Liviu Russu – înZIDIRI

Galateea Contemporary Art vă invită miercuri , 20 februarie 2019, ora 19 la vernisajul expoziției înZIDIRI a sculptorului Liviu Russu.

Curatoare: Ioana Șetran și Cristina Popescu Russu
Prezintă: Doina Mândru, critic de artă

Expoziţia în ZIDIRI de la Galateea reuneşte câteva din sculpturile lui Liviu Russu, construite din materiale ceramice, care fac parte din serii de lucrări (lemn, piatră sau bronz), cu aceeaşi obsesivă problematică a zidirii, imolării, construcţiei şi deconstrucţiei.
Desenele şi schiţele, în creion sau peniţă, au precedat întotdeauna sculpturile.

„Una din trăsăturile remarcabile ale plasticii lui Liviu Russu este monumentalitatea intrinsecă a acesteia. Fie că e vorba de sculptura mică, fie că ne referim la cea de simpozion, coerenţa interioară se păstrează, raporturile dintre volume sunt armonice, un motiv / o alcătuire de forme îşi afirmă identitatea formală neştirbită indiferent de dimensiuni. Monumentalitatea piesei e prezentă în miezul conceptual, în gândirea artistică de fond a sculptorului.
Un eveniment care l-a marcat pe artist a fost tragedia americană din septembrie 2001. Ecoul în planul creaţiei l-a constituit apariţia seriilor Target şi Construcţie- Deconstrucţie: suite de prisme (uneori coloane), realizate în lemn, ceramică (gresie), bronz ori piatră, cu verticala dreaptă sau uşor înclinată, ruptă, „rănirea” fiind limpede indicată de mici sau mai adânci falii orizontale şi oblice, de „ muşcatura” triunghiulară aplicată pe trunchi, frângerea traseelor canelurilor acestuia……
Istoria sculpturii româneşti din ultimele patru decenii include între reperele sale importante şi opera lui Liviu Russu, exemplară prin coerenţă şi soliditate, claritate a semnului plastic, asociat unei semantici cu valabilitate universală”. ( selecţie din text critic 2017)

Adrian Guţă, critic de artă

O Teofanie în piatră și duh. Să reînviem Schitul românesc de la Iordan

La inițiativa artistei Silvia Radu,
Uniunea Artiștilor Plastici din România organizezază o expoziție cu caracter caritabil pentru refacereaSchitului românesc de la Iordan.

În perioada 19 – 23 mai 2017, Institutul Cultural Român va găzdui, la sediul din Aleea Alexandru, lucrările unor artiști importanți, dorind astfel să ofere sprijin proiectului demarat de U.A.P.

Vernisajul va avea loc vineri, 19 mai 2017, ora 16.00, în prezența cunoscutului istoric și critic de artă, Doina Mândru.

Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte – Ierusalim a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru proiectul de la Iordan. Artista Silvia Radu dorește să facă cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă, reușind să implice artiști din toată țara, dispuși să își ofere lucrările pentru această cauză.

Artiștii ale căror lucrări se regăsesc în acest proiect sunt:

Dacian Andoni, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Jeno Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Boca, Ciprian Bodea, Mihai Bojin, Dan Covatăru, Gheorghe Caruțiu, Florin Ciubotaru, Cosma Dumitru, Dan Gherman, Dimitrie Grigoraș, Valeriu Gonceariuc, Constantin Flondor, Irina Florescu, Cosmin Frunteș, George Hristea, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Anca Irinciuc, Felicia Ionescu, Lucian Liciu, Nicoleta Liciu Grivincea, Petru Lucaci, Viorel Marginean, Olga Morarescu Marginean, Manuel Mănăstireanu, George Mircea, Mircea Roman, Alexandru Papuc, Horea Paștina, Sandu Păsat, Dragos Pătrașcu, Ștefan Pristavu, Carmen Poenaru, Florica Prevenda, Dionis Pușcuță, Silvia Radu, Eugen Raportoru, Andrei Rosetti, Constantin Rusu, Neculai Păduraru, Mihai Sârbulescu, Sorin Scurtulescu, Ioana Șetran, Silvia Tiperciuc, Constantin Tofan, Vasile Tolan, Daniela Țurcanu, Bogdan Vlăduță, Beti Vervega, Gheorghe Zărnescu.

Liviu Rusu – Zidirea

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești
8 aprilie – 7 mai 2017

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei ZIDIREA care va avea loc sâmbătă 8 aprilie ora 16 şi va fi prezentată de criticul de artă Adrian Silvan Ionescu și de curator, Doina Mândru.

Sculptorul Liviu Russu s-a născut în 1951 la București, este absolvent al Institutului de arte plastice „N Grigorescu” în 1975, secția sculptură, clasa profesorului Paul Vasilescu. Din 1975 participă la majoritatea expoziţiilor oficiale, de grup şi experimentale. Din anul 1980 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Începând din 1974, participă cu lucrări în piatră, lemn, metal, la numeroase simpozioane de sculptură organizate. Între anii 2011 – noiembrie 2016 a fost preşedintele Filialei Sculptură a U.A.P din România. În anul 2013 devine membru al asociaţiei internaţionale “We are Europe” Düsseldorf / Germania.

Între Zidirea, semn durat în piatră la Măgura Buzăului în 1976, urmată de Înzidirea, piatră din 1979 – realizată tot la Măgura – și columna intitulată Imolare de la Tescani, 2015, expoziția de la Palatul Mogoșoaia dezvăluie – prin ampla prezentare a lucrărilor originale de mici dimensiuni și a posterelor pentru cele din simpozioane , un întreg parcurs artistic marcat de o rară coerență ideatică și plastică manifestă sub semnul abstractului cu valențe simbolice. Un parcurs ce pornește de la sculptură ca intervenție discretă dar semnificativă în peisaj și ajunge la simboluri ale unei arte cu solid substrat conceptual, marcată de tensiuni interioare solicitând implicarea contemplatorului într-un elan spre totalitate, spre un dincolo transpersonal și absolut, care cuprinde pașnic și salvează.

Curator: Doina Mândru, istoric de artă

Titu Toncian – Călătoria 60

Ghețărie / Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia
13 septembrie – 25 octombrie 2015

Duminică, 13 septembrie 2015, la ora 17, la Ghețărie (Palatele Brâncovenești) Titu Toncian, artist ceramist şi experimentalist al Generaţiei ’80, Profesor Universitar Doctor la secția de ceramică-sticlă-metal, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, prezintă la ceas aniversar expoziția Călătoria 60.

Curatoriată de Raluca Băloiu, expoziția va fi deschisă publicului de doamna Doina Mândru.

„Titu Toncian este unul dintre cei mai reprezentativi exponenți ai Generației ’80, printre artiștii transilvăneni. Numele său a devenit treptat cunoscut în perioada în care activitatea Atelierului 35 al Uniunii Artiștilor Plastici și Expozițiile Naționale ale Tineretului se constituiseră, în bună parte, prin inițiativele curajoase ale câtorva oameni, în singurele forme “la suprafață” ale unei reale efervescențe creatoare, altfel aflată în condiția de “underground”, datorită cenzurii ideologice. […] Titu Toncian era, pe atunci, unul dintre ceramiștii interesanți, formați la solida și, totodată, experimentala școală clujeană – materialul ceramic își depășea condiția de obedientă plămadă pentru obiecte funcționale și plăcute, pentru a deveni substanță investigatoare a formei organice, investită și cu valențe cromatice – acest “medium”, ceramica, era, așadar, un loc de întâlnire între sculptură și pictură. […] Nu s-a limitat, însă, la teritoriul ceramicii, de-alungul anilor ’80 realizând și fotografie/film experimental, mail-art, desenând și pictând.” (Adrian Guță, Portret de optzecist, text publicat în revista Tribuna, nr 3/1994).

Angela Hanc – Contemplând Cupola Împărăției

Foișorul Palatului Mogoșoaia

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești și Primăria Municipiului București vă invită – începând de sâmbătă 7 martie – la palatul Mogoșoaia, să cunoașteți un tânăr iconar din Arad, pe Angela Hanc, laureata premiului Sever Frențiu.

Angela Hanc (născută în 1979 la Galați), pictoriță formată în Academia de arte de la Cluj, aduce sub bolta Foișorului brâncovenesc un set de acuarele inspirate de lectura Imnelor Paradisului, text de intensă frumusețe spirituală datând din veacul IV datorat Sfântului Efrem Sirul. Lucrările – reunite de artistă sub titlul „Cupola Împărăției”- propun o serie de contemplații în care subiectul este abordat din perspectivă simbolică, nu ca ilustrație, ci ca suită de vedenii provocate de imagistica bogată a imnelor, mărturisiri plastice în compoziții subtil expresive în care transparențele, cromatica reținută și maniera diafană amintesc de spiritul Prologului.

Expoziția va fi prezentată sâmbătă 7 martie 2015, la orele 15.00 de curator, criticul de artă Doina Mândru.