Gala Industriei de Carte din România

Bun de Tipar
Ediţia a II-a

Atelierul de grafică a primit Mențiunea Specială a juriului pentru proiectul online GRAPHICFRONT – Arhiva vizuală, ambițioasă și unică inițiativă de arhivare a graficii românești din perioada premergătoate utilizării computerului.

Îi felicităm şi le urăm succes în continuare!

Săptămâna trecută s-au decernat premiile Galei Bun de Tipar Ediția a II-a. Într-o sală mai plină parcă decât anul trecut s-a strâns toată floarea cea vestită a editorilor, tipografilor, librarilor, făcătorilor de carte clasică și electronică, scriitori, traducători, s.a.m.d. La cum se întâmplau lucrurile pe scenă ai fi zis că suntem cel puțin în Elveția. Toată lumea mulțumea, lăuda, era extaziată de rezultatele obținute. Părea că înflorim ca nație, că se înregistrează o explozie a culturii, iar cartea e pe culmile ei. Nici noi nu am făcut excepție: ne-am bucurat să ne număram printre cei remarcați, am mulțumit și noi la rândul nostru în stânga și în dreapta. E important să mulțumești tuturor celor care au lucrat la proiect. Mai ales când, pentru o bună bucată de vreme, mulți prieteni și colaboratori au lucrat doar de dragul proiectului. Nu mai zic de organizatori care au reușit cumva și anul acesta să facă acest eveniment cu o anumită ținută. (Ciprian Isac)

Mai mult pe graphicfront.ro – Laureaţii celei de a doua ediţii a Galei Industriei de Carte din România

Ultima transhumanţă / lansare de carte

Ceainăria Cărturești, Verona
astăzi, 17.04. 2013, ora 17:30

Fragment preluat de pe atelierul de grafică

Proiectul fotografului Dragoș Lumpan a început acum mai bine de 6 ani și încă nu s-a încheiat. La modul cel mai simplist spus, artistul a umblat în rând cu oile și ciobanii ca să vadă care-i treaba. Excelentă dambla!
Finalul etapei călătoriilor a fost marcat și prin realizarea unui album pe care Dragoș l-a lucrat cu noi. Și ne-am bucurat! Nu a fost o lucrare ușoară, nici o colaborare comodă, am așezat și reașezat lucrurile de mai multe ori iar DVD-ul pentru tipar l-am scris noaptea, în al doișpelea ceas.
Dar a fost o întâlnire din care fiecare a avut câteva ceva de învățat. Și din care a rezultat o carte frumoasă, spunem noi. Și o prietenie.

Pentru că e o carte care e imposibil să nu vă placă, vrem să vă spunem și câte ceva din bucătăria și ingredientele acestei lucrări:

• ne-a încântat relația constructivă în care comanditarul a avut o idee relativ clară despre ce își dorește și s-a documentat. Iar noi, atelierul de graficieni, am căpătat suficientă libertate cât să ne cufundam în subiect și să ne atașăm de lucrare. Astfel lucrurile s-au dezvoltat cumva organic. (…)

• am primit câteva sute de fotografii – o selecție „grosieră” din zecile de mii realizate de-a lungul anilor de călătorii; și tot a fost extrem de dificilă selecția finală; este și motivul pentru care am optat ca fotografiile mari de pe paginile de dreapta, ca și cele câteva full-spread-uri care străbat la intervale relativ regulate cartea, să fie însoțite de alte fotografii mai mici (întotdeauna pe pagina din stânga) care să nuanțeze sau să explice în plus anumite momente din viața transhumanță. (…)

Și un amănunt demn de menționat: cartea s-a numărat printre volumele finaliste la secțiunea concept grafic la Gala Bun de Tipar 2012.
Citiţi articolul integral pe GraphicFront.ro
Vedeţi şi Dragoş Lumpan- Ultima Transhumanţă

Artistul şi puterea. Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950-1990

Catalogul expoziţiei, făcut la Atelierul de grafică

Articol preluat de pe GraphicFront.ro

Sper că nu ați ratat expoziția de mare anvengură din toamna anului trecut: Artistul și puterea. Ipostaze ale picturii românești în perioada 1950–1990, deschisă la Biblioteca Națională în București. Desigur, nu a fost totul perfect din punct de vedere al organizării – dar dimensiunile uriașe ale acestei expoziții cu siguranță au determinat zeci de probleme, inclusiv financiare.

Noi, la Atelierul de grafică, am avut de pregătit catalogul expoziției. Nu a fost totuși un catalog obișnuit – lucrarea trebuia să răspundă mai multor cerințe, trebuia să arate și modul de gândire al expoziției, felul în care curatorii ei au gândit-o, și trebuia să fie în acceași timp și o enciclopedie inedită a picturii românești. Munca la acest catalog nu a fost tocmai ușoară, dar poate nu este loc aici să vă povestesc despre asta. Tiparul a ieșit ca de obicei, adică nu prea bine.
Am petrecut cu această lucrare două luni de zile. Dintr-un punct de vedere a fost o mare plăcere pentru mine: să petrec așa de mult timp printre materialul ăsta fabulos, descoperind o latură a României de care habar n-aveam, adevărata panoramă a picturii contemporane, compoziții și alăturări cromatice de neimaginat. M-am obișnuit cu titlurile pentru toate 600 de lucrări, le știam pe de rost, la fel și artiști, iar viețile unora mi-au rămas în minte pâna acum. A fost o adevărată călătorie, numai că nu a trebuit să mă mișc din fața calculatorului. Am văzut expoziția de câteva ori și tot nu mă săturam, tot descopeream lucruri noi și fascinante. Chiar dacă aceasta carte m-a și obosit, și enervat de multe ori, mi-a părut rău când a trebuit să o termin și să mă apuc de altceva. A lucra cu material interesant, e cea mai mare bucurie a designerului, cred, te ajută să rămâi pasionat de ceea ce faci.

Această carte înseamnă și câteva kilograme în plus la bagajul pe care o sa-l iau cu mine mâine. Plec din România cu amintiri superbe, tot ce mi s-a întâmplat aici, toți oamenii și locurile care m-au facut să mă simt ca acasă.
Iar vouă vă recomand să vă interesați de lansarea cărți, care o să aibă loc pe 8 aprilie, la ora 12, în Atrium-ul Biblioteci Naționale, unde o veți putea și achiziționa. (Anna Ciepiela)

SURSA: graphicfront.ro

Muzeul Ţăranului Român – Ghidul expoziţiei permanente

Sau de ce să mai faci carte tiparită în România.

Fragment preluat de pe GraphicFront.ro

Muzeul Țăranului Român – Ghidul expoziției permanente (Foto: graphicfront.ro)

Oarecum departe de momentul lansării ei și oarecum mai linistiți, încerc să prezint cea mai importantă carte făcută de noi anul trecut. Spun mai linistiți pentru că la momentul respectiv, am avut zile si săptămani de inimă rea.
Ghidul expoziției permanente ilustrează perfect vechea spusă românească ce zice cam așa: …ești ca vaca aia care după ce umple șiștarul cu lapte îi dă cu piciorul și îl răstoarnă. Iată că, ironic, o vorbă țărănească își are locul aici, în cazul acestei cărți despre țăranul român. Dar să mă explic.
Cartea despre carte vorbim, sau mai degrabă facerea ei, a trecut prin multe încercări încă de la început. Fiecare în felul lui și toți împreună am încercat să ducem acest produs acolo unde îi era locul. Până acum nu s-a mai făcut o lucrare de așa calibru despre ceea ce înseamnă Muzeul Țăranului Român în momentul actual, mai ales că nu se știe ce se va întâmpla cu el până la urmă.
Cu toții am simțit că această carte chiar trebuie să fie bine, chiar dacă însemna un efort mai mare.
Întins pe un an de zile, lucrul la această carte a avut fazele lui, neliniștile lui, contradicții una după cealaltă, toate doar din vrere de mai bine. O vrere mai degrabă soră cu respectul, decât cu vanitatea. Respect față de un lucru bine făcut, față de valorile naționale, fie că vorbim de țăranul român sau de Horia Bernea, Tzigara Samurcaș, Tancred Ovidiu Bănățeanu sau Irina Nicolau.
Din păcate, strădania tuturor nu s-a manifestat și în ultimul act al zămislirii. Drumul de la Tzigara Samurcaș până la acest album, trecând prin toți cei enumerați mai sus, dar și prin echipa acestui volum (Muzeul Țăranului Român, Editura Litera, Atelierul de grafică, tipografia Monitorul Oficial) a fost ignorat de muncitorul român al tipografiei. (Carla Duschka)

Mai multe imagini din carte aici

Editori
Muzeul Țăranului Român,
Editura Litera

Muzeul Țăranului Român
Coordonatori proiect/ Mihai Gheorghiu, Maria Mateoniu
Fotografii/ Marius Caraman

Atelierul de grafică
Concept grafic/ Ioana Bita Giulea, Ciprian Isac
Prelucrare foto/ Anna Ciepiela, Ciprian Isac
Consultant tehnic/ Șerban Bonciocat
Editare texte/ Tudor Mureșanu

Editura Litera
Producție/ George Buzianu
Corectură/ Mihaela Moroșanu, Ana Pascu

Tipar
Regia Autonomă Monitorul Oficial

Citiţi articolul integral pe graphicfront.ro

Arhitectura românească în detalii

Concept grafic: Anna Ciepiela

Fragment preluat de pe GraphicFront.ro

Toamna trecută am avut de pregătit o carte despre arhitectură pentru arhitecți. Carte tehnică, nu album: cu mult text, poze și, mai ales, multe planuri. Layout-ul nu trebuia să fie deloc pretențios, ci unul simplu și funcțional, fontul bine lizibil, iar desenele puse în evidență.
Voiam să renunț la cel mai banal format posibil: A4 adică, stabilit inițial. Cum caracterul desenelor nu permitea să fac o carte mai îngustă, m-am hotărât să o fac mai înaltă. Am ales secțiunea de aur, proporție veche și frumoasă, folosită de secole în arhitectură și în arta cărții, 1:ϕ, adică 1:1.618… Din lipsa banilor și din cauza restricțiilor impuse de tipografie, până la urmă a trebuit să renunț la această proporție. Formatul finit al cărții, 21 x 32 cm (1:1.52), păstrează totuși mult din spiritul secțiunii de aur, a proporției pe care mi-am propus-o inițial.

Organizarea capitolelor în carte m-a invitat să gândesc folosirea a două tipuri de suport: hârtie gălbuie, necretată, pentru partea de text la începutul și la sfârșitul volumului, și hârtie albă, cretată, pentru partea de planuri și imagini. Din păcate, din cauza acelorași obstacole menționate mai sus nu s-a ajuns nici la această rezolvare. Am găsit însă o altă soluție – pe paginile cu text am optat pentru un fond colorat.

La frumusețea volumului contribuie în mare parte și deschiderile cu fotografii mari, unele chiar cu tentă artistică. De efect sunt și benzile colorate la marginea cărții, a căror funcție este în primul rând să informeze asupra materialelor arhitectonice folosite în construirea casei prezentate la capitolul respectiv, dar care dau viață paginilor cu planuri.
Dincolo de toate astea, pentru mine, cea mai mare plăcere a fost să lucrez cu fontul care a fost ales și cumpărat special pentru această publicație: Calibre (desenat de Kris Sowersby, Noua Zelandă), sans serif cu litere înalte și pline de aer, cu un a într-adevăr fermecător. M-am folosit de contrastul între varianta semibold și thin, ajutându-mă câteodată și de varianta regular. Îmi place mult ce a ieșit, dar acum regret că nu am paginat cu minuscule și titlurile capitolelor. (Anna Ciepiela)

Locuințe. Arhitectură românească în detalii
Editura: Ozalid
Coordonator proiect: Emilia Țugui
Coordonator grafică: Ana-Maria Mureșanu
Concept grafic: Anna Ciepiela (Atelierul de Grafică)
Format: 21×32 cm
Pagini: 216
Hârtie: DCM 130 g/mp
Copertă: cartonată, plastifiată mat
Literă: Calibre (Kris Sowersby, Klim Type Foundry)
Tipar: Imprimeria Arta Grafică, București
Tiraj: 1000 buc

Citiţi articolul integral pe graphicfront.ro