Expoziţia Şcoala de Artă de la Cluj la Galeria de Artă Contemporană SOKÓL, Nowy Sacz, Polonia

29 august – 21 septembrie 2014

În cadrul programului de colaborare dintre judeţul Cluj şi regiunea Malopolska din Polonia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca va prezenta în perioada 29 august – 21 septembrie 2014 la Galeria de Artă Contemporană SOKÓL din oraşul Nowy Sacz, expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”.
Vor fi expuse lucrări de Abódi Nagy Béla, Petre Abrudan, Gheorghi Apostu, Catul Bogdan, Teodor Botiş, Victor Ciato, Petru Feier, Radu Fulger, Teodor Harşia, Nicolae Maniu, Florin Maxa, Miklóssy Gabor, Mohi Sándor, Ioan Aurel Mureşan, Paul Sima, Tóth László, Mircea Vremir din patrimoniul muzeului şi din creaţia curentă a artiştilor Ioana Antoniu, Marius Bercea, Radu Comşa, Adriana Elian, Adrian Ghenie, Kőmives Andor, Ciprian Mureşan, Radu Pulbere, Şerban Savu, Ioan Sbârciu, Radu Şerban.
Au colaborat galeriile Plan B Cluj / Berlin şi Blain / Southern Londra.

Expoziţia îşi propune să ofere o imagine concentrată a specificului artei clujene din perioada 1950 şi până în prezent, cunoscută fiind ascensiunea acesteia în mediile artistice internaţionale din ultimii ani. Astfel, o carte apărută anul trecut la editura Phaidon, Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes, plasează Clujul între cele 12 oraşe unde se realizează arta viitorului. În revista Flash Art, un articol a lansat formula Şcoala de Artă de la Cluj, referindu-se la prezenţa tot mai dinamică a artiştilor clujeni în arta internaţională, dar şi la o anumită caracteristică a acestora, respectiv interesul pentru arta figurativă. Artiştii clujeni au manifestat întotdeauna o preferinţă pentru arta figurativă, iar o privire retrospectivă în istoria picturii locale confirmă acest lucru.

Un element important în această istorie îl reprezintă existenţa învăţămîntului artistic superior din anul 1950 până în prezent, deşi pentru o scurtă perioadă, între anii 1926-1931, o şcoală de artă a mai funcţionat la Cluj. Chiar dacă o bună parte din această istorie s-a consumat în perioada comunistă, artiştii au încercat să se sustragă modelelor propuse de ideologia comunistă şi să dezvolte o artă adevărată, legată de multe ori de evoluţiile artistice din lume. Succesul răsunător al tinerilor artişti de azi a fost pregătit de generaţiile anterioare, de climatul cultural bogat al Clujului, artiştii-profesori din învăţământul universitar de artă clujean având o influenţă decisivă în crearea unui anumit profil artistic al oraşului.

La vernisaj va participa domnul Vákár István, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi domnul Leszek Zegzda, preşedinte al Comisiei regionale de cultură,  doamna Monika Wiejaczka, director al departamentului de cultură şi patrimoniu, doamna Magdalena Jaskowska, membru al Comisiei de cooperare internaţională a regiunii Malopolska, şi o delegaţie din partea Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Călin Stegerean, director

Foto: Muzeul de Artă Cluj-Napoca – jozsef.rosta@gmail.com

Expoziţie de artă interbelică clujeană

BOEMA
Tânăra artă clujeană interbelică
Perioada: 23 mai – 1 iulie 2011.
Luni-vineri, între orele 11.00-18.00.

Galeria Quadro din Cluj-Napoca (strada Napoca, nr. 2-4, etaj I, ap. 64) vă invită la vernisajul expoziției „BOEMA: Tânăra artă clujeană interbelică”, luni, 23 mai 2011, de la ora 18:00. Expoziția va fi deschisă de istoricii de artă: Ioana Vlasiu și Székely Sebestyén György.

Expoziţia de faţă – prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice – aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani, provenind din importan…te colecţii din ţară şi străinătate. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi Dejunul de Tasso Marchini – prezentată în expoziţia din 1933, Iréne de Fülöp Antal Andor sau Hristos pe Cruce de Eugen Gâscă – capodopere ale artei din România. În expoziţie figurează şi capodopera lui Catul Bogdan După-amiază de vară împrumutată generos de Complexul Muzeal din Arad. Pe lângă cele peste 60 de opere de artă, vor fi prezentate scrisori cu valoare documentară, fotografii şi publicaţii de epocă, menite să sugereze atmosfera culturală specifică perioadei.

BOEMA. Tânăra artă clujeană interbelică

În 1925 se înfiinţează la Cluj Şcoala de Arte Frumoase, ai cărei tineri profesori – Anastase Demian, Catul Bogdan, Aurel Ciupe şi Romul Ladea – se întorseseră de curând de la Paris. Cunoaşterea  îndeaproape a artei moderne şi entuziasmul lor încadrat în marea efervescenţă  culturală de după Unire, au permis  ca în câţiva ani -sub îndrumarea lor – să ia naştere o nouă generaţie de artişti,  iar Clujul să devină unul dintre centrele artistice de prim rang ale ţării.

Aceşti artişti – avându-l ca figură tutelară pe pictorul carismatic de origine sârbo-italiană Tasso Marchini, care moare prematur în 1936 la doar 29 de ani – s-au prezentat în 1933 cu o expoziţie colectivă şi cu deviza de „tineri ardeleni”. Momentul în care această generaţie s-a manifestat a coincis în mod nefast cu închiderea şcolii clujene şi culminarea Marii Crize.

Câţiva ani mai devreme, în 1929, o parte dintre aceşti studenţi la Arte Frumoase au încercat  închegarea unei grupări artistice. Ei s-au adunat la „sediul” – chiria de două camere  a unora dintre  ei – de pe strada Piezişă nr. 17, înfiinţând aşa-numita societate Boema.
Ce a fost Boema? Aparent era o societate în toată regula: avea preşedinte (Ghiţă Naghi), „secretar” sau „decan” (Ştefan Gomboşiu), responsabil cu aprovizionarea (Eugen Gâscă), bucătar (Ştefan Gomboşiu), Mecena (Romul Ladea). Cu toate acestea nu a reprezentat o grupare instituţională, ci semăna mai degrabă cu acel spirit ludic al curentului Dada conform căruia artiştii îşi încărcau propria viaţă transformând-o într-un spectacol autoironic, folosind formule pompoase, care mascau şi accentuau deopotrivă mizeria cotidiană. Ironia şi umorul au fost instrumentele de bază folosite de tinerii nevoiaşi pentru domolirea greutăţilor zilnice, deşi pâinea de pe masă care apare în naturile lor statice era de fapt doar o coajă, iar chiriaşii au învăţat să facă supă şi din coaja de cartofi.
Idealismul, talentul şi aspiraţiile lor au născut acea prietenie, solidaritate şi etos menite să înfrunte condiţiile grele. Dedicarea pentru arta modernă s-a împletit cu un solid cult al prieteniei, ce se poate citi în lucrările lor.
Privită printr-un filtru existenţial, în care sărăcia era compensată de o mare libertate spirituală, arta acestei generaţii va defini pentru mult timp caracteristicile acestui centru artistic regional: limbajul modernist temperat şi înclinaţia spre valorile umane şi existenţiale – un crez adesea religios al vieţii. Este şi un moment de sincronizare, în care aceste tendinţe comunicau cu necesitatea generală a artei moderne de a reinstaura imaginea şi preocuparea pentru om.

Expoziţia de faţă – prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice – aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi Dejunul de Tasso Marchini – prezentată în expoziţia din 1933 –, Iréne de Fülöp Antal Andor sau Hristos pe cruce de Eugen Gâscă, capodopere ale artei din România.
SURSA: Modernism.ro