Noima la Arthouse Wolfsberg Gărâna

Grupul NOIMA, (compus din pictorii Ciprian Bodea, Cosmin Frunteș, Dan Gherman, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu), este invitat în acest an de către amfitrionii Elisabeth și Hartwig Ochsenfeld la Arthouse Wolfsberg Gărâna.

După cele șapte ediții ale simpozionului internațional de artă vizuală și literatură desfășurate în luna iulie în preajma cunoscutului festival de Jazz de la Gărâna, la rezidența de artă Wolfsberg Gărâna, nr. 154, în acest an pe 8 iulie de la orele 11-17 se va deschide expoziția de pictură intitulată GRĂDINA DIN OCHII MEI, Grupul NOIMA și Elisabeth Ochsenfeld. În cadrul acestui eveniment începând de la ora 15, Vlad A. Colar, va susține un recital de flaut solo.

Gărâna, după numele german Wolfsberg, adică Muntele lupului este un sat înfiinţat de coloniştii germani, numiţi pemi, veniţi din Boemia (de pe teritoriul Cehiei de astăzi) pe la 1800.

Fundaţia Arthouse Wolfsberg din Gărâna este o casă a artelor, creată de Elisabeth și Hartwig Ochsenfeld, care găzduieşte rezidenţe artistice cu participare internaţională îmbinând artele vizuale, literatura şi muzica.

Grupul NOIMA, fondat în anul 2003, a susținut până în prezent peste 28 de expoziții în România, Austria, Germania, Belgia. Din anul 2015 Grupul NOIMA este reprezentat de galeria vieneză 12-14 Contemporary.

O Teofanie în piatră și duh. Să reînviem Schitul românesc de la Iordan

La inițiativa artistei Silvia Radu,
Uniunea Artiștilor Plastici din România organizezază o expoziție cu caracter caritabil pentru refacereaSchitului românesc de la Iordan.

În perioada 19 – 23 mai 2017, Institutul Cultural Român va găzdui, la sediul din Aleea Alexandru, lucrările unor artiști importanți, dorind astfel să ofere sprijin proiectului demarat de U.A.P.

Vernisajul va avea loc vineri, 19 mai 2017, ora 16.00, în prezența cunoscutului istoric și critic de artă, Doina Mândru.

Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte – Ierusalim a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru proiectul de la Iordan. Artista Silvia Radu dorește să facă cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă, reușind să implice artiști din toată țara, dispuși să își ofere lucrările pentru această cauză.

Artiștii ale căror lucrări se regăsesc în acest proiect sunt:

Dacian Andoni, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Jeno Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Boca, Ciprian Bodea, Mihai Bojin, Dan Covatăru, Gheorghe Caruțiu, Florin Ciubotaru, Cosma Dumitru, Dan Gherman, Dimitrie Grigoraș, Valeriu Gonceariuc, Constantin Flondor, Irina Florescu, Cosmin Frunteș, George Hristea, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Anca Irinciuc, Felicia Ionescu, Lucian Liciu, Nicoleta Liciu Grivincea, Petru Lucaci, Viorel Marginean, Olga Morarescu Marginean, Manuel Mănăstireanu, George Mircea, Mircea Roman, Alexandru Papuc, Horea Paștina, Sandu Păsat, Dragos Pătrașcu, Ștefan Pristavu, Carmen Poenaru, Florica Prevenda, Dionis Pușcuță, Silvia Radu, Eugen Raportoru, Andrei Rosetti, Constantin Rusu, Neculai Păduraru, Mihai Sârbulescu, Sorin Scurtulescu, Ioana Șetran, Silvia Tiperciuc, Constantin Tofan, Vasile Tolan, Daniela Țurcanu, Bogdan Vlăduță, Beti Vervega, Gheorghe Zărnescu.

Grupul NOIMA & V8 Plattform

Friday Exit, Viena

Photo by Mona Hermann, Magdalena Fischer and Thomas TrabitschÎn perioada 25 septembrie – 3 octombrie 2015 spaţiul Friday Exit (Döblergasse 2 / EG 1070 Viena).va găzdui expoziția proiectelor artistice independente „Grupul NOIMA“ (Timişoara/România) și „V8 Plattform“ (Karlsruhe/Germania). Evenimentul are loc în cadrul proiectului „Projektraum Donau“, inițiat și coordonat de Dr. Swantje Volkmann, referent cultural pentru sud-estul Europei la Muzeului Central al Şvabilor Dunăreni din Ulm. Expoziția din Viena este realizată în colaborare cu grupul de artiști care fac parte din „Friday Exit“ Viena.

România va fi reprezentată la Viena de grupul format din Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteș.

Proiectele artistice independente cunoscute în spațiul german sub numele de “Projekträume” sunt un mijloc dovedit de interconectare între artiști, de schimb de experiență și de prezentare a artelor plastice. Aceste spații-proiect sunt folosite pentru expoziții, ateliere și spectacole artistice individuale, având ca punct de pornire dorința artiștilor de a-și prezenta lucrările altor artiști. Din valorile Europei au făcut parte dintotdeauna diversitatea culturilor care o compun, precum și varietatea limbilor vorbite, iar exact această diversitate a spațiului dunărean, în special bogăția artistică a regiunii, este cea care stă la baza acestui proiect.

Noima – One Step Beyond

group  versus  individual

Gruparea NOIMA continuă colaborarea cu galeria Schleifmühlgasse 12-14 din Viena.

NOIMA

Joi, 3 septembrie 2015, la ora 19.00, va avea loc debutul evenimentului One Step Beyond – group versus individual, eveniment al cărui curator este Denise Parizek.

În selecţia propusă publicului vienez sunt alăturate preocupări personale şi proiecte comune, într-un fel de show-proces ce pune în balanţă aceste direcţii de acţiune prezente în experienţa fiecăruia din membrii grupului Noima. Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Cosmin Frunteş şi Sorin Scurtulescu vor fi prezenţi în aceste zile în spaţiul de artă contemporană de pe Schleifmühlgasse, nu doar prin pictură, fotografie, documente, film ci şi într-un dialog direct cu publicul, programat pentru data de 4 septembrie.

Denise Parizek – istoric de artă și curator activ îndeosebi în Viena, dar şi în Bucuresti, Istanbul, Ankara, Düsseldorf, Cracovia, Ljubliana, Maribor, Koper, Veneţia. Este colaborator al revistei Arta şi directoarea galeriei Schleifmuehlgasse 12-14, unde realizează de peste 5 ani proiecte cu artiști internaționali.
Prima întâlnire a sa cu gruparea NOIMA a avut loc la începutul acestui an în timpul acţiunii Viena 360º, care a debutat cu o sesiune de pictură nocturnă în ninsoare în imediata vecinătate a galeriei în Urban Loritz Place. A urmat prezenţa grupării în standul Schleifmuehlgasse 12-14 la târgul internaţional de artă.

„E un soi de aventură, o provocare, în orice caz, să fii curator al unui eveniment care inventariază faţetele şi rezultatele grupului Noima, luând în calcul ecuaţia grup versus individualităţi. Întâi de toate am notat o transformare a stilurilor, o permanentă punere în criză a graniţelor, un fel de impuls de a sonda pe pielea lor teoria artei, de a face mereu un pas dincolo. (…)
Ismele din artă, manifestele la fel, au complicat mai degrabă activitatea grupărilor. În grupurile în care nu există subordonări ierarhice deciziile sunt greu de luat. Avem totuşi exemple ale unor grupuri de succes in istoria artei contemporane chiar dacă sunt rare (Gelitin, de pildă). Veţi găsi bineînţeles multe motive care să pună la îndoială ideea de a forma un grup şi a coopera. Sunt însă convingătoare şi argumente ce vin în favoarea acestei practici a grupării Noima – care poate fi şi un model – a institui un grup cu singurul scop de a face artă, de a avea mai multă putere, de a ţine viu un schimb care să prevină un anume autism”, spune Denise Parizek.

NOIMA One Step BeyondGrupul de pictură NOIMA este întemeiat în 2003 de pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamţu şi Sorin Oncu. Noima a debutat expoziţional în 2004 la Cafeneaua Literară Joys din Arad, în componenţa amintită. În acelaşi an, la Galleria 28, din Timişoara, are loc prima expoziţie sub titulatura NOIMA. Actualmente activează în gruparea NOIMA pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteş.

Grupul NOIMA după vernisajul expozițiilor de la Brașov

foc (1)FOC
Librăria Cărtureşti Braşov
4 decembrie 2014 – 4 ianuarie 2015

Din interior (5)DIN INTERIOR
Spaţiul expoziţional al Ordinului Arhitecţilor Braşov
4 decembrie 2014 – 18 decembrie 2014

Grupul Noima – a fost întemeiat în 2003, de pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamțu și Sorin Oncu. Noima a debutat expozițional în 2004 la Cafeneaua Literara Joys din Arad în componenţa amintită. În același an la Galleria 28 din Timișoara are loc prima expoziţie sub titulatura NOIMA.
Actualmente activează în Gruparea Noima, Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteș.

foc (5)

Sorin Scurtulescu – Timişoara

Noima a însemnat o perioadă de căutări postuniversitare, apoi un efort documentar – ciclul Adnotărilor. Ce se întamplă acum?

După 10 ani de la prima expoziţie a grupări NOIMA avem câteva concluzii. Avem o strategie individuală şi de grup. Azi apar sintezele în lucrările noastre personale. Aceste rezultate se leagă bine şi în expoziţiile pe care le realizăm împreună. Credem că am depăşit impasul firesc al găsirii propriului drum fără a forţa, fără excese ideologice sau artificii. Timpul şi viaţa te ajută să devi autentic şi te învaţă cum să exprimi propriile trăiri şi experienţe. Folosim şi şlefuim cu fiecare experienţă filtrul unicităţii. Irepetabilitatea.

Acum se întâmplă pasul trei, poate cel mai important pas al nostru. Fiindcă acum suntem pregătiţi să ieşim în lume cu maturitate, vigoare şi curaj. Avem o bază bine clădită pe care vom putea să construim ceva durabil fără bruiajul complexelor şi cu hotărâre. Vrem să clădim o lucrare rezistentă prin autenticitate şi claritate la „intemperii” de natură conceptuală sau formală.

Din interior (4)

Unde vezi gruparea Noima în 5-10 ani. Care sunt năzuinţele tale cu privire la acest grup?

Dacă ne ţinem de treabă într-un mod profesionist putem ajunge foarte departe, mai departe decât, puteau să-şi imagineze alte grupuri de pictori români care au activat la noi în ţară înainte de anii ’90. Fiindcă astăzi deschiderea este alta.

Năzuinţele sunt normale, îmi doresc să expunem în spaţii private, sau chiar administrate de stat, însă de cea mai înaltă calitate. Acest lucru necesită un efort pe care acum, la 35 de ani, credem că putem să îl facem. Acum este timpul nostru! Acum trebuie să profităm de un orizont de aşteptare îndrăzneţ şi de deschiderea societăţii. Suntem motivaţi de faptul că tot ce am clădit până acum a fost înspre mai bine, mai calitativ, mai pozitiv şi nu invers. Nimeni nu ne poate opri să visăm dar şi să acţionăm ca atare. Îmi doresc ca majoritatea viitoarelor expoziţii şi acţiuni NOIMA să aibă loc în Europa, America şi de ce nu, în ascendenta piaţă artistică Asiatică. Obsesia New York-ului cu galeriile sale care expun adesea artă europeană de calitate mă urmăreşte şi pe mine, nu ascund acest lucru. Eu îndrăznesc să visez. Îmi revin în minte galeriile londoneze de pe Bond sau Cork Street. De ce să nu întrezărim o mare expozitie NOIMA la Tate Modern peste 15 ani. Cine ne opreşte?

Din interior (1)

Care sunt avantajele şi dezavantajele pe care le presupune activarea într-o grupare?

Grupul este o platformă de lansare mai eficientă şi uneori mai credibilă. Grupul te motivează la lucru şi atunci cănd poate nu ai motivaţie personală. Unde sunt mulţi puterea creşte, economic, conceptual dar şi ca dezbatere constructivă continuă. Desigur, datorită faptului că grupul este perceput ca o singură entitate şi nu poţi avea un control total asupra comportamentului sau situaţilor create de toţi membri lui într-un anumit context pot apărea şi neajunsuri. Se poate întâmpla ca unul din cei cinci să devieze, să nu reziste ritmului sau unui aşa numit standard al grupării. Să nu mai producă rezultate de calitate… Acest aspect poate afecta imaginea şi puterea întregului grup. De obicei aceste aspecte se corectează de la sine sau tranşând lucrurile. Altfel grupul se autodistruge.

Din interior (17)

Cosmin Frunteş – Braşov

Cosmin Frunteş, ai decis de curând sa te alături grupării Noima…

Da, am decis să raspund afirmativ invitaţiei membrilor grupului de a participa alături de ei la acest proiect mare numit Noima.

Ce te apropie de ei?

Cred că avem trăiri şi aşteptări similare, sunt lucruri care vin din interior, sfere de interes comun. Nu e nimic exaltat sau nefiresc, dimpotrivă, năzuim spre o profundă căutare şi ascultare pe de-o parte. Ne dorim cu toţii seriozitate si profesionalism, pe de altă parte.

Cum vezi această implicare a ta într-un proiect de grup?

Diversitate şi unitate. Un demers colectiv bine făcut înseamnă putere mai mare… sper să fiu un mortor cât mai puternic pentru Noima. Avem proiecte bune care au nevoie de forţă, de cai putere!

pregatiri (2)

Ciprian Bodea – Timişoara

Ciprian Bodea, cum a fost experienţa de la Braşov?

Cele două expoziţii ale grupării Noima, „Focul” şi „Din interior”, organizate în acest sfârşit de săptămână la Braşov au fost în primul rând un bun prilej de a reconecta grupul la proiecte concrete. După o perioadă de promovare a unui proiect documentar (Adnotări – lecţii de pictură, volum apărut la Editura ICR) reîncepem să ne bucurăm de lucrul împreună, de noi expuneri colective în noua formulă NOIMA.

Spaţiile de la Librăria Cărtureşti Braşov şi de la Poarta Ecaterinei (Spaţiul expoziţional al Ordinului Arhitecţilor Braşov) care găzduiesc în următoarele săptămâni lucrările noastre, s­au dovedit generoase, poate chiar motivante, provocatoare într-un fel. Mă refer aici la arhitectura turnului Porţii Ecaterinei unde a fost necesară o „altfel” de compunere a expoziţiei care să dialogheze cu specificul acestui loc ce aminteşte de trecutul oraşului Braşov. Multe nişe, tencuiala, piatra şi lemnul de acolo ne-au speriat iniţial. La Cărtureşti am trăit o experienţă oarecum similară. De astă dată, provocarea a fost aceea de a găsi o relaţie potrivită cu rafturile de carte astfel încât poveştile noastre despre foc să stea onorabil lângă atâtea şi atâtea alte poveşti.Experienţa noastră a fost aşadar una intensă, cei prezenţi la vernisaje fiind deschişi spre un dialog cu noi. Am discutat direct despre trăirile noastre în faţa pânzei, subiectele lucrărilor, sau chiar despre limbajul specific picturii şi tehnologia pe care o folosim… Publicul a avut acces nemijlocit la „secretele” de atelier, cum spun unele clişee cu privire la breasla noastră.

foc (7)Aţi avut acolo două proiecte. Unul cu trimitere precisă la un subiect generos, dar restrictiv – focul. Pentru al doilea proiect aţi ales un titlu ceva mai vag. Poţi descrie puţin cele două demersuri?

În urma reuniunii de la Şirnea, din luna octombrie ne­-am propus să materializăm într-o expoziţie sau mai multe, această reîntâlnire şi regrupare a grupării NOIMA. La Şirnea am asistat, fără să ne propunem acest lucru, la sărbătoarea Focului lui Sumedru, o manifestare cu probabile origini precreştine ce marchează trecerea de la toamnă la iarnă precum şi purificarea holdelor. Am ieşit seara, împreună cu colegii din gruparea Noima şi am pictat această manifestare plina de semnificaţie încă pentru oamenii locului. A fost o experienţă nouă pentru mine. A picta noaptea, chiar având surse artificiale de lumină, nu îmi permite să am acelaşi control asupra imaginii cum îl am pe lumina naturală. Am simţit că trebuie să fiu mult mai concentrat şi să dau frâu liber gestului, să nu zăbovesc prea mult cu ochii pe lucrare ci mai mult pe subiect, pentru a încerca surpinderea esenţei subiectului: focul purificator. Am hotărât aşadar ca tema următoarei expoziţii să fie chiar focul lui Sumedru, pentru că acest lucru s­-a legat firesc cu întâlnirea noastră. Au existat în laboratorul nostru lucrări realizate la faţa locului şi decantări venite din atelier. A fost interesant de urmărit ce cadre alege să dezvolte fiecare dintre noi din multitudinea de instantanee făcute la faţa locului, care au constituit ulterior puncte de plecare în abordarea temei. Rezolvările fiecăruia mi se par promiţătoare şi deschise la eventuale reluări ale subiectului.

„Din interior”, cea de­a doua expoziţie, e o continuare firească a temei focului, în care ne­-am propus să expunem preocupări recente din atelierele fiecăruia. Expoziţia „Din interior” cuprinde atât lucrări în ulei cât şi schiţe, desene, pictură­-obiect, premise pentru eventuale proiecte viitoare personale.
Dacă ar fi să trag o concluzie pornind de la cele doua experienţe, consider că acestea au fost benefice şi ne motivează să mergem mai departe în proiectele noastre de grup sau individuale.

 Din interior (13)

Dan Gherman – Houston

Cum se vede această nouă etapă din activitatea Noima de peste ocean?

Aceasta etapa a grupării Noima o văd ca pe o continuitate a cea ce am început în urma cu 10 ani la Şiria. O creştere organică în care fiecarui artist al grupării începe a i se remarca tuşa personală tot mai mult, chiar în sânul unui demers colectiv. Un jurnal în dialog. Încerc să proiectez peste realitatea grupării NOIMA un gând al lui Pablo Picasso: „Pictura este doar un alt fel de a ţine un jurnal”.

Din interior (16)

 Vei reusi să simţi pulsul proiectelor Noima de acolo?

Chiar dacă ne despart mii de kilometri rămân conectat la pulsul proiectelor grupului Noima. Discut în permanenţă cu ceilalţi colegi. În toţi aceşti ani intre noi s-a format o legătura stransă, am împărtăşit nu doar proiecte, ci şi trăiri, simţiri, cum se întâmplă mereu prietenilor de nădejde …

Cum vezi colaborarea, cu colegii tăi pe viitor?

Pe viitor colaborarea mea cu grupul Noima sper că va fi una mai aprinsă din punct de vedere al proiectelor, şi poate, de ce nu, să ne adunăm cu toţi în USA pentru o expoziţie NOIMA. Dar până atunci e nevoie de cât mai multă, şi mai cu seamă cât mai bună, pictură. Ceea ce nu e puţin şi nici usor… Fiindcă Pictura este simplă când nu ştii cum se face, dar foarte dificilă atunci când ştii. Degas ne-a spus asta cu ceva vreme în urmă.

Din interior (15)

Andrei Rosetti – Deva

De ce NOIMA? 

Numele nostru a apărut din joacă. Pornisem deja într-un demers comun. Căutam cuvinte care ne-ar putea unii. Au fost mai multe gânduri atunci. Foarte frecvent ne răspuneam unii altora. Cuvântul acesta nu are nici o noimă… Noi asta căutam. Un sens comun, un sens pentru a merge mai departe, un orizont de sens. Avem uneori bucuria să trăim senzaţia descoperirii unor lucruri prin imagine. Poate fi şi o iluzie, e drept. Uneori ne simţim parte la o mică descoperire de sens lucrând strat după strat pictura, dialogând în preajma picturii, bucurându-ne de proiectul colegului, de reuşita sa. Ajutându-l altă dată să se edifice sau să fie exigent cu ce face.

Ce vă propuneţi? Cum vezi activitatea viitoare a grupării?

Noima a ars nişte etape. Clarificări după ucenicie, documentarea pedagogiei Flondor, pe care am încercat să o asimilăm. Acum eu văd Noima deschisă spre mai multe posibile căi.
M-aş bucura să constat, spre exemplu, că această incintă a devenit la un moment dat fertilă cercetării şi chiar învăţământului liberal în arte. Proiectele comune, dialogurile noastre pot avea şi o altă finalitate decât cea obişnuită – expoziţia. Rămâne şi această cale, însă o şcoală liberă de pictură ar putea fi un cadru pentru continuarea dezvoltării noastre, pentru a împărtăşi altora ce am învăţat şi ce descoperim mereu, pentru a publica astfel de lucruri…

Din interior (2)

Curajul cu care am rămas legaţi de plein-air cred că trebuie păstrat. Scurtulescu pictând suprafeţe ample noaptea pe străzile Romei, experienţele lui Frunteş pe dealurile de sub Piatra Craiului iată premise simple pentru autenticitate. La rândul meu, am încercat în tot ce fac să mă raportez la ce văd, uneori pictând în natură (de câteva ori sub 0 grade sau în ploaie la malul Dunării) alteori doar observând sau fotografiind. Turner se lega de catarge în furtună. Ştiu că poate suna comercial pentru unii, demodat pentru alţii. Expoţiţia FOC nu ar fi fost realizată poate, fără acea decizie comună şi spontană de a ieşi cu pânzele între oamenii adunaţi în jurul focului aprins de Sfântul Dimitrie.

O altă cale posibilă, avem deja discuţii în acest sens cu patenerii noştri, ar fi aceea a unor rezidenţe Noima în oraşele Europei. Locuri în care vrem să punem alături sesiuni de pictură urbană, dialogul cu artiştii, curatorii şi galeriile de artă contemporană ale locului şi întâlnirea cu repere importante ale istoriei picturii aflate în muzee, în monumentele europene şamd. Discutăm acum de o posibilă descindere a Noimei în Viena, pentru a testa acest concept.

pregatiri (1)

Iată câteva direcţii posibile care se pot adăuga expoziţiilor pe care continuăm să ni le propunem pentru viitor. Sfârşitul iernii şi primăvara sper să ne găsească în galeriile din Timişoara şi Bucureşti. S-au spus şi s-au scris câteva lucruri generoase despre noi. Poate şi datorită conciziei îmi revine în minte gândul lui Marius Lazurca referitor la gruparea noastră: „Aplombul de a fi ai timpului nostru nu le inhibă graţia de a depăşi trendul, modele, dictatura ultimului strigăt. Au priceput aşadar că – înainte de orice – tradiţia e un trecut care refuză să treacă”. Îmi doresc să ajungem, dacă nu am făcut-o deja, la acest bun raport cu timpul despre care amintea în 2007 domnul Lazurca. (artavizuala21)

Mai multe imagini pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.291125934429788.1073741864.163419813867068&type=1