Flondor 75

Constantin Flondor
Livada cu aşteptări

pictură – desen – fotografie
Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor aniversare dedicate maestrului la împlinirea a 75 de ani şi se va desfăşura în patru galerii timişorene.

Jecza Gallery / Galeria Triade, Calea Martirilor 51/45-43
Vernisaj: sâmbătă, 10 decembrie, ora 19.00, tel. 0744 774724

Galleria 28, str. Constantin Brâncoveanu 28
Studii, lucrări de şcoală
Vernisaj: duminică, 12 decembrie, ora 19.00, tel. 0256 246599

Galeria Calina, str. Mărăşeşti 1/3
Vernisaj: luni, 12 decembrie, ora 18.00, tel. 0256 498856

prezintă:
Dan Hăulică
Preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă
Radu Boroianu
European Art Gallery, preşedinte ACOAR
Ileana Pintilie
critic de artă

Vectorii expoziţiilor pe care le anunţă cele 4 galerii timişorene se vor construi în jurul unor nuclee care surprind diferite etape de cercetare şi studiu din creaţia lui Constantin Flondor.

În Galeria Triade vor putea fi văzute lucrări din anii ’60, cu accent pe anul 1967. Un an prolific în care artistul a realizat serii de lucrări în pastel şi guaşe, creaţii ce codifică secvenţe de realitate observabilă ori au în vedere limbajul în sine, tensiunile dintre forme, culori etc.

Jecza Gallery va găzdui un proiect aflat sub semnul nostalgiei (amintirea Cernăuţiului natal, grădinile etc).

În Galleria 28 lucrările expuse gravitează în jurul studiului. Vor sta alături studii din anii de formare cu altele realizate pe parcursul anilor ce au urmat, până azi, cum ar fi, de exemplu, studii de portret, peisaje din anii de şcoală etc.

Galeria Calina va pune în relaţie lucrări recente, realizate în urma unei călătorii athonite (Marea Egee), cu alte proiecte realizate în perioada 1977-1991 („Cernere şi modelare”).

Constantin Flondor s-a născut în 1936 la Cernăuţi, într-o familie înrudită cu a marelui unionist Iancu Flondor, iar în 1940 s-a refugiat cu familia la Bucureşti. Destinul îl aduce în 1950 la Timişoara, ca elev al Liceului de Arte Plastice, acelaşi liceu pe care avea să-l conducă ani buni mai târziu, ca director. După studiul picturii, ca student al Institutului „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, se întoarce la Timişoara, unde lucrează ca pictor executant la Opera Română şi la Teatrul Maghiar. Din 1962 este profesor la Liceul de Arte Plastice din Timişoara. Este co-fondator al grupării Prolog (1985, alături de Paul Gherasim, Horia Bernea, Ion Grigorescu, Matei Lăzărescu, Christian Paraschiv, Horea Paștina și Mihai Sârbulescu. Din anul 1991 până în 2002 este cadru didactic universitar la Facultatea de Artă a Universității de Vest Timișoara, al cărei decan a fost între anii 1996-1999. Din 2002 este profesor consultant al facultății. A fost membru fondator al Grupării 111 și al Grupului Sigma.

Constantin Flondor este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani care, în cei aproximativ 50 de ani de creaţie, a traversat o experienţă complexă în domeniul cercetării interdisciplinare al experimentului plastic. Artistul a făcut de-a lungul anilor instalaţii, performance, a practicat mail-art, a făcut film, a desenat, a pictat, a avut intervenţii în natură, a cercetat înţelesurile lumii vii şi a fost preocupat de structuri şi de logica fenomenelor din natură. Întoarcerea la pictură se petrece sub semnul contemplaţiei, aşa cum spune şi pictorul, „un fel de a privi cu grijă, de a privi îndelung, cu admiraţie, de a cunoaşte prin revelaţie”.
Mai mult pe site-ul oficial al pictorului http://www.constantin-flondor.com/

Discursul MS Regele Mihai I

După 64 de ani în Parlamentul României

România modernă o datorăm monarhiei. Toate instituţiile statului, care funcţionează şi astăzi, au fost realizate de monarhii României. Arta românească din secolele al XIX-lea şi al XX-lea ne dezvăluie transformările apărute în arhitectură, pictură și sculptură, datorită diverselor curente occidentale ce aduceau aerul modernist în România prin intermediul Casei Regale. În arhitectură, neoclasicismul, clasicismul, ecletismul sau linia națională sunt curente ce configurează noul stil în construcția clădirilor din capitală şi nu numai. Putem aminti arhitecți de seamă precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orăscu și alții. Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru și a unei noi viziuni artistice aparţinând unor sculptori, cum ar fi, de exemplu, Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Vladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Pictura se racordează la schimbările occidentului, majoritatea pictorilor români făcându-și studiile la Paris şi München, dar şi la București, unde primele şcoli încearcă să-și definească propiul stil de lucru. Îmbinând elemente ale modernismului cu cele ale tradiționalismului, pictorii români, cum ar fi: Ștefan Luchian, Gheorge Tattarescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu sau Theodor Pallady și-au lăsat decisiv amprenta asupra dezvoltării artei româneşti. După 1947 valorile autentice ale României au fost uitate sau neglijate. Regimurile politice de atunci şi până acum au distrus sistematic şcoala românească şi ceea ce arta a produs. Operele marilor artişti din perioada interbelică au rămas un reper şi, din păcate, document al valorii unui trecut pe care România nu-l poate atinge. Am putea vorbi orice despre monarhia din România, însă, este cert că ea a fost susţinătoarea dezvoltării învăţământului românesc şi al tuturor artelor.
Dictonul: „unde este regele merg şi artiştii” s-a dovetit a fi valabil. Regele Mihai a avut un destin tragic şi o reputație de taciturn. I-a spus o dată bunicii sale: „Am învățat să nu spun ce simt și să le zâmbesc celor pe care-i urăsc cel mai mult”. După 64 de ani şi multiple eforturi a unei părţi a politicienilor noştrii, MS Regele Mihai I s-a adresat din nou Parlamentului. Nu ştiu câte din figurile politice din prezent, cu multiplele lor greşeli ce au scufundat ţara în sărăcie vor râmâne în cărţile de istorie, cert este că discursul regelui, la împlinirea a 90 de ani, râmâne un episod de referinţă a perioadei nostre, moment pe care nepoţii noştrii îl vor învăţa în cadrul orelor de istorie. Redăm mai jos discursul MS Regele Mihai I de România, de la tribuna Parlamentului.

Discursul Majestății Sale Regele Mihai I
în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României

25 octombrie 2011, ora 10.00.
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.
Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.
Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989.
Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.
Multe domenii din viața românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători și companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universități, licee și școli, cei din agricultură.
Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici, deși sunt puternic încercați de lipsa banilor și descurajați instituțional. Își fac datoria față de țară instituții precum Academia Română și Banca Națională, deși vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit față de ierarhia valorilor din societatea românescă.
Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare.
România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății.
Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susține interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.

Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor!
Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.
În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați.
Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.
Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți.
Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.
Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Mihai de România

Moment aniversar Sorin Nicodim

Expoziţia Evanescenţe
Graleria Triade, Timişoara
Perioada: 17 septembrie – 15 octombrie 2011.

Expoziţia „Evanescenţe” a lui Sorin Nicodim la Graleria Triade nu dezvăluie neapărat un nou artist, ci, mai degrabă, o nouă balanţă în raportul Masculin-Feminin.

De data aceasta, Masculinul are o pondere cu mult peste proporţia cu care artistul ne obişnuise până acum. Ca să nu fiu greşit înţeles, prin Feminin şi Masculin înţeleg semnificaţii, gestualitate, culori şi raporturi din aria emoţională a lui Masculin şi Feminin ce se pot regăsi în lucrări.

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto: Lucian Muntean – Modernism.ro

Momentul era previzibil în cazul lui Sorin Nicodim, fiindcă, în ultima sa prezenţă din spaţiul public timişorean, artistul ne propunea o După-amiază a unui faun. Faunul său însă era atunci unul mai mult sceptic, timid şi rafinat, decât viril, agresiv, sămânţos. De data aceasta liniile se fac mai mult muchie, negrul e tot mai autoritar, pastelarea stă alături de culori „răguşite”, iar armonia lumii se pierde tot mai accentuat. Un eveniment, deci, fiindcă lumea pictorilor de astăzi are o inerţie grea, spre static! Ceea ce vrea să spună că mult prea adesea, artiştii se transformă în propriii lor epigoni.
Marcel Tolcea
Directorul Muzeului de Artă Timișoara
Citiţi pe aceeaşi temă: Sorin Nicodim: Evanescenţe