Monumentul Prieteniei de la Bistriţa

Veriga lui Maxim Dumitraş

În data de 10.06.2011 s-a dezvelit la Bistriţa ansamblul sculptural „Veriga”, realizat de artistul vizual Maxim Dumitraş. Acesta are dimensiunea de 270 x 150 x 195 cm. şi este realizat din piatră de Viştea şi placat cu mozaic de Murano. Monumentul are nouă tone şi este vopsit în culorile alb şi albastru, culori specifice caselor din Transilvania. „Culorile predominante alb şi albastru au fost special alese de artist, aceste două culori fiind cel mai des întalnite la casele din Transilvania”, a explicat Virgil Sabău, membru al Clubului Prietenia 2000, care a suportat costurile monumentului.

„Monumentul Prieteniei” face  parte din seria de lucrări „Veriga”. Lucrarea este amplasată în Piaţa Mihai Eminescu pe un soclu din beton armat de formă ovală.
Maxim Dumitraş
este născut în 27.09.1958 la Sângeorz-Băi. Artistul este absolvent al Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca şi are la activ peste 30 de expoziţii personale, atât în ţară, cât şi în stăinătate, la care se adaugă aproximativ 80 de participări în expoziţii colective; activitate plastică în urma căreia a obţinut numeroase premii şi distincţii. În căutarea unei maniere care să-l definească Maxim Dumitraş experimentează mai multe direcţii şi mijloace de exprimare plastică, trecând de la forme tradiţionale ca sculptura şi pictura la cele experimentale cum ar fi, de exemplu, land art, video-art, performace sau happening. Discursul său plastic este unul raţional urmărind echilibrul formelor şi al volumelor. Nu poţi vorbi despre Maxim Dumitraş fără a spune că el a dăruit Sângeorzului un muzeu de clasă europeană, Muzeul de Artă Comparată, o instituţie aflată într-un mic orăşel al României având o colecţie de bază constituită din lucrări de artă contemporană.
Mai multe imagini de la momentul inaugural pe Modernism.ro.
Referinţe: Bistriteanul.ro.

Exil şi nostalgie

Expoziţia lui Constantin Flondor „Însemnări pentru o nostalgie”, deschisă aseară (24 martie 2011) de Mircea Oliv la Galeria Arcade 24 a Uniunii Artiştilor Plastici Bistriţa, a fost decriptată ca fiind impregnată de roadele exilului sufletesc, autorul fiind cernăuţean, dintr-o familie ilustră, în relaţie cu Unirea de la 1918. Plecat din Bucovina de Nord la 1946, Constantin Flondor s-a stabilit la Timişoara, unde şi-a clădit cariera artistică şi didactică la Universitatea de Vest.
Cernăuţii se regăsesc în pictura şi fotografiile artistului care face parte dintre iniţiatorii grupării „Prolog”, semn al unei frumoase continuităţi în cultura noastră, prea des marcată de intenţii mari, frânte. Expoziţia a fost văzută înaintea bistiţenilor la Cernăuţi şi Suceava, elegantul album „in brevis” conţinând texte de acad. Dan Hăulică, Mircea Oliv şi de Constantin Flondor. „Exilatul, ca şi îngerul, are o viaţă dublă, trăieşte simultan în două lumi şi a doua lui viaţă, care a fost altă dată prima, confirmă de fapt în planul artei ceea ce am putea numi idealismul magic al pictorului”, a spus Mircea Oliv, apoi a subliniat pentru cei prezenţi virtuţile picturii lui Flondor – desenul excepţional, nostalgia, culoarea, bucuria de care exultă lucrările. Atât cuvântul rostit de criticul de artă Mircea Oliv, curatorul expoziţiei, cât şi alocuţiunile dr. Marcel Lupşe şi Horia Paştină s-au desfăşurat sub semnul admiraţiei şi bucuriei pe care le inspiră lucrările unui artist care a dobândit şi seninul înţelepciunii, a unei detaşări.
Rareori un vernisaj a transmis celor prezenţi o atât de pregnantă impresie a împlinirii unei opere plastice, a rotunjirii unui destin de artist. (Victor ŞtirMesagerul de Bistriţa-Năsăud)