Interes pentru România la Veneţia

Pavilionul ţării noastre este unul dintre cele mai vizitate de către iubitorii de artă contemporană. Zilnic, în jur de 1.000 de vizitatori ai Expoziţiei de Artă de la Veneţia trec pragul Pavilionului românesc. Printre vizitatori, s-a numărat Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii.

De mai bine de o săptămână, Veneţia respiră cultură. „ILLUMInations” – tema celei de-a 54-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia 2011, inaugurate la începutul acestei luni, atrage mii de vizitatori, zilnic, în Pavilioanele de artă expuse în cele două locaţii tradiţionale, Giardini de Castello şi Arsenale. Cele peste 70 de ţări prezente la Bienală participă la expoziţie cu lucrări de artă contemporană în care subiectul principal e redefinirea identităţii.
Ţara noastră e prezentă în acest an cu două proiecte: „Performing History”, ai cărei autori sunt Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa, Lucia Tkácová, şi curatorii Maria Rus Bojan, Ami Barak şi Bogdan Ghiu, lucrare expusă în Pavilionul României din Giardini di Castello, respectiv „Romanian Cultural Resolution”, de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, prezent în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia.

Performing History

Conceptul curatorial evoluează ca dialog comparativ transgeneraţional între Ion Grigorescu, o figură legendară a artei experimentale româneşti şi artiştii Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, între cei doi curatori, Maria Rus Bojan şi Ami Barak, şi în implicarea scriitorului Bogdan Ghiu şi a sociologului Vasile Dâncu.

Prin această expoziţie, Ion Grigorescu conduce vizitatorul într-o călătorie prin cotidian, pentru a atinge sfere ale vieţii emotive, sociale, istorice, sexuale, politice şi spirituale. Printr-un display care funcţionează ca o unică instalaţie, lucrări istorice, documentări ale unora dintre cele mai faimoase performance-uri personale din anii ’70 şi ’90 sunt combinate în noi realizări video, dintre care una concepută special pentru acest proiect.
Aparţinând unei generaţii diferite, cel mai tânăr duo artistic (Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová) reactivează referinţele istorice şi le transformă în noi semnificaţii şi experienţe, întărind legăturile dintre generaţii şi demonstrându-i astfel continuitatea critică şi etică. Cele două artiste lucrează împreună din 2000. Demersul lor artistic intenţionează să aducă o mai bună percepţie a stării de introspecţie, o curiozitate în explorarea lumii de astăzi şi o relaţionare complexă între individual şi colectiv în societatea contemporană. Contribuţia lor la proiect consistă într-o operă video produsă special pentru Bienală şi într-o intervenţie conceptuală pe laturile clădirii Pavilionului României. Ultima operă tratează misiunea, structura şi potenţialitatea Bienalei de la Veneţia ca instituţie. Ambele opere se referă la disensiuni ca părţi ale conflictului intern care defineşte statutul artiştilor în societatea contemporană.

În colaborare cu Vasile Dîncu şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), va fi dezvoltat un proiect special privind inter-relaţionarea cu publicul vizitator. Acest studiu experimental va încerca o sondare a memoriei colective în Est şi Vest, pentru a cerceta receptarea proiectului Performing History.

Proiectul României la ediţia din acest an oferă publicului o confruntare artistică dintre trecut şi prezent, dintre comunism şi capitalism, după cum arată curatorul clujean Maria Rus Bojan. În fapt, proiectul constă într-o confruntare de reprezentări vizuale de tipul body-art şi performance, realizate pentru perioade diferite şi anume, totalitarismul comunist în cazul lui Ion Grigorescu şi globalizarea actuală – în cazul tinerelor artiste Chişa/Tkácová.
Clujeanca Maria Rus Bojan, unul dintre curatorii proiectului „Performing History”, susţine că prin câştigarea concursului de prezenţă la Bienală vede o îmbunătăţire vizibilă a lucrurilor în cultura românească. Curator şi critic de artă, Maria Rus Bojan locuieşte în prezent la Amsterdam. În România a activat în calitate de curator al Muzeului de Artă din Cluj în perioada 1986 – 1999.
Performing History nu e doar o temă de expoziţie, ci un amplu proiect de cercetare asumat colectiv, în chip meta-artistic: realizându-l, noi încă mai continuăm să-i descoperim valenţele şi potenţialul, fiind uimiţi în acelaşi timp de extraordinara lui forţă şi actualitate. Ne-am propus un demers critic din perspectiva confruntării reale între trecut şi prezent, între comunism şi capitalism, între Est şi Vest, între vis şi acţiune, între istoria asumată în chip personal şi cea mediată, activată prin referinţe”, a declarat,  Maria Rus Bojan.

Succes cu scandal

Potrivit reprezentanţilor Pavilionului României, media vizitatorilor pe zi este de aproximativ 1.000 de persoane, iar reacţiile acestora sunt diferite. „Consider că tema principală are ca background comunismul. Artiştii au explorat condiţia artistului în perioada acestui regim. Sincer, eu văd proiectul ca un documentar. Am vizitat şi în anii precedenţi Pavilionul României şi sunt impresionată de cultura românească”, a declarat Anna Kim, curator independent din Coreea de Sud. Delia Bulgaru, custodele Pavilionului, spune că feedback-ul vizitatorilor e pozitiv. „În chestionare majoritatea au acordat lucrării nota maximă. Sunt mulţi care rămân în interiorul pavilionului chiar şi jumătate de oră”, arată aceasta.
Unul dintre motivele care au stat la baza succesului lucrării l-a reprezentat şi un mic conflict apărut între artişti şi curatori. În chiar ziua vernisajului, tinerele artiste Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkácová, cu acceptul lui Ion Grigorescu, dar fără cel al curatorilor, au realizat pe pereţii pavilionului un graffiti cu un mesaj care face referire la sobrietatea expoziţiei, respectiv au criticat discret Bienala. Acest fapt a atras atenţia criticilor, dar a şi dus la un aflux impresionant de vizitatori. Unul dintre aceştia a fost chiar Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii. „Proiectul s-a articulat ca o structură polară şi deschisă, atingând întreaga gamă de tensiuni formale şi conceptuale, adaugă Maria Rus Bojan.

Vizitatori chestionaţi

Autorii, în colaborare cu sociologul Vasile Dâncu şi Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), urmăresc realizarea unui studiu printre „vestici” cu privire la percepţiile acestora cu privire la „Est” şi „Vest”, dar şi a stereotipurilor ce ţin de cultura românească. Studiul e realizat pe baza unor chestionare care le sunt înmânate vizitatorilor în momentul vizitării Pavilionului. (Denis Barabaş)
SURSA: adevărul.ro
Citiţi pe aceeaşi temă:
Se deschide Bienala de la Veneţia

Bienala de la Veneţia

Scurtă plimbare virtuală prin pavilioanele bienalei

Artiştii bienalei transmit un mesaj politic