Arina Ailincăi – Corpul dislocat

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești vă invită la expoziția ceramistei Arina Ailincăi, Corpul dislocat, sâmbătă, 16 aprilie 2016, de la ora 17.00.
Artista clujeană Arina Ailincăi aduce în expoziție fragmente de corp pe care le asamblează/ dezasamblează. Ea își asumă un joc derridean raportându-se mereu la întreg chiar și atunci când își gândește lucrările în paradigma deconstrucției. Observă/redă/studiază fragmente pe care mereu le contextualizează.
Motto-ul vizual “body in pieces” este reîntregit constant. Prin această reîntregire aparentă, Arina contracarează ideea de fragmentaritate, stagnând astfel imaginea mutilării, dislocării, eviscerării.
La nivel formal, sculptura ceramică de factură expresionistă este contrabalansată de scriitura imprimată/incizată pe lucrare. Urma memoriei este trasată de alfabetul vizual personal care oscilează între jocul lejer al literelor până la comasarea și condensarea lor. Un gestualism pictural completează fiecare piesă ceramică. Intervalul spațial abstract este configurat între fragmente. Dacă nu interpune plăci de plexiglass, ceramista gândește spațiul asemenea unei părți din lucrare, amintind de Lucio Fontana.
În personala de la galeria Ghețărie, Palatele Brâncovenești, alături de reprezentările corporale din ceramică vor fi expuse fotografii. Lucrările din gresie sau paper clay vor face pandant cu fotografiile primelor performance-uri din tabăra de sculptură din Delta Dunării (1987). Atunci s-a produs apropierea Arinei de reprezentarea corporală, după ce până în ’87, apetența pentru tematica abstractă era evidentă.
Subiectul Dislocării este transpus nu doar în ceramică, dar și în zona fotografiei și a performance-ului pentru a contura o imagine cât mai diversă.
(Raluca Băloiu, curatoare)

Dorința mea este de a “scrie” un poem tridimensional despre condiția umană. Aș vrea să exprim aspecte ale specificității noastre, ale balansului între corpul fizic, efemer, fragil, erodat de timp, vulnerabil. Mă interesează relația corpului uman cu lumea intangibilă a interiorității noastre profunde, relație care funcționează ca parte complementară.
Scriitura prezentă ca fundal, pe suprafața sau interiorul corpului, devine o istorie personală și universală, sau chiar un palimpsest al existenței umane prezente și trecute.
Diminuarea contrastului între detaliile naturaliste exterioare și scriitura metaforică diluează linia fină care separă imaginarul de real.
Sinteza limbajului vizual bi/tridimensional încărcat de înțelesuri direcționează privitorul spre propriul lăuntru, dar îl determină să investigheze și în afara sa. (Arina Ailincăi, ceramistă)

Metafore incandescente – o aventură a spiritului liber

Bienala de la Cluj este lansată la nivel național

Se vorbește mereu despre strădania artelor de a fi în pas cu tehnica. Este greu să facem o demarcație clară între locul în care se termină tehnica și începe arta. Ceramica s-a aflat mereu la răspântia dintre artă și tehnică, având în spate o tradiție milenară. Mitul modelării a străbătut veacurile, fără a-și pierde puterea de atracție. Bienala „Metafore incandescente” aduce în atenție această varietate formală și posibilitățile pe care le posedă ca stare de căutare și experiment în zona tehnologiilor contemporane.

„Anul acesta, ca noutate, bienala de la Cluj este lansată la nivel național. Ea aduce în discuție, pe lângă seria de artiști preocupați de zona ceramicii și a sticlei, și pe cei care au preocupări în zona metalului. Există în expoziție lucrări de instalație, în combinație inedită de metal, sticlă, lemn, piatră și alte materiale conexe. Tot în această zonă a metalului apare partea de bijuterie și email. Expoziția are o gamă foarte largă de reprezentare, prin care dorim, de fapt, să aducem în atenția publicului complexitatea acestui domeniu, cunoscut până acum doar prin intermediul celor două componente – ceramică și sticlă”, spune conf. universitar dr. Andrei Florian, organizator al expoziției „Metafore incandescente”.

Ceramica este văzută, la ora actuală, ca o manieră de a inventa forme pentru a transmite idei. Prin intermediul celor două centre universitare, Cluj și București, și a contactului nemijlocit cu ceramica internațională, tinerii ceramiști aduc în atenție noi modalități de expresie și extindere a domeniului artelor focului din sfera tradițională.

„Din acest an aducem în rândul expozanților, care în marea lor majoritate sunt nume consacrate și aparțin celor mai importante centre artistice din țară, nume ale unor tineri artiști în devenire, din programul de master de la cele două universități reprezentative pentru domeniul ceramică-sticlă-metal, respectiv, Universitatea de Artă și Design Cluj și Universitatea Națională București. Acest demers vine tocmai pentru a ne apropia acești tineri artiști, pentru a-i iniția și ajuta să-și dezvolte, dincolo de spiritul creativ și estetic, pe cel organizatoric, de panotare, de inițiere în „bucătăria” unei bienale”, adaugă Andrei Florian.

Bienala „Metafore incandescente” de la Muzeul de Artă din Cluj prezintă cele mai noi tendințe din arta ceramicii și a creației de forme. Lucrările aduc în atenția publicului teme din zona tradițională, experimentală și interdisciplinară, ca o atitudine de cercetare, investigare și, nu în ultimul rând, de „aventură” a spiritului liber.

„Invitației noastre au răspuns 44 de expozanți, din Cluj, București, Timișoara, Vâlcea, Sebeș, Alba, centre importante din Ardeal, dar și din sudul țării. Varietatea dezvoltărilor plastice prezentate în această expoziție este infinit mai mare în comparație cu ceea ce se întâmpla în cadrul bienalelor de până acum. Aceasta este prima ediție a Bienalei din Cluj care se prezintă sub genericul „Metafore Incandescente”. Până acum ea a funcționat mai mult la nivel local și județean. Din acest an, bienala a ieșit în zona cuprinderii naționale și a adus aceste elemente de noutate tocmai pentru a pune la dispoziția publicului clujean un material patrimonial artistic mult mai larg. Avem în expoziție 70 de lucrări. Sunt artiști care au trimis două piese, lucrări acceptate de către organizatori. Sunt producții artistice complexe, unele sub forma unor serii de lucrări sau familii de obiecte și lucrări singulare, o zonă largă și atractivă din punct de vedere vizual”, conchide Andrei Florian.

Expoziţia, găzduită în spaţiile Muzeului de Artă Cluj, poate fi văzută până pe data de 28.11.2014.
(A consemnat Grigore Roibu)

Desenul, o părere, o pasăre

Galeria Galateaa
20 noiembrie – 20 decembrie 2013

Expoziția este deschisă începând cu data de 20 noiembrie.
Vernisaj: vineri, 22 noiembrie, ora 18.00.

Curatori: Cristina Bolborea, Monika Pădureț, Aniela Ovadiuc.
Expun: Arina Ailincăi, Iulius Badiu, Cristina Bolborea, Diana Butucariu, Emil Cassian Dumitraș, Emilia Chirilă, Cătălin Cioancă, Eugen Cioancă, Ionel Cojocariu, Gherghina Costea, Georgiana Cozma, Ileana Danci, Cristian Dobrescu, Angela Grădinariu, Lucia Lobonț, Lucia Maftei, Eugenia Manea, Nicolae Moldovan, Aniela Ovadiuc, Monika Pădureț, Cristina Popescu Russu, Ilie Rusu, Irina Silivestru, Doina Stici, Simona Tănăsescu, Leontin Țibacov, Titu Toncian, Victor Triaire, Vera Ungureanu, Iulian Vîrtopeanu, Gavril Zmicală.

La prima vedere, această expoziţie este o încălcare a graniţelor, o invazie sau, în cel mai bun caz, o nepotrivire. Ceramiştii fac ceramică, sculptorii – sculptură, iar „Ana (face sau) are mere”, pentru că aşa scrie la Abecedar. Lucrurile trebuie să stea, potrivit judecăţii comune, şi atunci când este vorba despre artă, în poziţiile care le-au fost distribuite prin programul de sală. De ce s-ar avânta ceramiştii să deseneze? Pentru că „desenul este probitatea artei” (apud Ingres)? Pentru că desenul îndeamnă la smerenie şi la „ascultare”, în sens monahal? (Dar când au fost artiştii ascultători?) Pentru că desenul este o formă de verificare rapidă a ceea ce, în înţeles uzual, se cheamă talent, deci o formă prescurtată de validare?

Probabil că aceste răspunsuri-întrebări sunt doar un desen a ceea ce această expoziţie este de fapt. Aşa cum, îndărătul fiecărui bărbat de succes există o femeie inteligentă, tot aşa, în spatele fiecărui obiect tridimensional se află un desen (2D). El este piatra de temelie a tuturor exerciţiilor plastice posibile şi garanţia de onorabilitate spirituală a oricărei isprăvi artistice în patru, cinci sau mai multe dimensiuni. În momentul în care vrei să cucereşti lumea (Lumea Nouă, precum Columb), trebuie fie să ai un strop de nebunie, fie să desenezi, pe un plani-glob, traseul călătoriei tale. Sau, când eşti Noe, şi vrei să atingi uscatul după Potop, să dai drumul unei păsări care să se aşeze, care să nu se mai întoarcă. Desenul este o formă de certitudine a artistului, sub formă de ancoră zburătoare.
(Cristina Bolborea)

Bienala Internaţională de Ceramică Cluj – CICB 2013

Prima ediţie
8 Octombrie – 3 Noiembrie 2013

Deschiderea unei bienale internaţionale de ceramică la Cluj reprezintă fără îndoială un eveniment artistic în premieră, cu semnificaţii culturale majore atât pentru comunitatea artistică cât şi pentru publicul iubitor de artă.

Muzeul de Artă Cluj

Nu putem ignora însă – o spunem în cunoştinţă de cauză – că „organul admirativ” pentru acest gen de artă este în România încă relativ puţin cultivat, motiv pentru care ne permitem să punem în evidenţă mai întâi câmpul de pertineţă semantică al artei ceramicii şi mai apoi să definim ce este şi ce strategie culturală promovează o bienală internaţională de artă ceramică.

Rafa Perez – CICB 2013

Einav Barness Eliasov – CICB 2013

Karin Karinson Nilsson – CICB 2013

Vom spune prin urmare, că ceramica artistică a vremii noastre evoluează sub specia unui dublu paradox; se valorifică şi se exprimă – atentă la demersul cultural planetar – în sincronie cu toate interconexiunile artistice ale prezentului dar îşi conservă în acelaşi timp „o gândire amfibie” ce o leagă printr-o îndelungă sedimentare istorică de o structură eternă a lumii.

Ting Kwok Leung – CICB 2013

În al doilea rând, poate opera sinteze originale conjugând alte domenii artistice, şi stiluri istorice dar îşi păstrează în acelaşi timp spaţiul său propriu de cercetare experimentală. În ultimă analiză ceramica este o artă multimilenară dar se reînnoieşte continuu, are temeiuri istorice dar axiologic este transistorică, este permeabilă la influenţe multiple dar nu îşi pierde identitatea expresivă specifică.
Să convocăm acum aceste virtuţi polifonice într-un teritoriu de confluență a performanţelor creative emergente pe diverse meridiane geografice şi vom avea imaginea globală a unei bienale internaționale –cu alte cuvinte, a unui schimb cultural planetar transferat  pentru o lună, în beneficiul iubitorilor acestei arte, la Cluj.

Cristina Bolborea – CICB 2013

Lucia Lobonţ – CICB 2013

Daniela Fainiş – CICB 2013

Să arătăm apoi care sunt beneficiile care le poartă cu sine, ca strategie culturală, un astfel de eveniment:
Atrage atenţia asupra potenţialului expresiv inepuizabil al ceramicii.
Promovează schimbul de idei explorând perspectiva culturală la zi a domeniului.
Dezvoltă o nouă conştiinţă socială a înţelegerii şi preţuirii acestui domeniu complex şi prolific al artei pe care îl constituie lumea ceramicii contemporane.

Prin diversitatea abordărilor tematice, formal-expresive, conceptuale şi tehnice acestă bienală se artă a fi un univers fascinant şi imprevizibil în care vom întâlni caligrafii delicat filigranate, mixaje alchimice secrete de materii, culori ce stau alături de volumetrii sculpturale robuste, forme spaţiale structurate algoritmic concersând cu picto-obiecte şi instalţii alcătuite din elemente multiple.

Arina Ailincăi – CICB 2013

Dar cum sentimental artistic nu se realizează prin simpla virtute a operei, ci decurge esențial, din modul nostru de percepţie, cultură şi interpretare, organizatorii au extins textura conexiunilor receptării acestei bienale prin deschiderea în paralel a încă două expoziţii pandant – Expoziţia Ceramişti Români (la Galeria Casa Matei) precum şi Expoziţia Tineri artişti. Ceramica-Sticla (la Galeria Horeb), cea din urmă având drept strategie promovarea debutului tinerilor absolvenţi.
La aceste manifestări s-au adăugat un Performace în aer liber „White Cube #2” susţinut de doi artişti din Israel şi Simpozionul International „Ceramica şi sticla între tradiţie şi contemporaneitate” –  manifestare organizată consecvent de către Departamentul de Ceramică-Sticlă al UAD Cluj, începând cu anul 1997 – unde asistenţa a avut prilejul să descopere, prin comunicări şi prezentări de operă, a peste douăzeci artişti din străinătate procesele interne, de laborator, ale creaţiei în domeniu.
Din acest program de manifestări culturale nu a lipsit nici mărturia conservării vitalităţii şi promovării tradiţiei populare româneşti marcată prin deschiderea la aceeaşi data cu vernisajul bienalei a Târgului Olarilor, în Piaţa Unirii din Cluj.

Gavril Zmicală – CICB 2013

Marius Georgescu – CICB 2013

Încununarea finală a acestui program s-a aflat, în viziunea organizatorilor sub semnul necesităţii unei mese rotunde cu discuţii libere, evocări de momente culturale şi profile de protagonist de prestigiu ai domeniului artelor focului din Cluj, sub genericul „Ceramica-Context Contemporan”, manifestare care avut loc la Centrul de Cultură Urbană Casino, Parcul Central.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, un eveniment de o asemenea anvergură organizat cu nu puţine dificultăţi morale şi materiale ar trebui probabil să sensibilizeze atenţia forurilor responsabile cultural ale cetăţii, cel puţin la nivel de protecţie a prestigiului local urmând exemplul de acum clasic, al guvernului japoniei care a adoptat o strategie naţională de stimulare şi dezvoltare a ceramicii.

Aniela Ovadiuc – CICB 2013

Răzvan Chişu – CICB2013

Vlad Basarab – CICB 2013

Nu putem încheia fără să adresăm un gând plin de încurajare şi admiraţie pentru cei care au inspirat şi muncit cu abnegaţie remarcabilă la finalizarea acestui proiect, pe care ne permitem să îi menţionăm:

Arina Ailincăi – membru al Academiei Internaţionale de Ceramică, Conf.univ.dr. Marius Silviu Georgescu – Membru Fondator al Fundaţiei Ceramart, Vasi Hîrdo – Preşedintele al Asociaţiei Ceramics Now, Gavril Zmicală – Director al Liceului de Artă „Romul Ladea”, Cluj-Napoca, Călin Stegerean – Director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Tiberiu Groza – Director al Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Lect. Univ. dr. Nicolae Procopan – Director al Departamentului Ceramică Sticlă Arte Textile al UAD Cluj.
(Prof. Univ. Dr. Cornel Ailincăi)

Articol publicat în Revista Tribuna, Cluj 2013.
Mulţumim pentru acest material domnului Conf.univ dr. Marius Silviu Georgescu.

Persona / Galeria Galateea

Galeria Galateea prezintă un desant portretistic şi vă aşteaptă miercuri, 13 februarie 2013, ora 19.00, la vernisajul expoziţiei intitulată „Persona”.

Participanţi: Arina Ailincăi, Lucia Lobonţ, Gavril Zmicală (Cluj); Gloria Grati (Timişoara); Simona Antoniu, Liana Axinte, Cristina Bolborea, Adela Bonaţ, Daniela Făiniş, Raluca Glodean, Nicolae Moldovan, Irinel Moldoveanu, Monica Pădureţ, Silvia Radu, Ion Stendl (Bucureşti).

Curatori: Aniela Ovadiuc, Simona Tănăsescu
Prezintă: Ruxandra Garofeanu

Traiectorii stilistice diferite vin să definească un palimpsest portretistic în expoziţia Persona. Într-un firesc dezarmant, ceramişti şi sculptori îşi portetizează egoul, lăsând privitorul să se familiarizeze cu transparenţa sau din potrivă, cu opacitatea egoului lor.
Un desant portretistic cu tipologii subiective, portrete kabukiene şi studii de expresie poate fi văzut în perioada 13 februarie – 12 martie la galeria Galateea.
Adela Bonaţ investeşte portretizările sale cu un hieratism anacronic (portrete pe palimpsest). Pe plăci din ceramică incizate şi pictate, Cristina Bolborea traduce în imagini, expresii. Arina Ailincăi împumută din expresivitatea kabukiană a teatrului japonez. Silvia Radu conturează un portret etrusc. Gavril Zmicală ne conduce către inconfundabilul său stil epurat. Nicolae Moldovan ne aduce în atenţie o formă minimalistă. Monica Pădureţ desenează forme ludice lapidare. Daniela Făiniş portretizează expresionist, Liana Axinte marşează pe expresivitatea modelajului, iar Ion Stendl alege expresivitatea figurativă. Simona Antoniu modelează un portret pop art, cu sevă conceptuală; iar Raluca Glodean modelează un profil antichizant. Irinel Moldoveanu aduce în atenţie un portret cu inserţii formale, cubiste; iar Gloria Grati ponderează un eclectism al formei portretistice. Lucia Lobonţ expune o instalaţie de portrete japoneze, care amintesc de arta ukio-e, de pulsaţia efemeră a cotidianului.
Text: Raluca Băloiu

Raluca Băloiu,
Manager Galeria Galateea
(Calea Victoriei 132, sector 1, Bucureşti)
tel:+40 21 317 38 14,
mobil: +40 745 355 941
www.galeriagalateea.blogspot.com