Contemporanii: Redondo, cuib de rândunele

Un nou proiect Contemporanii, la Biblioteca Națională a României

REDONDO Cuib de randunele_pt_Maria_PascJoi, 18 august 2016, de la ora 19:00, la Biblioteca Națională a României (Symposium și Euphoria, parter) va avea loc vernisajul expoziției Redondo, cuib de rândunele,organizată în cadrul Proiectului Contemporanii în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Biblioteca Națională a României.

În deschidere, vor lua cuvântul: domnul Octavian Gordon, Directorul Bibliotecii Naționale a României, și Maria Pașc, curatorul expoziției.Vernisajul va include și lansarea catalogului bilingv (româno-portughez).
Expoziția Redondo, cuib de rândunele reunește peste 50 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și fotografie inspirate de regiunea Alentejo din Portugalia. Realizate în cadrul celei de-a doua ediții a rezidenței artistice organizate la Redondo în luna mai 2016, lucrările poartă semnătura unor reputați artiști români, provocați creativ: Ion Grigorescu, Mircea Roman, Mihai Sârbulescu, Andrei Rosetti, Corina Dobre. Lor li s-a alăturat Mihail Alexandrescu, în calitate de artist fotograf. Daniel Nicolescu, scriitorul care a însoțit de asemenea grupul de artiști, pe tot parcursul acestei noi experiențe portugheze, semnează conținutul catalogului.
Expoziția Redondo, cuib de rândunele poate fi vizitată, la Biblioteca Națională,în perioada 18 august – 15 septembrie 2016. Intrarea este liberă.

Din prefața catalogului:
Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român: „Proiectul «Contemporanii» continuă şi, cu sprijinul exemplar al lui Daniel Perdigão, reprezentantul Institutului Camões din Bucureşti, cinci dintre cei doisprezece s-au întors în luna mai la Redondo să împărtăşească frumuseţea aceleiaşi lumini, a aceloraşi flori şi culori. Privind lucrările pe care le-au realizat, mi-a sunat în gând versul lui Blaga – Risipei se dedă Florarul şi-mi pare firesc să spun acum Risipei se dedă Oraşul. Generos cu fiecare călător în parte, Redondo este un spaţiu al vibraţiilor înalte. Frecvenţe la care artiştii români rezonează. O dovedesc şi cu această expoziţie Ion Grigorescu, Mircea Roman, Mihai Sârbulescu, Andrei Rosetti şi Corina Dobreˮ.
Ioana Bivolaru, ambasadorul României la Lisabona: „Anul acesta, au pornit  pe  drumul spre Redondo alţi artişti români, vegheaţi de grija aceloraşi organizatori. Rezultatul şederii lor îl puteţi vedea în paginile care urmează. Din punctul meu de vedere, e limpede că punţile sunt trainice, iar Ambasada României în Portugalia, alături de ICRL, va continua să încurajeze şi să promoveze astfel de schimburi culturale şi dialoguri afective din ce în ce mai pilduitoare pentru o Europă care, într-o perioadă caracterizată de multiple provocări, trebuie să-şi facă manifeste creativitatea, vitalitatea şi solidaritatea”.

João-Bernardo Weinstein, ambasadorul Portugaliei la București: „Avem din nou ocazia de a aprecia o serie de lucrări care reflectă viziunea unui grup de cinci artiști români asupra unei regiuni din Portugalia. Dincolo de rezultatul unei observații obiective a realității expuse, artiștii se inspiră din experiența conviețuirii cu portughezii, din cunoașterea mai îndeaproape a unor gusturi și arome întâlnite de-a lungul şederii lor”.
Octavian Gordon, directorul Bibliotecii Naționale a României: „Din contemplare s-a născut visarea, iar din contemplare și din visare la un loc, s-a născut această poveste de călătorie, pe care, nu fără trudă și șlefuire, ne-o deapănă acum, de-a fir a păr, întorși la vatră, la șezătoarea găzduită de Biblioteca Națională a României.”
Alain Bonte, Fundația Bonte:  „În manifestarea intitulată „Redondo, Cuib de rândunele” se materializează, prin lucrările a cinci valoroși artiști contemporani, gândurile și sentimentele românilor pentru peisajul, lumina, culoarea și oamenii din Redondo și regiunea Alentejo. Lucrările de pictură, sculptură, grafică și fotografiile realizate, în sistem de rezidență, în micul oraș cu nume muzical și relief spectaculos, vor familiariza publicul din România cu realitățile țării noastre.”

Contemporanii este un proiect inițiat și derulat de Asociația Făuritori, care are ca obiectiv punerea în valoare a culturii românești actuale, prin susținerea actului de creație, abordat dintr-o perspectivă unitară cu creatorul. Proiectul Contemporanii are în vedere o serie de activităţi artistice şi socioculturale: schimburi culturale internaţionale, manifestări și rezidențe artistice, expoziţii, educarea sensibilităţii estetice a publicului.

Maria Pașc
Inițiator Proiect Contemporanii
maria@contemporanii.org
tel: 0759072940

Expoziţia Internaţională Inter-Art 20 de ani

Biblioteca Națională a României, Bucureşti
Vernisaj: Miercuri, 29 Iunie 2016, ora 18.00.

afis

Organizată de Fundaţia “Inter-Art” Aiud | Institutul Cultural Român | Biblioteca Națională a României | Primăria – Consiliul Local Aiud | Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” Aiud.

Acest proiect este dedicat aniversării a 20 de ani de activitate a Fundaţiei Inter-Art din Aiud, prin care propunem o amplă sinteză a activităţilor noastre de bază corelate intr-o expoziţie de artă contemporană cuprinzând lucrări de la 130 de artişti din 80 de ţări de pe toate continentele lumii. Toate aceste lucrări vor fi expuse la Bucureşti, la Biblioteca Naţională, ca să dovedim astfel şi în România că prin artă putem crea o lume mai bună, o lume a libertăţii şi coexistenţei, a cooperării şi înţelegerii, a unităţii între oameni, naţiuni şi culturi.

Fundaţia „Inter-Art” din Aiud a fost concepută în 1996 în vederea bunei organizări a Taberei Internaţionale de Artă Plastică „INTER-ART” Aiud, una din principalele sale activităţi.Tabăra este deja o tradiţie cu vechime de 20 ani, timp în care au participat peste 300 de artişti din 60 de ţări de pe toate continentele lumii. A reuşit să se impună atât pe plan naţional cât si internaţional prin numărul mare de ţări participante, multitudinea secţiunilor oferite (pictură, grafică, gravură, sculptură, artă foto- video, instalaţie, design vestimentar) şi prin programul său complex. Este cotată ca una din cele mai importante tabere de creaţie din Europa de Est.

La iniţiativa şi demersurile Fundaţiei Inter-Art primăvara anului 2000 aduce o binemeritată recunoaştere municipiului Aiud care primeşte titlul de Oraş al artelor.

În timp Fundaţia „INTER-ART” şi-a diversificat activităţile, organizând şi alte proiecte: Tabăra Internaţională de Creaţie pentru Tineret, Bienala Intercontinentală de Grafică Mică „INTER-ART”, Tabăra Internaţională de Artă Plastică „PRISON ART”, Tabăra Internaţională de Grafică „WINE ART” şi este coorganizator la Festivalul International de Umor – Aiud şi Festivalul Internaţional de Fotografie şi Filme Scurte „AIUD-ART”.

Obiectivul acestui proiect este realizarea unei expoziţii internaţionale cuprinzând o vastă colecţie de artă contemporană: pictură, grafică, fotografie, sculptură provenind din 80 de ţări, o sinteză a colecţiei noastre ca rezultat al numeroaselor proiecte derulate timp de 20 de ani. Totodată Fundaţia Inter-Art doreşte să demonstreze odată în plus că arta este cel mai bun ambasador în lume.Promovăm totodată  arta contemporană atât prin nivelul valoric al artiştilor cât şi prin numărul mare de ţări participante şi promovăm arta contemporană românească prin artiştii români prezenţi în expoziţie. Dorim să facem cunoscută activitatea noastră şi rezultatele obţinute publicului iubitor de artă din Bucureşti.

Fundaţia „INTER-ART” a invitat prin proiectele organizate persoane din toate colţurile lumii să cunoască cultura românească la ea acasă, pe de altă parte a organizat proiecte internaţionale în diferite locaţii de pe glob tot cu scopul promovării culturii şi artelor româneşti. Expoziţia va continua un şir lung de manifestări – organizate la Cluj Napoca, Bucureşti, Gyomaendrod (Ungaria), Istanbul (Turcia), Bombay (India),Cairo (Egipt), Rabat (Maroc), Viena (Austria), Vichy (Franţa), Washington D.C. (S.U.A.), New York (SUA), Kutztown (SUA), Petion Ville (Haiti), Sasaran (Malaysia)  – unde au fost prezentaţi artişti plastici cu cotă internaţională care au participat la proiectele INTER-ART de la Aiud. După expoziţia din  martie 2009 in septembrie 2013 am marcat istorie prin realizarea unui mail-art reprezentând 322 de artişti din 110 ţări la sediul ONU din New York. Fundaţia Inter-Art a expus şi la Parlamentul European de la Bruxelles, după care au urmat două evenimente dedicate aniversării a 60 de ani de când Romania este stat membru al Naţiunillor Unite. În martie 2015 la Palatul ONU din Geneva unde au fost expusi 92 de artisti din 60 de tari iar în decembrie 2015  la sediul ONU din New York a avut loc o altă mare expoziţie, de data aceasta reprezentând 52 de artişti din 33 de ţări.

Prin această nouă expoziţie la Bucureşti vom demonstra încă odată la nivel global valoarea artei contemporane din ţara noastră şi implicarea unei fundaţii din România în promovarea artei contemporane universale.

Artişti în expoziţie
130 de artişti – 80 de ţări – 5 continente

Africa de Sud: Mark Oostendorp, Albania: Elsa Martini, Arabia Saudita: Yusuf Abdulkadir Ibraheem, Argentina: Perla Bajder, Australia: Michelle Dawson, Austria: Eva Mazzucco, Azerbaijan: Yusif Katanov, Belarus: Marina Maroz, Belgia: Margot Klingenberg, Bosnia & Herţegovina: Edvin Granulo, Brazilia: Anna Maria Coelho, Bulgaria: Dimitar Velichkov, Temenuga Hristova, Canada: Jarmila Kavena, Chile: Carolina Busquets, China: He Lihong, Xia Li, Columbia: Karmenza de Ely, Costa Rica: Sebastian Mello, Croatia: Irena Gayatri Horvat, Zeljko Hudek, Cuba: Yudit Vidal Faife, Danemarca: Rich Dethlefsen, Ecuador: Lorena Cordero, Egipt: Ashraf Abbas el Hady, Reem Hassan, Elvetia: Vera Staub, Estonia: Reti Saks, Etiopia: Alemayehu Regassa, Finlanda: Pirjo Heino, Franta: Catherine Chrétien, Delphine Manet, Georgia: Inga Shalvashvili, Germania: Elisabeth Ochsenfeld, Gerd Messmann, Viktor Anghius-Locker, Yasemin Yilmaz, Ghana: Atta Kwami, Grecia: Iorgos Iliopoulos, Grenada: Suelin Low Chew Tung, Guatemala: Ivan Castro, Haiti: Patrick Cauvin, India: Chiru Chakravarty, Iran: Gita Meh, Irlanda: Padraic Reaney, Islanda: Valgerdur Haukdottir, Israel: Karmela Berg, Italia: Gianfranco Scafidi, Giuseppe Strano Spitu, Japonia: Atsuko Tajima, Jun Sato, Kenya: Akshee Neelesn Hirani, Latvia: Antra Ivdra, Liban: Fadia El Khatib, Lituania: Saule Urbanaviciute, Luxemburg: Serge Koch, Macedonia: Burhan Ahmeti, Malaysia: Bee Ng, Yeok Khang Tang, Marea Britanie: Pamela Clarkson, Tommy Barr, Maroc: Mountassir Chemao, Zidor Cheikh, Mauricius: Nadine Jeanneton, Mexic: Mauricio Vega Vivas, Micronezia: Yvonne Neth, Muntenegru: Jelena Jovančov, Namibia: Helena Brandt, Nepal: Keshav Malla, Nigeria: Kingsley C. Nwabia, Noua Zeelanda: Kim Lowe, Olanda: Shefqet Avdush Emini, Polonia: Jacek Cichon, Artan Balaj, Portugalia: Lurdes Sousa, Republica Moldova: Gheorghe Stirbu, Republica Ceha: Teodor Buzu, Republica Coreea: Clemens Beungkun Sou, Republica Dominicana: Luanda Lozano, Rusia: Ludmila Baitsaeva, Serbia: Milos Djordjevic, Siria: Talal Moualla, Thaier Helal, Slovacia: Roland Neupauer, Slovenia: Lojze Kalinsek, Spania: Miguel Angel Gil Andaluz, SUA: Alexandru Darida, Patricia Goodrich, Marianne Knipe, Sudan: Mahgoub Al-Magboul, Suedia: Ann Pia Azizuddin, Surinam: Anand Binda, Turcia: Ozlem Kalkan Erenus, Ucraina: Oleg Nedoshytko, Ungaria: Damo Istvan, Horvath Attila, Uzbekistan: Alim Rakhmatullaev, Romania: Aiud: Andrei Bako, Horhat Kund Lehel, Horhat Miklos, Mena Zapototchi, Mihaela Bako, Robert Lixandru, Sandor Albert, Stefan Balog, Victor Cacovean, Zoltan Balog, Alba Iulia: Ana Pantea, Anca Sas, Elena Cristea, Blaj: Maximilian Boeriu, Bucuresti: Alexandra Popescu-York, Ana Zoe Pop, Angela Tomaselli, Cristian Pentelescu, Elena Dascalescu, Gabriel Dinu, Georgiana Cozma, Horea Cucerzan, Ion Sălişteanu, Kleh Gyongyver, Letitia Oprisan, Cluj Napoca: Ada Muntean, Andor Komives, Claudiu Presecan, Dorel Găină, Horvath Gyongyver, Szekely Rafan Lucian, Ocna Mures: Cosmin Cocis, Sovata: Fulop Maria.

Prezentare de carte

  1. Nicolae Komives – Trupul şi mâine (antologie)
    Editura Grinta, Alba Iulia, 2016
  2. Teodor Laurean – Patimile oglinzii (poeme)
    Editura Grinta, Alba Iulia, 2016
  3. Lukács Noémi Borbála – A világ megtelik fénnyel (Lumea se umple cu lumină) / Kerekes István – Nem kell (Nu trebuie),poeme în limba maghiară. Ilustraţii de Henning Mária
    Editura Grinta, Alba Iulia , 2016
  4. Blaga văzut de Stefan Balog. Gânduri nefiltrate.
    Editura Altip, Alba Iulia, 2016
  5. Stefan Balog – The touch of tomorrow, Traducere in limba engleza de Ioana Diaconu Muresan, Editura Altip, Alba Iulia , 2015
  6. Ioan Hădărig – Aripile cerului. Transilvania poem.
    Editura Altip, Alba Iulia , 2015
  7. Ioan Hădărig – România literară. Aiud – 1930.
    Editura TipoMoldova, 2015
  8. Cuvinte rătăcite din alt secol / Poeme egares d’un autre siècle. 20 de poeti contemporani: Gelu Adrian Badea, Andrei Bakó, Diana Bâlc, Iacob Buta, Lucian Buta, Anda Comşa, Liviu Cordea, Katiuşa Cuculescu, Oliviu Florea, Ioan Hădărig, Gabriela Horga, Eugenia Ignat, Casandra Ioan, Nicolae Kömives, Teodor Laurean, Stelian Petrescu, Sergiu-Petrică Paşca, Adrian Stan, Eugenia Tiutiu, Ada Tocaciu. Desene de Ștefan Balog.
    Traducere in limba franceza de Marcela Hădărig
    Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2015
  9. LITER-ART 2014, Penitenciarul Aiud.
    Dorel Găină, Ştefan Balog, Ioan Hădărig, Andrei Bakó, Ioan Hănţulescu, Maria Elena Gruiţă, Loredana Gabriela Muntean, Raluca Antoaneta Barb, Liviu Tarcău, Ciprian Sabău. Silviu Florin Borca, Costel Cîrcel, Alin Cristian Bezna, Ştefan Tărăbuţă, Aurel Bleahu, Ion Cocotă
    Editura Emma Books, 2016
  10. Robert Lixandru, Ioan Hădărig – Imagini ale Aiudului de altădată
    Aiudul literar, nr 40.

Mihai Sârbulescu – Trei Teme

Expoziție de pictură
Biblioteca Națională a României / Spațiul expozițional Symposium
20 octombrie – 12 noiembrie 2014

Mihai Sârbulescu - Trei TemeAvem deosebita plăcere să vă anunțăm că luni, 20 octombrie, orele 19:00, în București, spațiul expozițional Symposium, Biblioteca Natională a României(București, B-dul Unirii nr. 22), va avea loc vernisajul expoziției personale a pictorului Mihai Sârbulescu.

Evenimentul marchează startul unei noi direcții de dezvoltare a Proiectului Contemporanii. Pentru a servi fidel scopului declarat al proiectului, în paralel cu taberele de pictură și expozițiile de grup pe care le desfășoară periodic, va fi inițiată o serie de expoziții personale semnate de artiști români reprezentativi și formatori ai culturii actuale.

Mihai Sârbulescu este unul dintre cei mai importanți artisti români contemporani, membru co-fondator al grupului Prolog și Doctor al Universității Naționale de Arte București. Din anul 2004 este cadru didactic la Universitatea Națională de Arte București, Secția Pictură. În 2006, ca recunoaștere a meritelor sale, a fost decorat de Statul Român cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler.

Expoziția intitulată „Trei Teme” va cuprinde un fond de aproximativ 40 de lucrări, tratând triada Vas–Clopot (simetrice, simbolice, monocrome, mecanicitate a gestului), Grădina (sonoră cromatic, exuberantă, realizată cu o anumita libertate a gestului), completate de tema Trunchiului (ca element de stabilitate, aproape abstract, gest intuitiv).
În deschidere vor lua cuvântul Dan C. Mihailescu și curatorul expozitiei, Maria Pașc.

Expoziție de fotografie Iosif Berman

Biblioteca Națională a României

Până la 31 ianuarie 2014 la Biblioteca Națională a României este deschisă expoziția de fotografie a lui Iosif Berman, maestrul fotoreportajului românesc interbelic.Afis BermanIosif Berman (17 ianuarie 1892, Burdujeni, Dorohoi – 17 septembrie 1941) a fost un fotograf român de origine evreiască. A lucrat ca fotoreporter alături de jurnaliștii Brunea Fox și Geo Bogza. A fost fotograf de teren al sociologului Dimitrie Gusti și fotograful oficial al Curții Regale.

În anul 1911, merge la București și participă la un concurs pentru ocuparea postului de fotograf, concurs organizat de M.E Papamihailopop, proprietarul revistei „Gazeta ilustrată”.
Atașat ca reporter-fotograf unui regiment în timpul Primului Război Mondial, Berman a fost surprins la Odessa de Revoluția Rusă. A ajuns în nordul Caucazului, la Novorosiisk, a întâlnit-o pe viitoarea lui soție, Raisa.
Din cauza mișcărilor revoluționare ruse este nevoit să se stabilească la Constantinopol în perioada 1920 – 1923 unde a lucrat în calitate de corespondent-fotoreporter pentru mai multe ziare române și străine. În perioada 1925 – 1938, Iosif Berman este fotoreporterul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața” colaborând în același timp și la „Sportul”

Iosif Berman a surprins, în fotografiile sale, periferia, dar și high life-ul bucureştean (evenimente organizate de Casa Regală, baluri, recepţii, personalităţi, oameni politici), viaţa zgomotoasă a străzii, cu manifestaţii şi adunări populare, vânzătorii ambulanţi, bâlciurile cu alaiurile zgomotoase şi figurile pitoreşti, dar şi lumea ascunsă – cea a leprozeriilor şi azilurilor de noapte.

Cu ocazia vernisajului, Biblioteca Națională a României a lansat  catalogul expoziției (autor: drd. Adriana Dumitran, concepție grafică: Constantin Popovici; versiunea engleză a textului: dr. Ioana Mitea; Editura Bibliotecii Naționale a României, 2013), ce poate fi cumpărat la prețul de 20 de lei.

Artistul şi puterea

Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950 – 1990

Biblioteca Naţională a României
Vernisaj: 27 septembrie 2012, ora 18.00.

În debutul toamnei, arta românească se pregăteşte pentru un eveniment unic, un proiect de anvergură menit să scoată la lumină 40 de ani de artă suprimată, creaţii dizidente ale acelora dintre artiştii români care au refuzat să se conformeze dictaturii comuniste.

40 de ani de artă românească ies din anonimat

În data de 27 septembrie 2012, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Centrul Cultural ArtSociety vernisează la Biblioteca Naţională a României, la orele 18.00, impresionanta expoziţie „Artistul şi Puterea. Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950 – 1990”, curatoriată de doamna Ruxandra Garofeanu, în colaborare cu domnii Dan Hăulică şi Paul Gherasim (consultanţi de proiect).
Miza proiectului este demontarea ideii că în perioada comunistă s-a creat doar artă tributară regimului şi descoperirea unui patrimoniu necunoscut, a unei arte libere, creată în acei ani cu preţul unei constante persecuţii.

Expoziţia va aduna 600 de opere de artă şi peste 300 de artişti şi va cuprinde mai multe secţiuni, dedicate atât maeştrilor consacraţi, cum sunt Andreescu, Luchian, Ressu, Dărăscu, Ghiaţă, dar şi expresioniştilor, cubiştilor, oniricilor şi cuprinde două secţiuni speciale dedicate grupurilor (Prolog, Sigma, 9+1, Tabăra Tescani, Tabăra Poiana Mărului, grupul 1+1+1 etc.) şi artiştilor postbelici care s-au manifestat vădit împotriva URSS.

Timp de două luni, până în data de 2 decembrie 2012, în spaţiul generos de peste 2200 de metri pătraţi al Bibliotecii Naţionale vor fi expuse lucrări cu o istorie aparte, provenite din 26 de muzee naţionale, numeroase colecţii private din România şi Franţa şi diverse ateliere bucureştene şi de provincie.
Mai mult despre proiect pe Artmark
SURSA: artmark.ro