Photo Romania Festival – tranziţia de la concret la imaginar

Timp de o săptămână Clujul a devenit capitala artelor şi în special a artei fotografice. Încet, încet constatăm că lumea din jur se umple de fotografii care pătrund în viaţa noastră pe toate reţelele şi canalele media. Atât fotografii, cât şi artiştii sunt tentaţi să exploreze tot ce este nou, transformând imaginea într-un domeniu miraculos şi totuşi straniu, în atitudine ce se situează între gest şi acţiune, între realitate şi intimitate, un dialog între creator şi privitor.

Photo Romania Festival (PHR) se apropie de final. Am făcut un tur „de forţă” prin toate galeriile (fără a uita Muzeul de Artă din Cluj) pentru a face o tranziţie de la concret la imaginar. Nu voi scrie despre ceea ce am văzut, pe de o parte pentru că expoziţiile trebuie văzute şi acţiunile urmărite, iar, pe de altă parte, din simplul motiv că ar trebui să scriu un text lung şi plictisitor, traducând imaginea prin cuvinte care, prin puterea lor, riscă să anuleze starea de fascinaţie. Voi prezenta prin intermediul fotografiilor realizate câteva fragmente înregistrate de-a lungul unei zile, pentru a vă lăsa dumneavoastră libertatea de a căuta semnificaţiile articulate în spatele codurilor limbajului vizual. Toate acestea, cu vise şi angoase, poveşti simple sau pline de semnificaţie, triste sau vesele, le găsiţi intrând în lumea fascinantă a imaginii prin intermediul expoziţiilor de la Cluj.

Galeria Hangar – primul Muzeu de Artă Fotografică

Espen Rasmussen – Transit (Muzeul de Artă Cluj)

Petru Lucaci – „Black-Based Cocktail” (Muzeul de Artă Cluj)

„Reveriile unui Pelomorf”, de Nicolas Julliard, absolvent al unui master în arte plastice la Universitatea Sorbona din Paris. (Muzeul de Artă Cluj)

„Filmele lui Jiri Menzel în afişul ceh”- şaptesprezece postere inedite ale filmelor lui Jiri Menzel (Muzeul de Artă Cluj)

Andrei Cornea și Daniel Loagăr – „Goliciunea e circulară” (Galeria Hangar)

„Viziuni citadine” – comunitatefoto.ro (Boema)

La cafea cu Radu Sigheti (Boema)

Expoziţie Radu Sigheti, şeful biroului foto al agenţiei Reuters România (Piano Cazola)

Nu am uitat de ExpoMaraton 2013

Casa Matei, UAD Cluj

ExpoMaraton 2013 (Galeria Casa Matei)

Un motiv în plus pentru a ajunge în acest week-end la Cluj, dacă vă înarmaţi cu răbdare datorită circulaţiei blocate în centrul oraşului, sunt evenimentele dedicate „Zilelor Clujului”.

Noi dezbateri, spectacole, expoziţii, proiecţii, concerte şi întâlniri interesante vă aşteaptă cu acestă ocazie. Vedeţi programul aici.
(Grigore Roibu)

Expoziţie de artă interbelică clujeană

BOEMA
Tânăra artă clujeană interbelică
Perioada: 23 mai – 1 iulie 2011.
Luni-vineri, între orele 11.00-18.00.

Galeria Quadro din Cluj-Napoca (strada Napoca, nr. 2-4, etaj I, ap. 64) vă invită la vernisajul expoziției „BOEMA: Tânăra artă clujeană interbelică”, luni, 23 mai 2011, de la ora 18:00. Expoziția va fi deschisă de istoricii de artă: Ioana Vlasiu și Székely Sebestyén György.

Expoziţia de faţă – prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice – aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani, provenind din importan…te colecţii din ţară şi străinătate. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi Dejunul de Tasso Marchini – prezentată în expoziţia din 1933, Iréne de Fülöp Antal Andor sau Hristos pe Cruce de Eugen Gâscă – capodopere ale artei din România. În expoziţie figurează şi capodopera lui Catul Bogdan După-amiază de vară împrumutată generos de Complexul Muzeal din Arad. Pe lângă cele peste 60 de opere de artă, vor fi prezentate scrisori cu valoare documentară, fotografii şi publicaţii de epocă, menite să sugereze atmosfera culturală specifică perioadei.

BOEMA. Tânăra artă clujeană interbelică

În 1925 se înfiinţează la Cluj Şcoala de Arte Frumoase, ai cărei tineri profesori – Anastase Demian, Catul Bogdan, Aurel Ciupe şi Romul Ladea – se întorseseră de curând de la Paris. Cunoaşterea  îndeaproape a artei moderne şi entuziasmul lor încadrat în marea efervescenţă  culturală de după Unire, au permis  ca în câţiva ani -sub îndrumarea lor – să ia naştere o nouă generaţie de artişti,  iar Clujul să devină unul dintre centrele artistice de prim rang ale ţării.

Aceşti artişti – avându-l ca figură tutelară pe pictorul carismatic de origine sârbo-italiană Tasso Marchini, care moare prematur în 1936 la doar 29 de ani – s-au prezentat în 1933 cu o expoziţie colectivă şi cu deviza de „tineri ardeleni”. Momentul în care această generaţie s-a manifestat a coincis în mod nefast cu închiderea şcolii clujene şi culminarea Marii Crize.

Câţiva ani mai devreme, în 1929, o parte dintre aceşti studenţi la Arte Frumoase au încercat  închegarea unei grupări artistice. Ei s-au adunat la „sediul” – chiria de două camere  a unora dintre  ei – de pe strada Piezişă nr. 17, înfiinţând aşa-numita societate Boema.
Ce a fost Boema? Aparent era o societate în toată regula: avea preşedinte (Ghiţă Naghi), „secretar” sau „decan” (Ştefan Gomboşiu), responsabil cu aprovizionarea (Eugen Gâscă), bucătar (Ştefan Gomboşiu), Mecena (Romul Ladea). Cu toate acestea nu a reprezentat o grupare instituţională, ci semăna mai degrabă cu acel spirit ludic al curentului Dada conform căruia artiştii îşi încărcau propria viaţă transformând-o într-un spectacol autoironic, folosind formule pompoase, care mascau şi accentuau deopotrivă mizeria cotidiană. Ironia şi umorul au fost instrumentele de bază folosite de tinerii nevoiaşi pentru domolirea greutăţilor zilnice, deşi pâinea de pe masă care apare în naturile lor statice era de fapt doar o coajă, iar chiriaşii au învăţat să facă supă şi din coaja de cartofi.
Idealismul, talentul şi aspiraţiile lor au născut acea prietenie, solidaritate şi etos menite să înfrunte condiţiile grele. Dedicarea pentru arta modernă s-a împletit cu un solid cult al prieteniei, ce se poate citi în lucrările lor.
Privită printr-un filtru existenţial, în care sărăcia era compensată de o mare libertate spirituală, arta acestei generaţii va defini pentru mult timp caracteristicile acestui centru artistic regional: limbajul modernist temperat şi înclinaţia spre valorile umane şi existenţiale – un crez adesea religios al vieţii. Este şi un moment de sincronizare, în care aceste tendinţe comunicau cu necesitatea generală a artei moderne de a reinstaura imaginea şi preocuparea pentru om.

Expoziţia de faţă – prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice – aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi Dejunul de Tasso Marchini – prezentată în expoziţia din 1933 –, Iréne de Fülöp Antal Andor sau Hristos pe cruce de Eugen Gâscă, capodopere ale artei din România.
SURSA: Modernism.ro