Adriana Popa Cănija – Sentimentul naturii

MCDR Deva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara organizează joi, 13 februarie 2014, vernisajul expoziţiei de pictură intitulată „Sentimentul naturii”, cuprinzând creaţii ale d-nei Adriana Popa Cănija, artist plastic, doctor în arte vizuale. Evenimentul, care se va desfăşura începând cu ora 13.00 în Palatul Magna Curia, va cuprinde şi o introducere în universul operei artistei, prezentare realizată de d-na dr. Doina Ionescu Reghiş.

„Este o expoziție, ca să spun așa, retrospectivă. Voi expune lucrări din activitatea mea, creații ceva mai vechi, dar și unele noi. Expoziția este un elogiu adus frumuseții naturii, a naturii care ne înconjoară și care este sursa principală de inspirație în creația mea”, ne-a mărturisit, înaintea expoziției, Adriana Popa.

Adriana Popa Cănija, orginară din satul Bârsău, comuna Hărău este absolventă a Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj Napoca şi membră a Uniunii Artiştilor Platici din România. Expoziţia „Sentimentul naturii” este cea de-a cincea expoziție personală pe care artista o aduce în faţa iubitorilor de pictură din Deva. La acestea se adaugă câteva zeci de prezenţe în cadrul unor expoziţii colective organizate atât în ţară, la Bucureşti, Bacău, Arad, Piatra Neamţ, Timişoara sau Iaşi, cât şi în străinătate în Ungaria, Belgia, Franţa, Spania sau Republica Moldova.

Mircea Bâtcă – Între alb şi negru, între spirit şi materie

Galeria de Artă „Formă” Deva

U.A.P. Filială Deva vă invită la vernisajul expoziției de grafică a maestrului Mircea Bâtcă, „Între alb și negru, între spirit și materie”, care va avea loc luni, 25 noiembrie 2013, oră 17.00, la Galeria de Artă „Formă” Deva.
Prezintă: Dr. Doina Ionescu Reghiş

„Multitudinea preocupărilor și direcțiilor abordate în cele cinci decenii de activitate, l-a transformat pe Mircea Bâtcă într-un pasionat căutător de drumuri noi în domeniul creației plastice, el făcând parte din categoria largă a „pictorilor-graficieni”, excelând în ambele domenii. În acest moment al demersului său creator artistul înclină spre grafica de șevalet. Fiind un foarte bun desenator, artistul recurge atunci când se pune problema complexității de concepere a formei, la o serie de mijloace grafice. Problematica consistentă a temelor actual evocate, dau o tentă filozofică întregului grupaj de lucrări expus pe simezele noii sale expoziții personale. O filozofie a destinului, izvorând inclusiv din spațiul artistic, o profundă meditație a existențialului. După o îndelungată perioadă în care a abordat o construcție compozițională aparte și o cromatică bogată și rafinată, artistul se orientează în prezent spre o lume a contrastelor puternice.

Alegerea numai a albului și negru, ne sugerează intenția artistului de a se confrunta cu principii existențiale sau induce spre ideea bipolarității lumii: a luminii și întunericului , a binelui și răului, a adevărului și minciunii, a fragilului și durității, a speranței și deznădejdii.” (Dr. Doina Ionescu Reghiş)

Istorii rescrise

Expoziţie de artă plastică şi decorativă
Muzeul Naţional de Istorie a României
20 aprilie – 5 mai 2012
Vernisaj: 20 aprilie, orele 12.00.

Instituţii organizatoare: Universitatea  Naţională de Arte Bucureşti, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a României, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România.

Curatori/Organizatori: Daniela Frumuşeanu, Dragomir Nicolae Popovici.
Prezintă: Mihaela Varga, critic de artă.
Participanţi: Doina Bilius, Marijana Biţulescu, Otilia Alina Boeru, Cristina Bolborea, Diana Brăescu, Alina Braşoveanu, Alexandra Buduru, Şerbana Dragoescu, Constantina Dumitru, Suzana Fântânariu, Cristina Călinescu Fodor, Vlad Fodor, Daniela Frumuşeanu, Andra Georgescu, Miruna Haşegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Ovidiu Ionescu Constantin, Andreea Ionescu, Doina Ionescu Reghis, Carmen Iordache, Magda Isăcescu, Sabina Ivaşcu, Letiţia Oprişan, Sibil Mermeze, Mihai Moldovanu, Ruxandra Munteanu, Cela Neamţu, Costin Neamţu, Lisandru Neamţu, Liviu Nedelcu, Vasile Pop-Negreşteanu, Horia Niţu, Alexandru Pamfil, Alida Mirela Păun, Adriana Popa Canija, Claudia Popescu, Ana-Maria Rugescu, Anca Şesan, Sabina Stan, Iulian-Dalin Toma, Nicolae Zîmbroianu.

Dorinţa de a organiza această manifestare expoziţională la sediul MNIR în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti – expoziţia Istorii rescrise – în luna aprilie 2012 materializează o parte a unui program, demarat în 2011 prin organizarea expoziţiei ,,Lutul, pânza, culoarea”.
În cadrul acestuia, partenere sunt cele două instituţii, scopul esenţial constând din prezentarea unui dialog expoziţional fecund, cu frecvenţă anuală, între artiştii plastici, tineri sau consacraţi, cu patrimoniul arheologic şi istoric excepţional de valoros al Muzeului Naţional de Istorie. Prin intermediul acestor manifestări, marelui public  i se propun noi modalităţi de percepere a evenimentului sau fenomenului istoric sublimat de percepţia artistică contemporană.
Astfel, perenitatea istoriei este valorizată prin această modalitate artistică de prezentare, constituindu-se într-o modalitate, rarisimă în societatea românească contemporană, de a transcende presiunea cotidiană a existenţei care ne îndepărtează, individual dar şi colectiv, de o înţelegere superioară a istoriei conferindu-i acesteia valenţe noi, nebănuite.
Elemente fondatoare ale unei veritabile mitologii naţionale, civilizaţiile dacică şi romană, sinteza daco-romană, au constituit  obiectul şi suportul unor opere istoriografice de-a lungul a mai mult de două secole şi care şi-au găsit reflexia în semnificative opere artistice, toate, caracteristice pentru epocile respective.

În compania copiei Columnei lui Traian şi a altor piese valoroase datate în această perioadă, vizitatorii MNIR vor avea astfel posibilitatea de a-şi verifica propriile percepţii dar şi de a admira valorile arheologice şi artistice ale epocilor îndepărtate alături de reflexia acestora prin intermediul unor opere de artă contemporană, respectiv artă decorativă, pictură, sculptură, grafică, ceramică, care vor compune  tabloul percepţiilor artistice diferite a 41 de autori.
Apelul la istorie se dovedeşte astfel a fi fecund evidenţiind  astfel, încă o dată, una din dimensiunile spirituale ale Muzeului Naţional de Istorie.