Țuculescu în centru atenției

Comunicat de presă

Ion Tuculescu, MetamorfozaValoarea de 107.500 euro a fost pragul la care au ajuns cele două opere semnate de Ion Țuculescu,”Metamorfoză” (adjudecat 65.000 euro) și „Les Coquillages” (adjudecat 42.500). Cu prima operă, realizată în cea mai importantă perioadă de creație și doar cu un an înainte de trecerea în neființă a artistului , acesta obține cel mai bun rezultat din ultimii doi ani.

Inclusiv figurile cuplului Ceaușescu și-au găsit locul într-o colecție. Opera „Măști” de Ion Grigorescu a fost adjudecată pentru suma neașteptată de 15.000 euro, stabilindu-se astfel un nou record de autor. Este a doua oară în acest an când Ion Grigorescu își modifică cel mai bun rezultat obținut în licitație, prima oară având loc în martie în cadrul Licitației de Avangardă și Contemporană organizată de Artmark („Biserică”, adjudecat: 13.000 euro).

Masti, Ion GrigorescuCele două licitații de seară trecută au adus aproape 300.000 euro și o rată de adjudecare de 70%. Următoarea licitație Artmark va fi Licitația „Colecția unui român. Corneliu Vadim Tudor”și va avea loc marți, 24 noiembrie, ora 19:30, la Athénée Palace Hilton.

Investim în viitorul cultural al României

A descoperi tainele unor clădiri istorice precum Castelul Teleki, Castelul Pogany, Cula Greceanu sau Vila de la Predeal a lui Ceaușescu în calitate de proprietar, nu doar de vizitator ar putea părea un simplu joc al imaginației.

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceaușescu

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceaușescu

Acum însă, Artmark Historical Estate, divizia Artmark specializată în vânzarea monumentelor istorice și de artă, oferă publicului ocazia de a oferta și de a achiziționa clădiri care, cu sute de ani înainte, erau însuflețite de figuri marcante ale istoriei naționale. Astfel, povestea reședințelor nu se pierde și nici nu va mai fi uitată, noii proprietari având șansa de a-și inscripționa numele în tablele istoriei românești.

Castelul Teleki

Castelul Teleki

Portofoliul Artmark Historical Estate prezintă monumente istorice clasate atât în grupa A – de valoare naţională și universală (Castelul Teleki, Cula Greceanu, Castelul Pogany), cât și în grupa B – reprezentative pentru patrimoniul cultural local (Casa memorială Ion Mihalache, Conacul Niculescu-Bujoiu, Casa Zottu). Cea mai renumită reședință neclasată din catalog este Vila de la Predeal a fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Vila construită încă din 1927, devine în anii ´50 prima reşedinţă din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu, , încă de pe vremea când era ministru adjunct al Ministerului Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. Zona în care este amplasată vila este cea a locuinţelor de protocol, în apropiere aflându-se chiar și vila de protocol folosită de fostul șef al statului, Traian Băsescu.

Castelul Teleki

Castelul Teleki

Castelul Teleki din Dumbrăvioara (județul Mureș) este unul dintre cele mai fastuoase monumente lăsate moștenire peisajului ardelenesc. Construcția, care respectă cu autenticitate stilul neobaroc, a servit drept reședință familiei de nobili Teleki, una dintre cele mai bogate familii transilvănene a secolelor XVIII-XIX. Castelul era renumit pentru parcul dendrologic în stil britanic, heleșteul și terenul de călărie, care atrăgeau oaspeți precum regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii sau regele bulgar Ferdinand I. Pontețialul acestui monument de clasa A este considerabil, Castelul Teleki putând fi transformat într-un castel de vânătoare sau într-un complex turistic istoric, atrăgând turiști din întreaga lume.

cula-greceanu

Cula Greceanu (Vâlcea)

Cula Greceanu (Vâlcea)

Una dintre cele mai spectaculoase monumente istorice din portofoliul Artmark Historical Estate este Cula Greceanu de la Măldărești-Vâlcea, cea mai veche culă din România (casă fortificată în formă de turn, ridicată de boierii olteni ca măsură de apărare împotriva otomanilor). Sub bolți, celebra scriitoare și figură a neobizantismului românesc, Olga Greceanu, urmașa stăpânilor culei, a pictat în 1936 fresce ale familiei Măldărescu ce înfățișează întreaga istorie a familiei de boieri. Remarcată pentru autenticitatea sa, cula a fost des folosită în producţiile cinematografice românesti, aici turnându-se filme ca: „Neînfricatii”, „Drumul Oaselor” şi  „Iancu Jianu-Haiducul”. De asemenea, Cula Greceanu este un punct turistic de importanță națională.

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceauşescu

Vila de la Predeal a lui Nicolae Ceauşescu

Mai multe informații despre comorile arhitecturale ale României, portofoliul actual al Artmark Historical Estate, precum și despre acțiunile propriu-zise de conservare a patrimoniului cultural românesc  și opțiunile de investiție în astfel de clădiri, veți afla miercuri, 28 ianuarie, ora 19:00, la evenimentul de lansare al diviziei Artmark de la Palatul Cesianu-Racoviță.

O nouă provocare Artmark: soluția monumentelor uitate

Comunicat de presă

Castel Pogany

Castel Pogany

România este cu siguranță locul în care influențele civilizației vestice se împletesc cu fondul balcanic și spiritul oriental specifice acestui spațiu. Dovezile pornesc de la jurnalele celebrilor călători ai secolelor trecute, care descopereau fascinați un tărâm-frontieră, și ajung până la monumentele arhitecturale care au dat esență identității acestui loc. Însă unde rămâne identitatea atunci când bijuteriile arhitecturale sunt uitate ? Un răspuns valid poate fi Artmark Historical Estate, o inițiativă unică pentru România monumentelor istorice aflate în cumpănă, între limita uitării și a initiativelor de salvgardare, care vine cu o solutie SMART (specifică, măsurabilă, accesibilă, realistă, încadrată în timp) pentru problema patrimoniului cultural imobil.

interior Castel Pogany

interior Castel Pogany

Dincolo de scopul cultural vădit și cadrul interdisciplinar, acest demers 100% românesc își propune să demonstreze că istoria poate deveni un business pentru viitor și să structureze o nișă în piata de real-estate, cea a imobilelor de patrimoniu, artistice si istorice. Organizarea acestei piețe, crearea reperelor privind evaluarea acestui tip de imobile, atragerea atenției investitorilor și pasionaților fac toate parte din obiectivele Artmark Historical Estate de a le reda strălucirea și de a crea un nou model de lifestyle.

Vila Stirbey

Vila Stirbey

Din vastul portfoliu de proiecte Artmark s-a creat divizia Historical Estate, sub deviza „Unique Homes for the Connoisseur of Life”. Pentru prima oară în România, după modelul marilor firme internaționale de consultanță imobiliară, Artmark Historical Estate oferă accesul clienților la acest segment special de piață, dedicat proprietăților istorice și artistice precum palate, castele, cetăți, conace și vile vechi de secole, repere în Registrul Monumentelor Istorice.

Casa Zotu

Casa Zotu

Această inițiativă este menită să redescopere și să prezerve valorile autentice românești, să dezvolte instrumente specifice dinamizării industriei creative, care s-a dovedit a fi una dintre principalele surse de revigorare economică la nivel global. Artmark Historical Estate, divizia Artmark specializată în vânzarea monumentelor istorice și de artă, reprezintă pe lângă funcția vizibilă de business, o soluție practică privind problema atât de mediatizată a conservării mărturiilor istorice și a patrimoniului imobil românesc.

Casa Zottu

Casa Zottu

Casele, clădirile, reședințele istorice trebuie să existe, să fie amintite, să fie îngrijite întrucât odată cu pierderea lor, mai pierdem un dram de identitate, o clipă din ceea ce ne-a adus aici si acum. Dincolo de motivele arhitecturale si tehnice, monumentele istorice sunt importante prin povestea celor care le-au dat viață în secolele trecute și a căror memorie va face mereu parte din acel spațiu, inclusiv datorită evenimentelor care s-au petrecut în interiorul lor si celor la care au asistat de sute de ani. Artmark Historical Estate crede în viitorul caselor uitate ! În curând, mai multe detalii despre primele resedinte scoase la vânzare si despre evenimentul de lansare a diviziei, care va avea loc miercuri, 28 ianuarie, la Palatul Cesianu-Racoviță, ora 19:00.

Ziua Porţilor Deschise la Colonia Dacica Sarmizegetusa

Comunicat de presă

Duminică, 4 august 2013, pe raza comunei Sarmizegetusa (judeţul Hunedoara), în zona obiectivelor arheologice cuprinse în perimetrul fostei capitale a Daciei romane, Colonia Dacica Sarmizegetusa, se va organiza Ziua Porţilor Deschise.

Sarmis - Ziua portilor deschise

Scopul principal al acestei acţiuni este promovarea în rândul turiştilor şi nu numai, a monumentelor antice aflate în zonă, precum şi a activităţilor de cercetare arheologică desfăşurate în acest sit istoric de către specialişti, activităţi finanţate de Ministerul Culturii.
Acţiunea este organizată de către Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Primăria comunei Sarmizegetusa şi Rotary Club Haţeg.
Manifestarea care se va desfăşura în intervalul orar 10–16 va cuprinde o serie de activităţi specifice în care vor fi implicaţi membrii colectivului ştiinţific al şantierului arheologic. Dintre activităţile programate, menţionăm vizitarea şantierului arheologic, efectuarea de ghidaje specializate la monumentele antice din zonă, asistate de către membrii asociaţiei Terra Dacica Aeterna, explicarea contextelor arheologice, prezentarea metodelor de cercetare şi interpretarea descoperirilor arheologice. Între orele 14 şi 16 în amfiteatrul roman va avea loc un spectacol de lupte cu gladiatori, care va fi susţinut de asociaţia clujeană de reconstituiri istorice, Virtus Antiqua.
Întreaga manifestare este dedicată memoriei celui care a fost Dorin Alicu, cercetător la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, care s-a stins fulgerător din viaţă în ziua de 27 iulie 2013. Viaţa şi cariera sa au fost dăruite arheologiei şi cercetărilor de la Sarmizegetusa romană.

De: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Situaţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca

Comunicat de presă

Salon pe Balcon Cj 2012 (8)

Comunicat de presă privind actuala situaţie a clădirii Muzeului de Artă Cluj-Napoca

În legătură cu informaţiile legate de actuala situaţie a clădirii Muzeului de Artă Cluj-Napoca apărute în diverse medii de informare, precum şi ca răspuns la sugestiile formulate de unii vizitatori ai muzeului comunicăm următoarele:

Starea de degradare a clădirii a constituit întotdeauna o preocupare şi o prioritate pentru conducerea muzeului şi a Consiliului Judeţean Cluj. Astfel, proprietarul clădirii, Consiliul Judeţean Cluj a comandat un proiect de restaurare şi refuncţionalizare a clădirii muzeului – palatul Bánffy – care a fost finalizat în anul 2007.
Conform acestui proiect spaţiile au fost reconsiderate ca funcţiune începând cu subsolul şi terminând cu podul clădirii, urmând să beneficieze de toate dotările corespunzătoare unui muzeu modern. Pe lângă lucrările de reparaţii capitale şi modernizarea instalaţiilor se propunea extinderea suprafeţelor utile, inclusiv realizarea unei săli de spectacole tip auditorium, cu 300 de locuri sub curtea interioară.

Spaţiile de la subsol urmau să fie utilizate pentru depozitare, expoziţii, spectacole şi pentru un cafe-bar cultural. Spaţiile de la parter urmau să aibă o destinaţie exclusiv legată de patrimoniul de artă deţinut, respectiv transformarea actualelor spaţii administrative în spaţii de depozitare şi actualul depozit pentru funcţia de expoziţie permanentă de artă universală. Spaţiile obţinute prin mansardarea podului au fost prevăzute a avea destinaţia de birouri administrative, laboratoare de restaurare, săli pentru expoziţii temporare şi simpozioane culturale.

Curtea interioară, reamenajată în stil baroc şi dotată cu o copertină demontabilă, urma să fie utilizată pentru spectacole şi concerte în sezonul cald.

Costul total al proiectului, la nivelul anului 2007, era estimat la 10 milioane de euro.
Proiectul de restaurare şi refuncţionalizare nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a clădirii, aceasta fiind revendicată în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Bánffy. Tot din acest motiv proiectul a fost neeligibil pentru finanţare din fonduri europene.

În ultimii ani, pe lângă lucrările de reparaţii periodice care au vizat problemele apărute la acoperiş şi în interiorul clădirii, au fost iniţiate proiecte de reparaţii ale tencuielilor şi altor elemente ale zidurilor din curtea muzeului în vederea îmbunătăţirii aspectului acesteia. Datorită necesităţii respectării procedurilor generate de calitatea de monument de arhitectură pe care o are clădirea muzeului aceste proiecte nu s-au finalizat din cauza faptului că reparaţiile urmau să se conjuge cu alte intervenţii care nu numai că presupuneau resurse financiare indisponibile dar nu puteau fi realizate din cauza situaţiei juridice a clădirii.
Călin Stegerean, director