Politica Internetului ameninţă libertatea de exprimare

O nouă politică de cenzură anunţată de Twitter pune în pericol comunicarea online a lui Ai Weiwei.

Cadru din filmul Ai Weiwei: Never Sorry; Foto: Alison Klayman

Prezenţa pe Internet a artistului chinez disident Ai Weiwei, inclusiv zecile de tweet-uri zilnice, a fost modalitatea sa de a fi conectat cu publicul local şi global, în ciuda restricţiilor guvernului. Înainte de detenţia sa, a folosit contul de Twitter pentru activism, postând numele copiilor care au căzut victime cutremurului distrugător din Sichuan, ca parte a campaniei împotriva oficialilor corupţi din guvern.

Foto: David Gray/Reuters

Când Ai Weiwei a fost eliberat, tweet-urile sale au început să curgă din nou, ajungând curând la volumul de dinainte. Contul său de Twitter a găzduit cele mai puternice remarce, fiind scrise în ciuda condiţiilor stabilite pentru eliberare, care l-au plasat sub restricţii severe, timp de cel puţin un an. Însă prezenţa online a celui mai faimos utilizator chinez se confruntă acum cu o nouă ameninţare, Twitter anunţând recent o nouă politică internaţională de cenzură, care dă posibilitatea guvernelor să controleze tweet-urile afişate utilizatorilor din ţările respective. Artistul nu a pierdut timpul denunţând politica: „Dacă Twitter va cenzura, nu voi mai posta nimic, mă voi opri aici”, spunea Ai Weiwei pe 26 ianuarie 2012.

Mesajele lui Ai Weiwei pe Twitter sunt remarcile sale puternice de la începutul acestui an;
Foto: Ng Han Guan/AP, The Guardian

Mai mult, atunci când Ai Weiwei a dispărut, suporterii lui au făcut apel online pentru întoarcerea lui. Atunci când autorităţile l-au amendat pentru evaziune fiscală, suporterii au trimis bani pentru a-l ajuta la plata acesteia. Acum el se confruntă cu o anchetă pentru răspândirea pornografiei. Utilizatorii de Internet au reacţionat imediat postând fotografiile lor nud. Un blogger din Hong Kong a postat două fotografii nud cu el însuşi declarând pentru Reuters: „Mulţi oameni sunt indignaţi de interpretarea dată oamenilor care se afişează dezbrăcaţi, aceasta fiind o libertate individuală şi o formă de libertate în creaţie. Nu vedem elemente pornografice în fotografiile lui Ai Weiwei. În consecinţă, folosind această metodă extremă ne exprimăm protestul nostru faţă de acest abuz”, spune Wen Yunchao.

Suporterii lui Ai Weiwei; Foto: He Yunchang

Pentru moment, Twitter rămâne un mediu de libertate relativă pentru Ai Weiwei. În alte aspecte ale vieţii sale este urmărit îndeaproape. În 15 ianuarie 2012, poliţia l-a somat pe artist în staţia de tren Chaoyang, aproape de atelierul său din Beijing. Aceştia l-au informat că este suspectat de a fi atacat o cameră de supraveghere. Acuzaţia a venit ca rezultat la surprinderea mai multor persoane aruncând diverse obiecte în camerele poziţionate în jurul studioului său.
SURSA: The Guardian; Artinfo; Artmark
Citiţi şi Performace-ul social al lui Weiwei

Intrarea liberă în muzeele de artă

Visul s-a împlinit!

Sunt momente când afirmăm că Internetul este inutil sau ne enervează. Cu toate acestea iubesc Internetul, nu aş putea concepe lumea civilizată fără el şi vreau să îmbrăţişez noul serviciu Google Art Project.
Iubesc Internetul pentru această iniţiativă!

Google a lansat marţi (1.02.2011) un nou serviciu care permite internauţilor să viziteze virtual cele mai importante muzee ale lumii şi să analizeze în detaliu peste 1000 de picturi valoroase, dintre care 17 la o rezoluţie de şapte gigapixeli fiecare (7000 de megapixeli). Palatul Versailles, Muzeul Ermitaj şi New York Metropolitan Museum of Modern Art (MoMA) sunt doar câteva dintre muzeele incluse în serviciul Google Art Project. Compania americană lucrează de un an şi jumătate la acest proiect, timp în care a implementat tehnologia StreetView, pentru interiorul clădirilor, oferind astfel un tur complet oricărui utilizator de internet. Proiectul poate fi accesat aici.

Cele 17 muzee au contribuit cu una sau mai multe imagini la acest proiect. Cele mai importante muzee de artă din lume pe care aţi dorit să le vizitaţi, şi poate nu aţi avut posibilitatea, sunt acum pe Internet. Visul de a le putea vedea s-a împlinit!

Iată muzeele pe care le puteţi vizita pentru început:
Alte Nationalgalerie, Berlin – Germany
Freer Gallery of Art, Smithsonian, Washington DC – USA
The Frick Collection, NYC – USA
Gemäldegalerie, Berlin – Germany
The Metropolitan Museum of Art, NYC – USA
MoMA, The Museum of Modern Art, NYC – USA
Museo Reina Sofia, Madrid – Spain
Museo Thyssen – Bornemisza, Madrid – Spain
Museum Kampa, Prague – Czech Republic
National Gallery, London – UK
Palace of Versailles – France
Rijksmuseum, Amsterdam – The Netherlands
The State Hermitage Museum, St Petersburg – Russia
State Tretyakov Gallery, Moscow – Russia
Tate Britain, London – UK
Uffizi Gallery, Florence – Italy
Van Gogh Museum, Amsterdam – The Netherlands

Pornind de la o listă care apare pe prima pagină a proiectului, atunci când mouse-ul se află peste imaginea iniţială, puteţi alege un muzeu, apoi călătoriţi prin coridoarele muzeului sau vă apropiaţi de o lucrare de artă, pe care puteţi să o vizualizaţi în detaliu. Spre deosebire de „zgârcenia” cu care ne-au obişnuit muzeele de artă în a oferi imagini cu opere de artă, lucrările oferite de Google Art Project sunt disponibile într-o interfaţă zoom şi când spun „zoom” vorbesc de o apropiere până la un nivel uimitor al detaliilor.

Există unele imagini uimitoare cum ar fi de exemplu: Ziua Recoltei de Pieter Bruegel cel Bătrân, în Muzeul Metropolitan de Artă, Van Gogh –   Noapte înstelată de la MoMA, Hans Holbein – Ambasadorii, în National Gallery din Londra şi lucrarea lui Botticelli – Naşterea lui Venus, în Uffizi.
Vă doresc vizionare plăcută.
Grigore Roibu