Cristian Răduță – Unattended Ceremony

418 Contemporary Art Gallery

418 Contemporary Art Gallery are plăcerea să vă invite la expoziția Unattended Ceremony, semnată de Cristian Răduță. Artistul se află deja la cea de-a treia sa expoziție personală în spațiul galeriei. Expozițiile anterioare, Alb de corn (2010, curator Aurelia Mocanu) și Terraferma (2011, curator Adriana Oprea), alături de participările sale în rezidențele estivale de la Cetate, organizate de Fundația Joana Grevers, în parteneriat cu 418 Contemporary Art Gallery, începând cu anul 2008, demonstrează o colaborare fructuoasă ce datează de peste șase ani și care s-a concretizat în numeroase expoziții locale și internaționale, participarea la târguri de artă internaționale, publicarea unor cataloage etc.

Vernisajul va avea loc luni, 3 martie 2014, începând cu orele 18:00. Expoziția se poate vizita până la data de 30 aprilie 2014, de luni până vineri, între 11:00 și 19:00. Un catalog cu lucrările recente ale artistului și cu texte critice apărute în ultimii ani va fi disponibil cu ocazia noii sale expoziții.
Ceremonia neonorată sau „Locul spre care ne grăbim mereu și ajungem mereu prea târziu”.

Cristian Răduță este un artist preocupat. De artă ca subiect, de artă ca obiect, de evoluțiile și schimbările continue din peisajul artistic contemporan, de relațiile operei cu spațiul, de reinventarea unor forme consacrate, primordiale și de crizele care pot apărea pe parcursul unei opere.
Activitatea sa susținută și prolifică din ultimii zece ani ar descrie fără urmă de îndoială o personalitate artistică plenară, așezată, de ce nu, patriarhală – a tăcerii și a volumelor albe de piatră și gips ce se vor transforma în creații metafizice, în spatele cărora apare corpul încordat al artistului-bărbat care cioplește și modelează neîncetat, ca să descriem doar un instantaneu cu care ne-am obișnuit în imaginile cu sculptori în atelier, de acum și de aiurea. Cristian Răduță nu face obiectul acestei descrieri, ba dimpotrivă, fascinația sa pentru aceste volume se transformă în explorare continuă care duce la transformare și schimbarea sensului. El ia un volum grosier și îl face diafan sau aduce în operă animale exotice ca să sublinieze stranietatea, alienarea socială. Rinocerul cu formele sale stranii, acest melanj de stângăcie, timiditate și violență a devenit de peste nouă ani, personaj. Așa cum un scriitor cercetează ani de zile același personaj, la fel sculptorul cercetează aceeași formă. Până îi respiră aerul. Apoi, impregnat de această descoperire, merge mai departe, transformat. De la delicatețea paradoxală a unui corp violent, artistul a ajuns în mod spontan la violența latentă a unor spații sigure și la anxietatea generată de acestea. Simbol al siguranței și solidității – zidul de beton – devine aici obiect al stagnării, drumul fără întoarcere. Aceste momente de criză pot apărea în existența oricărui om preocupat de lucrurile incuantificabile, așa cum este arta în stare pură, în timpul creației și în mintea artistului.

Anxietatea artistică cotidiană se materializează adesea în aceste ziduri de beton, din cauza idealurilor suprapuse, listelor prea lungi de speranțe, dosarelor prea stufoase de călătorii râvnite, cerințelor mult prea mari și promisiunilor mult prea mici. Abrutizează într-atâta, încât se ocolește miezul problemei, subiectul acestei anxietăți, arta înseși. Ca un fluture prins într-o mansardă cu ferestre închise, artistul încearcă să scape din propriile frici vătămându-se pe sine și propria creație. Făcând-o din ce în ce mai mică, mai sfioasă și mai rar.
Cristian Răduță, care nu face deloc obiectul descrierii de mai sus, simte în proximitatea sa acest pericol și îl materializează într-un proiect despre curse întrerupte, despre blocaje, întârzieri, rute ocolitoare și fluturi fragili prinși în ziduri de beton.

Celebrarea vieții, „ceremonia” simbolică pe care aceasta o implică și toate ritualurile necesare sunt adesea neonorate din cauze multiple. Vitalitatea și seva pot seca adesea, iar arta intră în conflict cu existența atunci când nu este o prelungire firească, ci o entitate izolată într-un turn de fildeș intangibil. Adesea, un artist își poate construi opera ca pe un castel imaginar, pe care nu îl va locui niciodată, ci doar îi va purta numele. Cele mai recente lucrări ale lui Cristian Răduță sunt o combinație de materiale rezistente (ciment, rășină, os) și materiale fragile (scobitori, crengi), de volume întregi și tăieturi expresive, care întrerup armonia formei. Dimensiunile obiectelor sunt înșelătoare – micul devine mare și marele devine mic. Copacul e miniatural, steagul e supradimensionat, iar scobitorile pot fi sulițe înfipte în zidul unei cetăți.
Arta lui Cristian Răduță de azi se situează între activism și poezie, iar rinocerul său emblematic i-a împrumutat epiderma tăbăcită, din care au crescut ziduri. (Simona Vilău, curatoare, februarie 2014)

Cristian Răduță (n. 1982) trăiește și lucrează la București. Face sculptură, desen și instalație și deține un doctorat în arte vizuale (2013). A fost studentul artistului Mircea Spătaru (promoția 2005) și, în prezent, este lector universitar asociat la Universitatea Națională de Artă din București, secția Sculptură. În perioada 2006-2008 a fost bursier “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma, iar din 2008 este reprezentat de 418 Contemporary Art Gallery, alături de care a participat în numeroase proiecte personale și de grup. Lucrările sale se regăsesc în colecții publice și private din țară și străinătate, precum Canadian Clay and Glass Gallery, Waterloo, Ontario, Colecția MNAC București, Art in Embassies Collection, U.S.A. etc.

Cristian Răduţă – Nomade au Sahara

Galeria Calina
10 iunie – 10 iulie 2013
Vernisaj: 10 iunie 2013, ora 18.00.

Cristian Răduţă a fost elevul lui Mircea Spătaru, unul dintre cei mai influenţi sculptori din România. Cristian Răduţă face parte din structura determinată de Mircea Spătaru.
Sculptura este tradiţională şi inovativă. Sculptura este conservatoare şi nedisciplinată. Intuiţia este fundamentală în sculptură. Obiectul aduce idei şi ideile aduc obiecte. Sculptura este auto reprezentare. Sculptura este un set mental pentru forme fără nici un loc.
Cristian Răduţă a învăţat de la Mircea Spătaru noţiunea de sculptură de la monument la forma de artă. Sculptura aliată cu monumentul are un loc specific şi vorbeşte simbolic despre însemnătatea şi folosirea lui. Dar, când logica interioară a monumentului se sparge, sculptura îşi pierde site-ul, locul. Monumentul devine abstract, sculptura devine nomadă. Esenţialmente nomadă, sculptura inventează un mediu în funcţie de suportul tehnic şi îşi declară statutul, însemnătatea şi funcţia. Logica spaţiului explorează zona ideală.

Aproape de descrierea seminală de tip Mircea Spătaru, reprezentările propuse de Cristian Răduţă sunt aproape impropriu numite sculpturi. Corect ar putea fi numite manifestări fizice fixate de emoţional şi intelectual. Manifestări fizice care prescriu forma, explorând intuiţia şi dinamica.
Forma şi conceptul derivă dintr-o imagine / rinocerul / deja familiară, la care putem lua parte.
Nici un animal nu a exercitat o influentă aşa de profundă în artă ca rinocerul. A. Durer, J.B.Oudry, Niki de Saint Phalle au fost fascinaţi de misterul intunecat. Bizar, reprezentarea rinocerului nu a fost niciodată acurată, a fost mereu mai mult o reprezentare puternică, populară.
Văzute limpede şi raportate cu onestitate reprezentările lui Cristian Răduţă păstrează acel ‘eye-catching’ neobişnuit. Senzaţia vizuală este dublată de o senzaţie tactilă. Calmă, anonimă reprezentarea / rinocer a lui Cristian Răduţă este undeva între poezie şi vis. Poţi să o atingi, dar nu poţi să o descri. Visele au puterea să imagineze diferit viitorul.

Prin aceste reprezentări / rinoceri, Cristian Răduţă are abilitatea de a genera asociaţii cu alte locuri, cu alte vise. Nomazi rinocerii lui meditează în tăcere; cunosc praful şi zăpada, cunosc esenţa aerului şi a apei. De fapt cunosc esenţa lumii: un obiect perfect familiar poate să conţină cea mai radicală idee.
Dezarmant de precisă reprezentarea / rinocer te duce spre un alt context, spre un alt sfîrşit, dar niciodată un sfîrşit în sine. (Curator Liviana Dan)

Cristian Răduţă, 17 aprilie 1982.
Trăieşte şi lucrează în Bucureşti, este reprezentat de 418 Gallery.
A absolvit Universitatea de Artă din Bucureşti sub îndrumarea profesorului Mircea Spătaru. În 2005 participă la Summer Academy in Salzburg. Solo show (selecţie): ZOOMANIA, MNAC Bucureşti 2010 / RINOCER PE CALEA MELCILOR, Atelier 030202, Bucureşti 2010 / Terraferma, 418 Gallery Bucureşti 2010. Are două sculpturi expuse în spaţiul public la Bucureşti şi Timişoara şi lucrări în colecţiile MNAC Bucureşti, Canadian Clay şi Glass Museum Waterloo.

Expoziţia va fi deschisă între 10 iunie şi 10 iulie 2013, de luni până vineri între 10 şi 18, sâmbăta între 11 şi 15.
Galeria Calina (Strada Mărăşeşti nr. 1-3, Timişoara) este un spaţiu independent, dedicat artei contemporane.
Galeria Calina susţine Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Instalart/ Sculptura/ 001

Patricia Teodorescu, Marian Zidaru, Mircea Roman, Cristian Raduţă, Gheorghe Rasovszky, Sebastian Barlica şi Marius Leonte, adică Instalart/ Sculptura/ 001, prezintă joi, 21 februarie 2013, după 7 seara, la Fratelli Espresso Bar cele 7 propuneri ale sculpturilor ce vor fi expuse temporar în aceasta vară în spaţiul Contrast, spaţiu amplasat desupra parcării subterane de la Universitate, pentru ca mai apoi să îşi găsescă locul în Parcul de Sculptură.

În septembrie anul trecut, i-am prezentat la Aiurart. Pe ei, activitatea lor, dar şi misiunea Instalart. Revenim acum cu propunerile celor şapte artişti privind sculpturile/ instalaţiile ce vor căpata forma până la sfârşitul lunii mai, pentru ca apoi să ne putem bucura de ele, timp de două luni, la km 0 al capitalei. După aceste două luni, sculpturile vor fi montate permanent în Parcul de Sculptura Instalart, care va creşte, primind anual câte şapte lucrări de artă.
Începând cu acest an, Instalart construieşte un Parc de Sculptură în România, cu lucrări ale artiştilor contemporani români celebri, aşa cum găsim în Anglia (Yorkshire Sculpture Park), Franţa (Kerguehennec/Vannes), Germania (Skulpturenpark Koln) sau Olanda (Kroler Muller Museum).

Instalart îşi propune să demonstreze forţa artei tridimensionale în educaţie şi dezvoltare socială. Pomovează arta contemporană/ sculptura/ obiect/ land art. Instalart/ Sculptura/ 001 este primul proiect Instalart care face parte din seria 001. Alături de acesta vor fi realizate în cursul anului 2013 alte două proiecte: Obiect/ 001 şi Land art/ 001.

Instalart/ Sculptura/ 001 este susţinut financiar de Ţîrdei Law Office şi Tempos Serv. Realizarea sculpturilor este asigurată de Kaustik, Sfera Plastic Design, Inox Style, Twins Design şi FM Signs, iar partenerii şi prietenii Instalart care au susţinut acest proiect încă de la început sunt Radio Guerrilla, Zeppelin, Igloo, 24 fun, Money Magazine, Tataia, Modernism, Veioza Arte, Designist, ArtClue, Make A Point, Vice, Agenţia de Carte, Liternet, BeWhere, Arhiforum, Sub25, Aiurart, Editura Vellant, Atelier Mecanic, Club Control Fratelii Espresso Bar, Fratelli Studios, MOIR Design Concept Store.

Proiect 1990/Cristian Răduță/a patru

Piaţa Presei libere, Bucureşti
Luni, 5 noiembrie 2012, ora 17.00
Coordonator Ioana Ciocan

Epoca digitalizării întârzie periculos de mult în România. Procesul de simplificare a birocrației se află la nivelul promisiunilor și al veșnicelor planuri. Pentru ochii celor obișnuiți cu normalitatea fonturilor prietenoase ale mediului online, accesul la informația oficială se dovedește un adevărat coșmar de mii și mii de pagini mărunt scrise prin care nu poate străbate nici un motor de căutare. Rinocerul lui Cristian Răduță cară abătut povara descentralizării centralizate, a cererilor noastre pe o coală A4, pretinse de atâtea zeci de ori cu amabilitate de funcționarii publici, a formularelor în continuă schimbare și actualizare, a deciziilor definitive până la anulare, a legilor implementate isteț și a ordonanțelor care schimbă implementările.

Cristian Răduță (n. 1982) are un discurs artistic susținut prin unitatea sa estetică. După doi ani petrecuți prin bursa „Vasile Pârvan” la Roma, artistul decide să se întoarcă în România pentru a-și continua cariera academică și doctoratul. Lucrările sale se regăsesc în colecția Muzeului Național de Artă Contemporană din București și la The Canadian Clay and Glass Museum din Waterloo, precum și în colecții private.

„Proiect 1990” marchează o serie de evenimente care au ca scop amplasarea unor lucrări de artă contemporană temporare pe soclul din Piaţa Presei, rămas liber încă din 1990. Iniţiatorul „Proiect 1990” este Ioana Ciocan, asist. dr. în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, iar lucrarea lui Cristian Răduță este cea de-a treisprezecea lucrare expusă în cadrul „Proiect 1990” de la demararea acestuia în ianuarie 2010.

Proiect susținut de Fundația cultural umanitară Ombogat, om sărac-OBOS, Pro-Mac și Colina Motors.
Parteneri media: modernism.ro, Hungry, Radio România Cultural, Revista Arta

instalart/sculptura/001

aiudart
26 septembrie – 15 octombrie 2012

 Între 26 septembrie şi 15 octombrie instalart prezintă la aiurart proiectul instalart/sculptura/ 001.
Vernisajul va avea loc miercuri, 26 septembrie, orele 19:00.

instalart/sculptura/001 invită – în spaţiul aiurart, platformă de întâlnire a artelor contemporane cu artele pragmatice, arhitectura, designul, media – artiştii: Patricia Teodorescu, Marian Zidaru, Mircea Roman, Cristian Raduţă, Sebastian Bârlica, Gheorghe Rasovzky, Marius Leonte.

„Avem în plan să punem în valoare arta vizuală contemporană / sculptură / design / intervenţie urbană / intervenţie în natură. Să prezentăm artiştii internaţionali necunoscuţi la ei în ţară, adică la noi, să descoperim şi să provocăm tinerii talentaţi. Să convingem că interacţiunea cu arta contemporană poate îmbunătăţi felul în care trăim, gândim, simţim şi vedem lucrurile.

instalart/sculptura/ 001

Trăim într-un spaţiu cultural bogat.
Propunem puţină atenţie asupra câtorva dintre oamenii din jurul nostru, dotaţi cu abilitate în exprimare, unii care te lasă mut de uimire, cum de au reuşit prin alăturarea a două pietricele şi un lemn să concentreze întreaga lume sau numai un zâmbet sau un of… care ne anunţă prin acţiunile, prin lucrul lor că şi noi putem opera cu aceste daturi ale omului. Şi că operăm, dar poate ar fi bine să şi conştientizăm asta… Vorbim despre artişti, mai cu seamă despre sculptori.

Visăm să înfiinţăm un Parc de Sculptură.
În limba engleză spunem Sculpture Park.
În franceză Jardin de Sculpture.
În germană sună muzical. Sculpturen Park.

Invităm artişti în care noi credem, îi ajutăm să producă cea mai importantă valoare de care este capabil omul… arta.
Nu lansăm o temă. Îi invităm şi atât.
Vom expune sculpturile pe unde nu te aştepţi.
În final ele vor ajunge în Parcul de Sculptură, unde ne vom bucura cu toţii că există. Şi ele, şi Parcul.

Vrem alături de noi oameni care iubesc arta şi care cred în forţa acesteia. De aceea, vă aşteptăm miercuri, 26 septembrie, după orele 19:00, la aiurart, pe strada Lirei 21, ca să ne cunoaştem mai bine.”

aiurart este un spaţiu deschis recent în Bucureşti, dedicat artei contemporane, de la pictură şi sculptură la artă video, instalaţii şi proiecte artistice experimentale. În egală măsură este locul în care industriile creative şi culturale (design, advertising, arhitectura etc) pot găsi o scenă de comunicare. aiurart locuieşte pe strada Lirei nr. 21, într-o casă antebelică minunat renovată cu sprijinul arhitectului Bogdan Pop şi al echipei asdesign 95. Are free wi-fi, o curte primitoare, cafea, un lounge plin de idei & obiecte de design autohton, cărţi şi reviste internaţionale de artă şi gazde mereu prietenoase. Printre artiştii şi designerii care au colaborat cu aiurart se numără Felix Deac, Cinty Ionescu, Mihaela Kavdanska, Alex Ciubotariu/Pisica Pătrată, Matei Branea, Andrei Pungovschi, Vali Petridean, Noper, George Popa, Bogdan Stamatin, Ana Banică, Anca Fetcu, Atelier A4, Carmen Lidia Vidu, Dani Ioniţă, Justin Baroncea şi Point 4 Space group, care?cutare?, origami studio şi alţii