Contemporanii lansează aplicația Ateliere pentru smartphone

aplicatie_ateliere_deschise

Asociația Făuritori, în cadru Proiectului Cultural Contemporanii, are deosebita plăcere să vă anunțe publicarea aplicației Ateliere pentru smartphone pe platformele IOS și Android, extensie a paginii web cu același nume, realizată în colaborare cu Gemini Solutions, prima aplicație din România ce ofera gratuit acces direct și ghidat către atelierele unor artiști importanți din domeniile artelor decorative și sculptură din București.

Cu aceasta ocazie, vă invităm în data de 11 octombrie la Salonul de Sculptură Mică, Sala Tipografia, Combinatul Fondului Plastic, pentru a vă alătura regalului de sculptură oferit prin inițiativa filialei de specialitate a Uniunii Artiștilor Plastici și pentru a sărbători primul eveniment ce deschide o serie de ateliere de sculptură publicului bucureștean în două weekend-uri consecutive, respectiv 15-16 și 22-23 octombrie.

Aplicația Ateliere, rod al fericitei colaborări cu Gemini Solutions, a fost realizată cu intenția de a facilita experiența conectării cu Artistul, Arta și Atelierul sau, de a oferi șansa perceperii directe a spațiului și a modalității în care ideile prind viață – ori metodele prin care sunt transpuse în forma, culoare, textura, etc.

Aplicaţii deschise: Prima ediţie a Bienalei Internaţionale de Ceramică Cluj

CICB 2013 / Prima ediţie
Cluj-Napoca
9 Octombrie – 3 Noiembrie 2013

bienala-ceramica-cluj

Termen limită pentru aplicaţii: 30 Mai 2013
http://ro.ceramicsbiennale.com/aplicatii

Bienala Internaţională de Ceramică Cluj este prima bienală de ceramică contemporană de anvergură internaţională din România, şi îşi doreşte să devină un cadru de întâlnire al ceramiştilor contemporani din toate colţurile lumii. Artiştii sunt invitaţi să aplice online şi să participe la bienală cu lucrările lor ceramice. Aplică acum (Termen limită: 30 Mai 2013).

Exprimarea sensibilităţii artistice folosind mijloacele ceramicii are din ce în ce mai mare popularitate în rândul artiştilor, iar în ultimii ani ceramica contemporană a început să fie privită ca o contribuţie la artele majore. Prima ediţie a bienalei are potenţialul de a schimba vechi mentalităţi, focalizându-se pe contextul contemporan şi prezentând diversitatea de concepte şi tehnici din domeniul inovativ al ceramicii contemporane.
Bienala Internaţională de Ceramică Cluj (CICB 2013) este organizată de Fundaţia Ceramart şi Asociaţia Ceramics Now, în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi Uniunea Artiştilor Plastici din România. Bienala de ceramică se va desfăşura în perioada 9 Octombrie – 3 Noiembrie 2013, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
Scopul bienalei este de a acţiona ca un punct de întâlnire pentru ceramistii din toate colţurile lumii. Acest eveniment artistic va introduce publicul român la ceramica contemporană, la practicile şi noile concepte din acest domeniu. De asemenea, bienala va pune presiune pe instituţii naţionale şi internaţionale pentru a le face să lucreze împreună la reafirmarea oraşului Cluj-Napoca ca centru al ceramicii contemporane est-europene.

Căutările artiştilor ceramişti, influenţate de schimbări profunde – socio-economice, politice şi tehnico-ştiinţifice, dovedesc o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte raportarea la actul de creaţie, atât din punct de vedere al expresiei plastice cât şi al mesajului artistic.
Receptivă la orice deplasare de canon artistic în Agora globală a artelor contemporane, ceramica evoluează actualmente spre o strategie integratoare şi interdisciplinară. Noile concepte care se impun acum în aria artei ceramicii sunt tributare pe de-o parte, unor simbioze estetice şi forme de expresivitate specifice altor câmpuri de manifestare artistică, iar pe de altă parte îşi afirmă o dezvoltare experimentală specifică domeniului, în care îşi găsesc locul mixaje alchimice de unicitate expresivă.
Acest amplu panou referenţial de tendinţe exersate în ceramica contemporană la nivel mondial a determinat însăşi raţiunea de a prezenta publicului din România spectacolul de mare diversitate pe care arta ceramicii poate să îl ofere.

Pentru mai multe informaţii, viziţati http://www.ceramicsbiennale.com sau contactaţi-ne la email-ul office@ceramicsbiennale.com

Juriul primei ediţii a bienalei:
Zehra Çobanlı – Artistă şi Decan al Facultăţii de Artă, Universitatea Anadolu, Eskişehir, Turcia.
David Jones – Artist şi Lector Universitar în Ceramică la Universitatea din Wolverhampton, Anglia.
Les Manning – Artist şi fost Vice-Preşedinte al Academiei Internaţionale de Ceramică de la Geneva şi Director Fondator al Banff Centre for the Arts, Canada.
Cristina Popescu Russu – Artistă şi Vice-Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Ting-Ju Shao – Artistă şi scriitoare, fostă consultantă a comitetelor Bienalei de Ceramică din Taiwan şi Taipei Ceramic Awards.
Blazenka Soic Stebih – Artistă, Preşedinte al KERAMEIKON şi Director al Festivalului Internaţional de Ceramică Postmodernă şi Ceramica Multiplex, Varazdin, Croaţia.

Comitetul organizatoric:
Arina Ailincăi – Uniunea Artiştilor Plastici din România
Marius Georgescu – Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Fundaţia Ceramart
Vasi Hîrdo – Asociaţia Ceramics Now
Călin Stegerean – Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Gavril Zmicală – Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea

Bienala Internaţională de Ceramică Cluj 2013 | Facebook

Aplicaţia Maurizio Cattelan

Considerată una dintre cele mai bune aplicaţii
ale anului 2012

Publicaţia britanică The Sunday Times a inclus aplicaţia „Maurizio Cattelan: All” în lista sa Top 500 Apps. Realizată cu ocazia expoziţiei retrospective Maurizio Cattelan de la Guggenheim, care a avut loc în noiembrie 2011 – ianuarie 2012, aplicaţia este disponibilă pentru iPhone, iPad şi Android. Aceasta include imagini excepţionale ale instalaţiei de la Guggenheim, texte despre lucrări şi comentarii video ale multora dintre colaboratorii importanţi ai artistului.

Lista anuală este alcătuită dintr-o echipă de experţi şi evaluatori experimentaţi de aplicaţii şi le prezintă cele mai bune, din toată lumea, în categorii precum: călătorii, ,muzică, artă, divertisment, cărţi, TV şi radio, ştiinţă, DIY, grădinărit şi jocuri. În recenzia aplicaţiei Cattelan, The Sunday Times menţionează: „Chiar dacă nu eşti un fan înrăit al lui Cattelan, această aplicaţie prevesteşte o tendinţă promiţătoare de lărgire a expoziţiilor de artă cu un conţinut media realizat special.” Vizitaţi site-ul thesundaytimes.co.uk pentru lista completă de aplicaţii şi recenzii.

Secţiunile aplicaţiei o înfăţişează pe Nancy Spector, curatorul expoziţiei, examinând opera lui Cattelan, inginerii şi conservatorii care au lucrat la expoziţie, spunând povestea realizării instalaţiei excepţionale, precum şi peste 20 de interviuri video cu prietenii şi asociaţii lui Cattelan, unele filmate de către persoanele însele.

Caracteristica cea mai importantă a aplicaţiei este interfaţa interactivă, care foloseşte imagini detaliate ale lucrării din expoziţie, dând posibilitatea de a vedea instalaţia din patru perspective diferite şi a o examina în detaliu. Inclusă este, de asemenea, o filmare în exclusivitate a instalării lucrării în rotonda muzeului, precum şi conversaţiile cu tehnicienii şi conservatorii muzeului Guggenheim, care au realizat armături pentru lucrările de artă şi au supravegheat întreg procesul.
SURSA: Artdaily via Artmark
Citiţi şi Maurizio Cattelan, într-o Retrospectivă provocatoare

Paintmap – un program de localizare a tablourilor

Din nou internetul şi arta.
De data asta o să prezint un program care conţine o Hartă a artelor (la propriu) şi un program – Paintmap, bazate pe o caracteristică de cartografiere şi de localizare Google Maps API.

Paintmap permite localizarea fizică a unei picturi şi furnizează o serie de date despre activitatea artistică a autorului, oferind informaţii tehnice, fizice şi fotografice apelând la o bază de date furnizată de către utilizatori.
În cazul Hartei Artelor, aplicaţia permite artiştilor, şi nu numai, să obţină informaţii legate de instituţii publice, care pot fi localizate pe o hartă globală (virtuală) şi oferă o serie de informaţii detaliate despre diverse lucrări de artă şi locaţia acestora.
Paintmap
este axat pe sublinierea unor date despre picturi individuale, permiţând utilizatorului să selecteze o locaţie, plecând de la o serie de miniaturi din tabloul de plecare, tablouri despre care puteţi obţine informaţii cum ar fi de exemplu: locaţia, numele artistul, titlul şi dimensiunile lucrării, dacă este sau nu de vânzare, o mică descriere etc. Este o idee frumoasă, destul de bine executată în multe privinţe tehnice, dar un pic ciudată.
Puteţi căuta o anumită locaţie (sau artist) şi să răsfoiţi pagina unei destinaţii dorite prin intermediul unor miniaturi. Aceste „pictograme” fac legătura între mai multe lucrări ale unor plasticieni (cu nume mai puţin consacrate) din acel loc şi identifică alte lucrări din baza de date aparţinând acelaşi artist, deschizând un link spre pagina  autorului.
Diferite pagini pentru lucrări individuale prezintă imagini în miniatură ale fotografiilor disponibile. În plus, puteţi căuta prin tag-uri, cum ar fi de exemplu: „râu”, „câmp”, „deşert” etc. Paintmap a ajuns la o bază de date cu peste două mii de picturi, aparţinând unui număr de peste 300 de artişti, care colaborarează cu acest site. Cu elemente puţine şi o interfaţă clară, site-ul vă ajută să exploraţi şi să navigaţi în lumea picturii. Puteţi folosi fereastra cu harta principală Google Maps, zoom şi să navigaţi, în căutarea unor puncte de interes, în locaţiile solicitate.
Dacă vă face plăcere să descoperiţi noi nume de artişti, creaţiile lor şi să exploraţi diferite zone de pe glob este un site bun şi uşor de folosit. (Grigore Roibu)

Ce muzee româneşti se pot vizita virtual

Doar câteva muzee româneşti ţin pasul cu noua tehnologie şi încearcă să-şi atragă publicul cu tururi virtuale. Principalul motiv invocat este lipsa banilor. În lume, marile muzee au intrat deja în giganticul proiect Google Art.

Antipa, Muzeul Ţăranului Român sau cel din Dumbrava Sibiului sunt doar câteva dintre muzeele care propun vizite virtuale. Cel mai reuşit tur virtual este cel al Muzeului Ţăranului Român (MŢR), care însă este destul de dificil de găsit pe site-ul instituţiei.
A fost un cadou făcut propriului public anul trecut, în septembrie, cu prilejul zilelor muzeului”, spune pentru România Liberă directorul MŢR Virgil Niţulescu.
Pe imaginile panoramice apare desenată o hartă a celor trei nivele, plus un ghid sumar care poate ajuta pe oricine să navigheze în muzeu. Turul prin muzeu este avizat de un ghid, o voce din off conducând vizitatorul în lumea ţăranului român. Chiar dacă nu a fost foarte intens promovat, zilnic se constată circa 100 de vizitatori unici, iar în cele câteva luni de la lansare s-au înregistrat peste 20.000 de accesări.
La Muzeul de Istorie Naturală Antipa turul virtual este util, dat fiind faptul că instituţia este închisă publicului din cauza lucrărilor de reabilitare şi modernizare.
Şi pe site-ul Muzeului Satului în Aer Liber din Dumbrava Sibiului apar 16 imagini panoramice din care se poate face un tur virtual al celor mai frumoase construcţii ţărăneşti.
Toate celelalte muzee mari din ţara noastră nu încearcă însă să atragă vizitatori prin tururi virtuale, reprezentanţii instituţiilor româneşti invocând lipsa banilor.

Mari maeştri, la tine acasă

La nivel mondial, gigantul Google a lansat la începutul lunii februarie o platformă care permite iubitorilor de artă să se plimbe virtual prin marile muzee şi galerii ale lumii.
Noua platformă, googleartproject.com, prezintă imagini reale din 17 muzee, printre care MoMA din New York şi Palatul Versailles, dar şi Rijksmuseum şi Van Gogh din Amsterdam, Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg, Tate Britain din Londra, Alte Nationalgalerie din Berlin sau Muzeul Kampa din Praga.
Peste o mie de opere de artă au fost fotografiate pentru acest proiect. Utilizatorii noului serviciu pot mări imaginile, pentru a observa chiar şi cele mai fine detalii ale operelor de artă.
Noi sperăm ca această platformă să îi facă pe oamenii de pretutindeni să dorească să vadă operele de artă şi să le exploreze cu lux de amănunte”, a declarat Nelson Mattos, vicepreşedinte al departamentului de inginerie al Google.

Picturi HD

Fiecare dintre muzeele participante a ales o operă de artă care să fie fotografiată în versiune HD (high definition, de 7 miliarde megapixeli), calitatea imaginii ajungând să fie de 1.000 de ori mai mare decât a unei poze realizate cu o cameră digitală. Astfel, va putea fi văzută în detaliu, mult mai bine decât cu ochiul liber în muzeu, mai ales că în unele dintre aceste instituţii o parte din opere sunt îngrădite de cordoane de siguranţă, ceea ce face ca distanţa între vizitatori şi obiectul expus să fie mai mare. Au fost necesare între patru şi opt ore pentru imortalizarea fiecărei picturi în detaliu, suprapunându-se mii de capturi ale aceleiaşi opere de artă pentru imaginea de final.

Printre aceste opere selectate special se numără „Naşterea lui Venus” de Botticelli (Galleria Uffizi, Florenţa), „Noaptea înstelată” de Van Gogh (MoMA) şi „Rondul de noapte” de Rembrandt (Rijksmuseum). Muzeul Palatului Versailles a propus în această selecţie de opere de artă un portret al Mariei Antoinette, alături de copiii săi, realizat de Louise Elisabeth Vigée-Lebrun.
În total, pe platforma Google pot fi văzute operele a 486 de artişti, cu peste o mie de lucrări de artă. În plus, programul permite vizualizarea panoramică, de 360 de grade, a celor mai interesante galerii de artă din lume.
Muzeele partenere ale acestui proiect nu se tem că prezenţa online a operelor de artă pe care le găzduiesc va duce la o scădere a numărului de vizitatori. „Experienţa ne arată că oamenii, după ce au văzut o lucrare pe internet, vor să vadă şi opera veritabilă”, a declarat Nicholas Serota, director la Muzeul Tate. În viitor vor fi atrase şi alte muzee în proiectul Google.

Arta românească nu interesează încă Google

Deocamdată muzeele româneşti nu au primit propuneri de asociere în acest proiect. „MNAR este interesat să se asocieze în orice proiect internaţional de promovare culturală, iar Google Art Project este unul dintre proiectele demarate recent, cu vizibilitate foarte mare”, declară pentru România Liberă curatorul Departamentului de Artă Românească Modernă, Valentina Iancu. „Ar fi o colaborare bună pentru instituţia noastră, dar şi pentru România, în general, în sensul că avem artişti buni şi foarte buni care merită o vizibilitate mai mare la nivel internaţional. Platformele de promovare online au avantajul de-a fi accesibile unui public foarte larg şi divers şi, în acelaşi timp, dezavantajul că informaţia se va pierde din cauza cantităţii (sunt enorm de multe muzee)”, a mai completat Valentina Iancu.
Pe de altă parte, Cosmin Ţapu, PR al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, crede că „tururile virtuale de acest fel merg la muzeele care au o colecţie permanentă, statică, însă la MNAC nu există aşa ceva şi nu avem cum să intrăm într-un asemenea proiect”. Există un alt proiect al muzeului pentru propriul tur virtual, însă lipsa banilor a amânat dezvoltarea lui: „La un muzeu de artă contemporană sunt multe evenimente şi ar merge înregistrarea unei expoziţii de două luni, utilă pentru public; ar folosi ca o arhivare a evenimentului”, a mai adăugat Cosmin Ţapu.

Google Art Project

Lucrările expuse pe Google Art Project sunt din colecţiile permanente ale muzeelor. Pe lângă clasicii picturii mondiale, sunt prezentate şi stampe, sculpturi sau fotografii ale unor autori necunoscuţi. Pe link-ul Muzeului Central de Artă Regina Sofia, din Madrid, sunt prezentate imagini din timpul celui de-al doilea război mondial. Obiecte reprezentative pentru cultura asiatică, precum sculpturi reprezentându-l pe Buddha, ilustraţie de carte -chiar şi o secţiune din Coran -, stampe şi gravuri chinezeşti sunt expuse la Galeria de Artă Smithsonian din Washington. Pentru iubitorii de artă, zecile de lucrări prezentate de fiecare muzeu – numai la secţiunea pentru Tate sunt 159 – pot fi o adevărată trecere în revistă a culturii lumii. (Manuela Golea -18.02.2011 romanialibera.ro )

Un muzeu care şi-a creat propriul site pe internet

Site-ul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (http://muzeu.geomatic.ro/lista.htm) este o sursă de informaţie privind instiţutia muzeală din oraşul cetăţii, în măsura în care a fost posibilă o radiografiere a unei realităţi într-o continuă schimbare, o realitate în care informaţia confirmată ieri se schimbă azi.

Paginile site-ului se adresează publicului larg interesat de trecutul istoric al judeţului Hunedoara, un judeţ al cărui patrimoniu datează de câteva milenii, din Paleolitic şi până în zilele noastre. Datorită faptului că muzeul este în reorganizare nu există deocamdată expoziţii permanente, dar sunt organizate periodic expoziţii temporare care valorifică o parte din bogatul patrimoniu. (G.R.)