Politica Internetului ameninţă libertatea de exprimare

O nouă politică de cenzură anunţată de Twitter pune în pericol comunicarea online a lui Ai Weiwei.

Cadru din filmul Ai Weiwei: Never Sorry; Foto: Alison Klayman

Prezenţa pe Internet a artistului chinez disident Ai Weiwei, inclusiv zecile de tweet-uri zilnice, a fost modalitatea sa de a fi conectat cu publicul local şi global, în ciuda restricţiilor guvernului. Înainte de detenţia sa, a folosit contul de Twitter pentru activism, postând numele copiilor care au căzut victime cutremurului distrugător din Sichuan, ca parte a campaniei împotriva oficialilor corupţi din guvern.

Foto: David Gray/Reuters

Când Ai Weiwei a fost eliberat, tweet-urile sale au început să curgă din nou, ajungând curând la volumul de dinainte. Contul său de Twitter a găzduit cele mai puternice remarce, fiind scrise în ciuda condiţiilor stabilite pentru eliberare, care l-au plasat sub restricţii severe, timp de cel puţin un an. Însă prezenţa online a celui mai faimos utilizator chinez se confruntă acum cu o nouă ameninţare, Twitter anunţând recent o nouă politică internaţională de cenzură, care dă posibilitatea guvernelor să controleze tweet-urile afişate utilizatorilor din ţările respective. Artistul nu a pierdut timpul denunţând politica: „Dacă Twitter va cenzura, nu voi mai posta nimic, mă voi opri aici”, spunea Ai Weiwei pe 26 ianuarie 2012.

Mesajele lui Ai Weiwei pe Twitter sunt remarcile sale puternice de la începutul acestui an;
Foto: Ng Han Guan/AP, The Guardian

Mai mult, atunci când Ai Weiwei a dispărut, suporterii lui au făcut apel online pentru întoarcerea lui. Atunci când autorităţile l-au amendat pentru evaziune fiscală, suporterii au trimis bani pentru a-l ajuta la plata acesteia. Acum el se confruntă cu o anchetă pentru răspândirea pornografiei. Utilizatorii de Internet au reacţionat imediat postând fotografiile lor nud. Un blogger din Hong Kong a postat două fotografii nud cu el însuşi declarând pentru Reuters: „Mulţi oameni sunt indignaţi de interpretarea dată oamenilor care se afişează dezbrăcaţi, aceasta fiind o libertate individuală şi o formă de libertate în creaţie. Nu vedem elemente pornografice în fotografiile lui Ai Weiwei. În consecinţă, folosind această metodă extremă ne exprimăm protestul nostru faţă de acest abuz”, spune Wen Yunchao.

Suporterii lui Ai Weiwei; Foto: He Yunchang

Pentru moment, Twitter rămâne un mediu de libertate relativă pentru Ai Weiwei. În alte aspecte ale vieţii sale este urmărit îndeaproape. În 15 ianuarie 2012, poliţia l-a somat pe artist în staţia de tren Chaoyang, aproape de atelierul său din Beijing. Aceştia l-au informat că este suspectat de a fi atacat o cameră de supraveghere. Acuzaţia a venit ca rezultat la surprinderea mai multor persoane aruncând diverse obiecte în camerele poziţionate în jurul studioului său.
SURSA: The Guardian; Artinfo; Artmark
Citiţi şi Performace-ul social al lui Weiwei

Performace-ul social al lui Weiwei

Artistul disident Ai Weiwei transformă războiul impozitelor de 2,4 milioane cu statul chinez într-un performance social.

Ultima lucrare provocatoare a artistului disident Ai Weiwei i-a fost înmânată acestuia de guvernul chinez: o factură de 2,4 milioane de dolari, pe care acesta o consideră o încercare de a-l reduce la tăcere.

Deşi zguduit după ce a petrecut aproape trei luni în detenţia poliţiei în acest an, Weiwei a transformat solicitarea într-un performance artistic: a postat documente online, a strâns împrumuturi de la susţinători şi s-a filmat cântând un cântec împotriva cenzurii.

A lăsat să intre lumină într-un sistem opac, arătând că mulţi din China împărtăşesc dorinţa sa ca guvernul să îşi asume răspunderea şi să plătească pentru abuzurile sale. Susţinătorii lui Weiwei i-au donat peste 1,3 milioane de dolari în numai două săptămâni, o parte din bani, îndoiţi sub formă de avioane sau învelind fructe, au fost aruncaţi peste poarta sa din Beijing.


Pentru Weiwei, care a realizat instalaţii în toată lumea, dar a putut să expună doar o mică parte a operei sale în China, totul este artă, până la a aduna comentarii împotriva lui din ziarul Global Times. Presa naţională refuză în mod normal să-i accepte existenţa.

În Marea Britanie, artistul chinez este cunoscut pentru performace-ul cu „seminţele de floarea soarelui”, intitulat „Sunflower Seeds” şi instalaţia de la Tate Modern care a făcut parte din seria „Unilever”, acţiune prezentată publicului între 12 octombrie 2010 şi 02 mai 2011. Seminţele de floarea soarelui alcătuituiesc milioane de lucrări mici, fiecare aparent identice, dar de fapt unice. Fiecare sămânţă a fost sculptată şi pictată în mod individual de către specialişti care muncesc în mici ateliere de lucru în oraşul chinez de Jingdezhen. Multitudinea de seminţe aflate în vastul spaţiu industrial al „Turbinelor” crează impresia unui peisaj aparent infinit.

Porţelanul folosit pentru realizarea seminţelor este asemănător în compoziţie cu cel tradiţonal chinez iar, pentru a realiza acestă instalaţie, Ai Weiwei a apelat la metodele tradiţionale de ardere, procedeu de lucru foarte apreciat în exportul porţelanurilor chineze. Seminţele de floarea soarelui ne invită să privim inscripţia „Made in China”, text gravat ce a devenit astăzi „fenomen politic de schimb cultural şi economic ”, spune Weiwei.

Acţiunea a devenit un performance social, în care sunt implicaţi foarte mulţi oameni. Chiar şi Global Times. Joacă şi ei un rol în asta”, completează artistul. „Evenimentele au generat o energie cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Chinei. Dacă vor să strivească pe cineva, în mod normal, pentru acea persoană, nu mai rămâne decât tăcerea”, conchide Ai Weiwei.
SURSA: Artdaily
Citiţi pe aceeaşi temă: Sculptorul Ai Weiwei