Mihai Oroveanu: Un sfert din statuile din România sunt amplasate ilegal

Un subiect controversat, pe care l-am abordat în câteva articole pe acest site şi a fost tratat în presă provocând dispute, este amplasarea statuilor în oraşele din România. Istoricul de artă, scriitorul şi fotograful Mihai Oroveanu, director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), care acuza autorităţile pentru starea în care se află arta contemporană românească, vorbeşte acum despre paşii ce ar trebui urmaţi pentru amplasarea unei statui în spaţiul public. Discuţia se axează, în principal, pe monumentele din Bucureşti dar, cu toate acestea, nu este greu de recunoscut acest drum al „populării” cu statui amplasate ilegal în toate oraşele din România. Vă prezentăm un fragment din acest interviu, realizat de de Catiusa Ivanov, publicat pe HotNews în 7 august 2012.

Foto: Hotnews

Mihai Oroveanu, Comisia Naţională a Monumentelor de For Public: Un sfert din statuile din România sunt amplasate ilegal. Printre acestea se numără bustul lui Păunescu şi statuia lui Catargiu.

În ultimii 12 ani, în Bucureşti, Primaria Capitalei a amplasat 25 de statui, în valoare de circa 43 de milioane de lei. Ministerul Culturii, primăriile de sector şi alte organizaţii au amplasat şi ele monumente…

Reporter: Care sunt paşii pe care trebuie să-i facă administraţia locală pentru amplasarea unei statui?

Mihai Oroveanu: Dacă nu este vorba de o încredinţare directă, dar şi în acest caz trebuie să fie un artist important, şi există o explicaţie logică, ar trebui să se facă un concurs. Trebuie stabilit foarte clar dacă este oportun sau nu să amplasezi o anumită statuie. (…)
Lipsa de calitate artistică face ca lucrurile să fie ridicole şi să facă un foarte mare rău din punct de vedere educaţional şi a nonşalanţei cu care ne privim istoria.

– Cum se întâmplă în realitate?

– În realitate ne trezim cu busturile gata făcute, aflăm de ele la inaugurare. De obicei nu primim nicio veste sau unii care îşi dau seama că au încălcat legea, ne trimit imagini cu statuile gata amplasate cu rugămintea să le aprobam. Foarte greu să-ţi dai cu părerea atunci când un lucru a fost amplasat. (…)

– În ultima vreme au fost amplasate în Bucureşti câteva statui care au strânit controverse. Una dintre ele este Împăratul Traian de pe treptele Muzeului Naţional de Istorie. Este amplasată legal? Ce părere aveţi despre ea?

– Are aviz. Este o lucrare importantă. Lumea se gândea probabil la exerciţiul unui lucru ilustrativ. Nu este vorba de un lucru ilustrativ. Acolo este o lucrare pentru care trebuie să cunoşti opera unui mare sculptor român, Vasile Gorduz. Unul dintre cei mai importanţi sculptori ai ultimelor decenii care nu-şi propunea să facă o ilustraţie a monumentului împăratului Traian, nu-şi propunea să-l îmbrace cu toate atributele funcţiei lui.

– Ce ar trebui să înţeleagă omul când se uită la această statuie?

– Ca să înţeleagă, în primul rând, trebuie să se întrebe cine este acest sculptor, dacă ştie ceva despre el, dacă ştie ceva despre ce a urmărit el în opera lui. Altfel poţi să discuţi despre orice. Românul, când a văzut coloana lui Brâncuşi, a pus tractorul să o dea jos. (…)
Gorduz a fost primul artist român, după ’90, care a fost achiziţionat de un muzeu important, Stedelijk din Amsterdam. Această statuie a fost amplasată la Sevilla, într-un cartier care poartă numele împaratului Traian şi a avut succes.

– Ce părere aveţi despre fântânile arteziene amplasate în ultimii ani în Bucureşti?

– Atât timp cât ele au o componentă artistică, ar trebui să ajungă la noi la Comisie. Nu au ajuns. Nici acea ciudăţenie, peretele acela cu cruce înscrisă, care se afla pe locul bisericii Sf. Vineri. Eu credeam că este o rampă de skating, dar pe ea s-au dat nişte bani. Cine a dat banii? Cine răspunde de ei?
Citiţi interviul integral pe HotNews.ro

Artistul Ernö Bartha la Olimpiada Culturală de la Londra

27 iulie – 12 august 2012

Trei sculpturi ale artistului clujean Ernö Bartha vor fi expuse în Victoria Park şi London Pleasure Gardens de pe 27 iulie până pe 12 august 2012, în cadrul programului românesc pentru Olimpiada Culturală organizat de Institutul Cultural Român de la Londra.

Proiectul este unul dintr-o serie de acţiuni fără precedent ale ICR Londra de instalare a mai multor lucrări de artă în aer liber, în perioada 19-26 iulie, amplasate în cele mai vizitate cartiere olimpice.
Realizate din fân organic pe o structură metalică, sculpturile „Zgârie nori”, „Pasărea” şi „Spirala timpului” au 3 metri înălţime şi greutăţi între 300 Kg şi o tonă, iar conceptul proiectului este unic prin recursul la tradiţia arhitecturală românească: „Sculpturile Nature in the City reprezintă reîntoarcerea la natură în mijlocul aglomeraţiei urbane. Încerc să pun în valoare curăţenia formelor, fiindcă în fân nu ai detalii, textură. În sculptura de fân totul este formă, curată şi clară. Am dezvoltat o tehnologie modulară, peste scheletul metalic, între două plase de sârmă, se aşează fânul, bine presat”, spune Ernö Bartha.
„Zgârie nori” şi „Pasărea” sunt amplasate pe apă – West Lake în Victoria Park -, iar „Time Spiral” poate fi văzută în cel mai recent parc din estul capitalei britanice – London Pleasure Gardens – amenajat pe malul Tamisei. Lucrările de amplasare s-au efectuat cu o macara de tonaj mediu, cu braţ mobil, şi au fost însoţite de un tratament de ignifugare împotriva incendiilor.

Ernö Bartha s-a născut la Cluj-Napoca şi a absolvit cursurile Universităţii de Artă şi Design din acelaşi oraş. Sculpturile sale din fân organic au mai fost expuse în România şi Ungaria.

Programul evenimentelor româneşti din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra (21 iunie – 9 septembrie), ROlympics, totalizează 17 evenimente, ICR fiind unul dintre cele mai active institute culturale străine din Londra. ROlympics este realizat în parteneriat cu importante instituţii britanice – Southbank Centre, British Library, Opera Holland Park, Teatrul Regal Stratford East, Kings Place – şi integrat marilor evenimente culturale londoneze – London Festival, Big Dance Festival, London International Theatre Festival, Poetry Parnassus, Wide Open School, London Festival of Architecture, River of Music, Thames Festival.
SURSA: ICR
Mai multe detalii pe site-ul ICR Londra

Cultural Stations/ Staţii culturale

Concept: Minodora Cerin şi Mircea Mărgărit

Trinity Square Gardens, lângă Tower of London
19 iulie – 13 august 2012

Instalaţia „Staţii culturale”/„Cultural Stations”, concepută de Minodora Cerin şi de arhitectul Mircea Mărgărit, va fi amplasată în Trinity Square Gardens, lângă Turnul Londrei, şi va putea fi vizitată de pe 19 iulie până pe 13 august 2012, inclusiv în timpul Jocurile Olimpice.

„Cultural Stations”/„Staţii culturale” vă invită să experimentaţi un nou mod de relaxare în aer liber. O combinaţie inedită de creativitate, informaţie istorică şi design, „Staţiile cultural” sunt compuse din trei piese de mobilier urban: staţia literară, staţia ştiinţifică şi cea multiculturală. Acestea reflectă valorile olimpice şi ideea de „legacy“/„moştenire durabilă“, promovate în Londra în contextul Jocurilor Olimpice.

Staţia literară vă invită la o călătorie imaginară alături de autori remarcabili, deopotrivă români şi britanici: Shakespeare, Dickens, Woolf, Eliade, Tzara, Eminescu şi mulţi alţii.
Pentru cei pasionaţi de matematică, mistere medicale şi literatură SF, staţia ştiinţifică este alegerea perfectă pentru a descoperi cum funcţionează Universul.
Şi pentru că în Londra se vorbesc peste 300 de limbi, printre care bengaleză, hindi şi cantoneză, staţia multiculturală vă invită să descoperiţi diversitatea comunităţilor care locuiesc aici.
Prietenii de oriunde şi familia sunt bineveniţi!
SURSA: icr-london.co.uk

Oraşul Vizibil

Ediția a II-a
Expoziţie în spații publice de afişaj

Fundaţia AltArt şi Primăria Muncipiului Cluj-Napoca au lansat cea de-a doua ediţie a expoziţiei „Oraşul Vizibil”, prezentând o serie de lucrări de artă-comentariu social în diferite spaţii de afişaj public.

Expoziţia utilizează spaţii publice de afişaj – vitrine, panouri, refugii pentru staţiile de transport în comun – pentru prezentarea unor lucrări de artă contemporană care problematizează spaţiul public şi diferite dimensiuni ale vieţii urbane.

Potrivit lui István Szakáts, preşedintele Fundaţiei AltArt, curatorul expoziţiei, scopul final al acestor proiecte este de a propune un model de dezvoltare sustenabilă a mediului urban clujean prin susţinerea dezbaterii publice, a reaproprierii spaţiului public şi a modelelor culturale care problematizează actul social.
Cele cinci lucrări expuse au fost selectate în urma unui concurs de proiecte de artă publică. Juriul care a selectat lucrările a fost format din István Szakáts – curator/preşedinte Fundatia AltArt, Mihai Pop – curator/Galeria Plan B, Eugen Panescu – arhitect/urbanist, Oana Buzatu – expert comunicare/ purtător de cuvânt, Primăria Cluj-Napoca, Alina Banu – expert comunicare outdoor.

Lucrăile expuse începând din 14 martie 2012 sunt:
1. „Îmi Doresc”- autor: Radu Lesevschi – instalaţie post-it
– Piaţa Unirii, nr. 28 (fosta agenţie C.E.C.)
– Insomnia, str. Universităţii, nr. 2
2. „Cine sunt. Cine suntem.” – autor: Sorin Popescu – billboard
– Bd. 21 Decembrie, nr. 9, Refugiu staţie RATUC (în faţa Bisericii Unitariene)
– Bd. 21 Decembrie, nr. 41, Refugiu staţie RATUC (în faţa Bisericii Reformate)
– Bd. 21 Decembrie, nr. 70, Refugiu staţie RATUC (Regionala CFR)
3. „Fără titlu” – autor: Paula Boarta – instalaţie
– Piaţa Avram Iancu, nr. 19, Refugiu staţie RATUC (în faţa Administraţiei Financiare)
4. „Singurul bătrân pe care îl cunosc sunt eu” – autor: Claudiu Cobilanschi – print
– Str. Memorandumului, nr. 12, panou stradal
– Str. Memorandumului, nr. 21, panou stradal (în faţa Muzeului Etnografic)
5. „Călcaţi pe iarbă” – autor: Cezar Lăzărescu – billboard
– Piaţa Unirii, nr. 25, vitrina ceainăriei Flowers
– Bd. 21 Decembrie, nr. 70, panou (zona staţiei Regionala CFR)
SURSA: Adevărul.ro
Foto: www.adevarul.ro (unde puteţi vedea mai multe imagini)

Spaţiul expandat

Expoziţia „Migrare şi reaşezare” prezintă 38 de proiecte de artă pentru spaţiul public, trimise de 25 de artişti români din toată ţara în urma apelului lansat de Asociaţia Volum Art în perioada 26 mai – 24 iunie 2011 în cadrul programului „Spaţiu Expandat”.

Într-un clasament neoficial al capitalelor europene, Bucureştiul ocupă una dintre ultimele poziţii în ceea ce priveşte coerenţa şi estetica urbană. Chiar dacă epoca ruinelor din centrul istoric al oraşului este galopant înlocuită de noua epopee a teraselor, mai sînt multe de făcut pentru a transcende starea de fapt nu tocmai fericită în care ne aflăm, aceasta doar dacă se mai poate face cu adevărat ceva. Sperăm că răspunsul la „chestiune” este afirmativ.

Între 12 şi 16 iulie 2011, Asociaţia Volum Art a propus o interesantă expoziţie de proiecte privind intervenţia într-un spaţiu public bucureştean, Migrare şi reaşezare, organizată la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Foaier. Cu această ocazie, au fost prezentate 38 de proiecte de artă pentru spaţiul public, trimise de 25 de artişti români (nu doar bucureşteni, ci din toată ţara, unii dintre ei cetăţeni străini) în urma apelului lansat de mai sus-numita asociaţie în perioada 26 mai-24 iunie 2011, în cadrul programului său „Spaţiu expandat”. Dintre cele 38 de propuneri, 8 lucrări vor fi realizate şi prezentate publicului în perioada septembrie-octombrie 2011, în Parcul Kiseleff.
Ideea proiectului este de a-i determina pe artişti să se implice în remodelarea spaţiului urban prin crearea de sculpturi, instalaţii, obiecte care să descurajeze intervenţiile uneori bine intenţionate, dar nefericit gîndite de oameni cu funcţii înalte în administraţie şi cu nivel scăzut în cultura vizuală. După cum menţionează comunicatul de presă, tema aleasă are rolul de a apropia artistul de public, de a crea un cadru în care privitorul să intre în dialog şi să interacţioneze cu mesajul generat de opera de artă. Sînt aduşi în discuţie termeni ce pot defini lumea contemporană şi care trebuie evaluaţi într-un sens larg, ce vizează deopotrivă mobilitatea culturală şi schimbul liber de informaţii.
Aria de explorare a acestei teme este cuprinsă între definirea relaţiei între spaţiul delimitat şi individ, între explorarea efectelor de migraţie culturală şi variantele de reaşezare a individului în lume. În fapt, este vorba despre descoperirea unei identităţi individuale.

Autori & coordonatori ai programului sînt artiştii plastici Judit Balko & Mihai Balko, iar în postura de colaborator îl întîlnim pe conf. univ. dr. Adrian Guţă. O echipă care garantează calitatea proiectului.

Mihai Balko: „Lucrurile definitive nu dau întotdeauna bine”

Stăm în continuare de vorbă cu Mihai Balko despre expoziţia de proiecte şi aflăm că, în viziunea sa: „Bucureştiul este un oraş tînăr din punct de vedere plastic; el are foarte puţine lucruri consistente, abia se naşte din punctul acesta de vedere. De doar cîţiva ani, artiştii simt nevoia de a prelua această preocupare şi de a o trata la modul cel mai serios. Proiectul, iniţiat anul acesta, vorbeşte cu exactitate despre spaţiul public şi arta în spaţiul public. Dorim să dezvoltăm mai multe tipuri de proiecte sub această egidă.
Migrarea şi reaşezarea constituie preocupări ale societăţii româneşti contemporane, cred eu. Opt dintre proiecte, aflate deocamdată în stadiul de planşă, vor fi realizate în trei dimensiuni şi amplasate temporar în parcul Kiseleff. Lucrările sînt gîndite special pentru respectivul spaţiu. După încheierea stagiului de expunere, acestea rămîn în proprietatea artiştilor. Vremurile sînt atît de dinamice, încît lucrurile definitive nu dau întotdeauna bine. Temporalitatea proiectelor merge în consens cu tendinţele actuale. Publicul din România s-a cam săturat de multele lucrări de for public, concepute pentru a rămîne pe vecie în locurile mai mult sau mai puţin inspirate în care sînt plasate, de unde mai pot fi mutate doar pentru construirea unei parcări subterane. Oamenii nu mai cred în genul de mesaj conceput pentru următoarele cîteva secole. Propunerea noastră constă în lucrări încărcate de conţinut, care să fie expuse doar cîtă vreme mesajul lor este actual.

În cadrul proiectului «1990», iniţiat de Ioana Ciocan, am intervenit cu o instalaţie intitulată Rechinii Roşii, care vorbeşte, de asemenea, despre societatea contemporană şi despre pericolele care ne pîndesc. Important este ca oamenii să reacţioneze la ceea ce văd. Faţă de vestigiile moştenite din trecut, omul nu mai are nici o reacţie. Proiectul „Cow Parade”, din 2005, a fost destul de bun în esenţă, dar a fost tratat cam pompieristic (sper să nu supăr pe nimeni). Publicul cred că s-a bucurat de paradă, chiar dacă legăturile acesteia cu realitatea oraşului au fost minime.
Bucureştiul este foarte colorat în acest moment, poate prea colorat, începînd de la culorile tomberoanelor de gunoaie pînă la gunoaiele societăţii. O ieşire în volum cred că este oportună”.

Programul urmăreşte şi ghidajul susţinut de specialişti în procesul de educaţie culturală. Publicul tînăr va fi invitat să participe la ateliere de artă desfăşurate în aer liber, în ambianţa creată de lucrările materializate, şi expuse în septembrie-octombrie, cînd se vor desfăşura în parcul Kiseleff ateliere de artă pentru copii. Acestea vor fi axate, în special, pe descoperirea sculpturii aşa cum este ea abordată astăzi, ca un domeniu extins, ce poate îmbrăca mai multe forme de exprimare.
Pentru a ne apăra de băncile vopsite în culori ţipătoare, de statuile unor eroi (încă) necunoscuţi, de sportivi în viaţă, de glume sau de ţepe durate în marmură şi bronz, credem noi că este bine să-i credem pe artişti, pe acei artişti care nu onorează comenzi (răs)plătite şi pentru care interesele culturale sînt mai presus decît cele economice.
(Mihai Plămădeală)
SURSA: Observator cultural