Tineri artişti români la Bucureşti, la Moscova şi Tel Aviv
Până în 18 decembrie, la Casa Artiştilor din Tel Aviv este deschisă expoziţia „Colorând griul – Starea de spirit”, cuprinzând lucrări ale unor tineri artişti a căror creaţie este semnificativă pentru căutările artelor vizuale româneşti contemporane: Radu Belcin, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Flavia Pitil, Bogdan Raţă şi Aurel Tar.
Este, de fapt, a doua expoziţie a unui proiect curatoriat de nu mai puţin tânărul critic de artă Cosmin Năsui. Prima, intitulată „Post Humanism”, a fost deschisă, începând cu 21 octombrie, la prestigioasa „V-Art Gallery”, în cadrul celei de a patra ediţii a „Bienalei de Artă Contemporană” de la Moscova, având ca temă „Rewriting Worlds” şi include lucrări semnate de Radu Belcin, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Maxim Dumitraş, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Flavia Pitiş, Bogdan Raţă, Aurel Tar.
Expoziţia de la Tel Aviv, organizată de ICR Tel Aviv şi „Năsui Colecţie privată & Galeri”, reprezintă, potrivit curatorului, „o privire asupra identităţii est-europene aflate în tranziţie. Conceptul identităţii uniformizate, pierdute, regăsite, reconcepute configurează în arta contemporană românească noi caracteristici specifice după o tranziţie de peste 20 de ani. Tranziţia generează firesc starea mentală a griului, care începe acum să se coloreze prin idei precizate şi concepte clare, «purificate» prin culoare, în contextul actual”.
Cele două expoziţii au prilejuit apariţia a două albume-catalog, inspirat numite „Colorând griul”, semnate de Cosmin Năsui şi apărute la Editura Vellant, în excelente condiţii grafice şi tipografice. Meritul lor constă în încercarea pertinentă de a analiza starea creaţiei contemporane şi de a decela unele direcţii ce par să se desprindă din creaţia unor artişti aflaţi în plină afirmare. Autorul porneşte de la identificarea unor „salturi identitare”, provocate de izolare, de dorinţa de recuperare fie şi prin preluare nu întotdeauna filtrată interior a curentelor occidentale, care au condus la mai multe generaţii „de sacrificiu”.
Este, credem, prima încercare aplicată de a trasa un portret al creaţiei zilelor noastre, evidenţiind o serie de determinări generale, manifestate, desigur individualizat, în operele multor artişti: lipsa portretului, un neorealism cu aplecare către obiectul cotidian sau către relaţiile interumane sau interculturale mai mult sau mai puţin întâmplătoare…
De la dispariţia elementetelor ce individualizează un portret la înregistrarea personajelor intersectate pe stradă, de la individualizarea unor părţi anatomice asupra cărora artistul transferă stări de spirit, ca în cazul sculptorului Bogdan Raţă, la îngerii căzuţi şi ameninţarea bombardierelor ce planează asupra Papei Ioan Paul al II-lea, la Francisc Chiuariu, la interacţiunea unor simboluri identitare estice şi occidentale, în cazul lui Aurel Tar sau realităţile „virtual” ale lui Cătălin Petrişor, se încheagă parţial un spaţiu al tranziţiei între lumi, fie ele politice, tehnologice sau psihologice.
Că toate aceste modalităţi de expresie, în care experimentul are un loc important, sunt sincere şi capabile să surprindă şi să echivaleze estetic incertitudinile şi ambiguitatea raportării la trecut şi la prezent ale societăţii româneşti de astăzi o dovedeşte cota de piaţă a lucrărilor lor, variind, în funcţie de tipul de operă, de la 200 la 1.200 de euro.
De la seria „Understanding History” a lui Dragoş Burlacu, cu imaginile diverse ale lui Nicolae Ceauşescu, transformate în ceea ce albumul numeşte „idolul gadget-vintage-glamour”, la „Free Zone” sau „REM” ale lui Francisc Chiurariu, de la „Reasons why humans must be” sau „the question… However no other version” de Ana Maria Micu la „Help yourself” sau „50%Rock and 50% Roll” de Cătălin Petrişor, de la „Lonely” sau „Prayer” de Bogdan Raţă la „Doitsch&Rou 2007” sau „Weekend polonez” de Aurel Tar şi la „No Signal” de Zoltan Bela se conturează o imagine de ansamblu a artelor vizuale contemporane. Cu atât mai mult cu cât artiştii vin din părţi diferite ale ţării: Braşov, Bacău, Bucureşti, Cluj, Craiova, Braşov, Timişoara.
Albumul-catalog „Colorând griul – Stare de spirit”, care însoţeşte expoziţia de la Tel Aviv, conţine conceptul curatorial în limbile română, engleză şi ebraică şi nouă portofolii de artişti, alături de scurte biografii. (Victoria Anghelescu)
SURSA: Cotidianul.ro
Citiţi pe aceeaşi temă: Colorând griul – Starea de spirit
Fotografii: Radu Belcin, Claudia Lazăr, Cosmin Năsui, Cătălin Petrișor, Aurel Tar.
Mai multe imagini pe Modernism.ro
postpolitice, postgenetice, postnucleare, postcrize, postpetrol care a traversat aceste etape înspre minunatele realități virtuale.
artavizuala21 