”, spune Horea Preja.

Sincronizarea nu este singura calitate în realizarea fotografiilor. A face o fotografie înseamnă a realiza o imagine care trebuie să se supună legilor care guvernează o compoziție. Horea Preja ne-a dezvăluit, cu această ocazie, o parte dintre secretele ce stau în spatele realizării unei imagini sugestive.

„Am ales albumul lui Dragoș Lumpan, „Chipuri de viață monahală”, pe cel al lui Cosmin Bumbuț, „Cuba continuă” și alte două cărți cu fotografii „stand alone” de portret, fotografii realizate de mai mulți autori. Din punct de vedere al subiectului, un lucru extrem de important pe care am dorit să-l înțeleagă participanții, este că trebuie să exprimi cu multă convingere ceea ce crezi”, adaugă Horea Preja.

Tot în această întâlnire, Horea Preja a avut disponibilitatea de a face o analiză pe un portofoliu de portrete, ce aparține colegului nostru Ovidiu Manoilescu.

„În analiza portofoliului am pus frecvent întrebarea: Ție îți place? Ce îți place? În primul rând autorul trebuie să știe ce îi place atunci când realizează o imagine. El este cel care trebuie să convingă pe ceilalți de importanța proiectului lui și de ce acesta merită cunoscut de public. Mie îmi place imaginea care trăiește alături de un text și mă introduce în atmosfera unui spațiu sau loc. Totul este ca un roman…. Citești o carte care îți place. O carte care are text și imagini! Tu, de exemplu, când erai mic te uitai la benzile desenate cu Pif. În acest caz vorbesc de un „Pif” pentru oameni mari. De exemplu, un jurnal de călătorie foarte frumos structurat, poate atipic, în care autorul prezintă cu nostalgie viața oamenilor dintr-o țară, vorbește despre libertatea lor, spune o poveste frumoasă. Eu aș vrea să îmi petrec un concediu așa cum își prezintă Cosmin Bumbuț cartea. Este un concept interesant. Dragoș Lumpan are un alt concept. El scrie un aforism, o maximă, un gând și lângă acesta sunt atașate 2 fotografii care ilustrează starea din gândul respectiv”, completează Horea Preja.

De multe ori privim o fotografie și, din anumite motive, uneori subiective, aceasta pare plictisitoare. O caracterizăm imediat ca fiind o imagine ce nu are nimic de spus. Problema, de cele mai multe ori nu se află în subiectul ales, ci în conținut. Fotografiile, la fel ca toate domeniile artelor, se leagă de un set de idei ce pot fi exprimate în cuvinte. Fiecare imagine, din cele mai vechi timpuri, ilustrează o poveste. Așa a luat naștere seria fotografică cu povești și imagini sau imagini cu povești.

„La atelierul de fotografie m-am simțit foarte bine, este un mediu OK. Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat posibilitatea de a vorbi în fața atâtor oameni. A fost o seară frumoasă la care au participat oameni interesați. În general, astfel de ateliere scurte sunt extrem de greu să fie într-un ritm dinamic. Întâlnirile de acest fel au un static al lor. Aici nu este ca într-o tabără. Modelul meu de prezentare și analiză nu este de a veni în fața publicului și de a tăia capul cuiva. De fiecare dată când văd un portofoliu, cum s-a întâmplat în seara aceasta, mă străduiesc să surprind ce este important în acea serie de imagini. În portofoliul prezentat am căutat, în acea scurtă analiză, ce este de calitate pentru a-l încuraja pe autor să fie mai atent la anumite detalii”, spune Horea Preja.

La finalul atelierului, alături de Horea Preja, am pus în discuție toate lucrările din expoziția „ÎnSEMNE fotografice”.

„Cred că întâlnirile AF ar trebui să le faceți mai des, nu doar o singură dată pe lună și să delimitați clar ce fac oamenii în acest timp. Dacă discutăm despre concepte în imagine, ceea ce am discutat astăzi, dezvoltăm fotografia de la un anumit nivel în sus. Dacă ne adresăm începătorilor vorbim despre încadrare, treimi, secțiunea de aur, timpi de expunere și focale. Dacă participanții au ajuns la un anumit nivel, tu vii să adaugi ceva în plus, să rafinezi tehnica. Este ca la canto când deja cunoști notele și faci interpretare. Un pas mai departe este cel de masterclass în care pot veni ca invitați fotografi cu adevărat mari. Atunci, însă, discuția este la un nivel superior în care nu te blochezi în noțiuni de bază despre compoziție și încadrare. Atunci, abea, poți intra în detalii care sunt cu adevărat importante în obținerea expresivității unei imagini. Altfel este ca atunci când ai vrea să construiești acoperișul unei case și tu nu ai construit fundația”, conchide Horea Preja.
(A consemnat Grigore Roibu și Andrei Rosetti)

Mai multe imagini de la AF 8 pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.278034092405639.1073741857.163419813867068&type=1

Atelierul de fotografie / octombrie

Ediția a VIII-a
Colegiul Național „Decebal” Deva

Joi, 30 octombrie 2014, începând cu ora 17:00, vă invităm la Colegiul Național „Decebal” Deva, în Sala Studio (situată în vecinătatea Paraclisului Sfântul Stelian), la cea de-a opta întâlnire AF.

Fotografia ia naștere o dată cu alegerea unui subiect. Subiectul este un element dat, abordarea și tratarea acestuia diferă în funcție de felul în care fotograful „traduce” realitatea prin intermediul imaginii. Fotografiile de efect nu apar accidental. Ele sunt create de personalitatea și atitudinea fotografului față de subiect. Seriile de fotografii legate tematic sunt o modalitate de comunicare ce țin de reportaj. De la un album fotografic, care nu are nevoie de explicații prin cuvinte, la seriile marilor reviste în care fotografia și textul se completează reciproc, toate acestea alcătuiri interpretative țin de spiritul creator și intenția de a transmite o idee. Mai multe despre alegerea unui subiect care spune o poveste prin intermediul fotografiei, având în spate o temă, vom afla de la invitatul AF VIII – Horea Preja.

Tema: Tematica în fotografie.
Coordonator: Horea Preja.

Mâine vom publica pe artavizuala21 un interviu cu Horea Preja, dialog din care veți afla ce ne-a pregătit pentru această întâlnire.
(Interviu pe care îl găsiți aici: Horea Preja: Artistul este condamnat la frumusețe).

Atelierul de fotografie este deschis tuturor celor pasionați de imagine, artă și fotografie. Intrarea este liberă. Vă așteptăm pentru o seară de discuții, proiecții și cu multe fotografii.

Atelierul de fotografie / septembrie

O dată cu începrea noului an școlar am reluat Atelierul de fotografie. Cea de-a șaptea întâlnire din cadrul AF, desfășurată astăzi, 25 septembrie 2014, în Sala Studio din Colegiul Național „Decebal” Deva a avut ca temă relația dintre pictură și fotografie, avându-l coordonator pe artistul plastic Andrei Rosetti.

A fost o întâlnire inedită datorită faptului că Andrei Rosetti ne-a introdus în „laboratorul” construcției unei imagini, picturale sau fotografice. A fost un atelier al experimentelor și întorcerii în timp, călătorind prin atelierele de creație a marilor pictori, de multe ori ținute departe de ochii publicului. Echilibrul la care te constrânge opera de artă depășește domeniul eului, fiind rodul asimilării realității prin intermediul cunoștințelor și simțurilor. Activitatea de creeare a operei de artă constă într-un proces ce pleacă de la o experiență vizuală și se materializează prin intermediul mijloacelor specifice.

Pictura și fotografia sunt construcţii artificiale ale minţii, o procesare a stării noastre de privi lumea. Din cele mai vechi timpuri au existat maniere experimentale de a aborda arta. David Hockney (despre care am scris în Lupta pentru imaginea perfectă) redescoperă tehnicile uitate ale vechilor maeștrii cu ajutorul unor tehnologii optice. „Instrumentele optice nu fac ca desenul să devină mai ușor.(…) Optica a dăruit artiștilor unelte prin care puteau să fi înfățișat o nouă și însuflețită cale de a privi și reprezenta lumea materială”, spune David Hockney în prefața cărții „Știința secretă”.

Succesul picturii în rândul maselor reflectă o preferință obsedantă a societății pentru imagine, considerată instrument de informare. Informațiile circulă astăzi, în era digitală, cu o viteză uluitoare datorită Internetului. Democratizarea artelor, începând cu veacul al XX-lea, duce la producții vizuale care devin scop în sine, supunându-se unei noi culturi a imaginii. Fotografia s-a supus, la rândul ei, transformărilor din domeniul vizual, evocând realitatea ca instrument de investigare dar și artă a proximităţii dintre imagine, ca oglindire a realității, și imaginar.

„Am încercat o călătorie în întâlnirea opticii cu pictura din perioada premergătoare apariției aparatului de fotografiat. După desenele lui Albrecht Dürer am reconstituit procedee de transpunere a unui model pe o suprafață plană, transpunere mecanică și optică. A urmat o inventariere a unor cazuri în care s-au produs întâlniri fericite între pictură și fotografie, momente în care fotografia a inspirat pictura și, la rândul ei, pictura a inspirat anumiți fotografi. Am vorbit despre regizorii care au împrumutat idei atât din pictură cât și din fotografie. În final am făcut un exercițiu practic de transpunere a unui portret prin două metode: metoda clasică de a executa o schiță cu ajutorul măsurătorilor clasice, așa cum se face în cadrul facultăților și liceelor de artă și folosind procedee optice aduse la zi, prin intermediul unui videoproiector cu ajutorul căruia am realizat prelucrări minimale”, spune Andrei Rosetti.

La apariţia fotografiei au fost voci care au afirmat că pictura şi-a găsit sfârşitul. Robert Hugues, critic de artă a revistei Times, constata că în cultura postmodernă putem vorbi de moartea artei moderne. Sfârșitul artei tradiționale a devenit un slogan al avangardei. Moartea artei, la fel ca și a picturii, nu înseamnă decât disoluția formelor tradiționale. Acest lucru a încercat să îl demonstreze Andrei Rosetti în cea de șaptea întâlnire AF.

„Sper să nu fi fost o întâlnire plictisitoare. Consider aceste teme ca fiind pași necesari ce duc la înțelegrea unui aparat de fotografiat. Nu în ultimul rând, pentru mine, este importantă încercarea de a trage concluzii despre relația mea ca privitor și pictor cu modelul. Am vorbit despre unicitatea unei persoane și lucrurile comune care îi leagă pe toți oamenii”, conchide Andrei Rosetti. (Grigore Roibu)

Mai multe imagini pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.265654366976945.1073741850.163419813867068&type=1

Atelierului de fotografie / septembrie

Ediția a VII-a
Colegiul Național „Decebal” Deva

Joi, 25 septembrie 2014, începând cu ora 17:00, vă invităm la Colegiul Național „Decebal” Deva, în Sala Studio (situată în vecinătatea Paraclisului Sfântul Stelian), la cea de-a șaptea întâlnire AF. Fotografia, ca orice imagine, este o construcţie artificială a minţii, o procesare a stării noastre de privi lumea. Plecând de la acestă realitate, că participăm ca ființe raționale și afective la descoperirea lumii vizibile, vă propunem o temă de investigare prin care vom căuta, alături de Andrei Rosetti, legătura dintre pictură și fotografie.

Tema: Pictură şi fotografie – dialog
Coordonator: Andrei Rosetti.

La apariţia fotografiei au fost voci care au afirmat că pictura şi-a găsit sfârşitul. Nu a fost tocmai aşa. În ediţia a VII-a AF, vom încerca să găsim punţi de legătură între lumea picturii şi cea a fotografiei.

Andrei Rosetti a urmat cursurile de inginerie a sistemelor de producţie din Universitatea „Politehnica” Timişoara, după care a absolvit, în 2003, Facultatea de Arte din Timişoara, specializarea pictură. Este unul din fondatorii grupului NOIMA, format în anul 2003 de 6 pictori absolvenţi ai Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, care au lucrat în atelierul coordonat de profesorul Constantin Flondor. În prezent este profesor în cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva.

Atelierul este deschis tuturor elevilor de liceu interesaţi de fotografie.
Întâlnirea va cuprinde şi un moment practic în care vom realiza o imagine folosind deopotrivă fotografia şi tehnici specifice picturii.

Evenimentul pe facebook https://www.facebook.com/events/704529006290910/?context=create&source=49#