Anetta Mona Chișa – Apetit anarhic, artă şi affect

Calina Spațiu de Artă Contemporană
Miercuri, 12 Aprilie 2017, ora 19:00

Cum se leagă mâncarea cu arta? – o întrebare care a primit o atenție sporită doar în ultimele decenii în domeniul esteticii, filozofiei, și a artei; prezentarea se va concentra pe aspectele prin care mâncarea aparține simultan de lumile economiei, ecologiei, mitologiei, politicii, culturii/artei; a vorbi despre mâncare înseamnă a vorbi despre transformare.
Talk-ul va fi concentrat pe tema artei și a mâncării – art, food, politics, metaphysics de la hierarhizarea simțurilor până la metafizica mâncării.

Anetta Mona Chișa s-a născut în România și actualmente activează la Praga și la Bratislava, lucrând în colaborare cu Lucia Tkacova. Opera lor dovedeşte o preocupare constantă, subversivă, de a înţelege în profunzime climatul socio-cultural contemporan. Abordarea subiectelor cu care lucrează este întotdeauna insoţită de reflecţie și autoconștientizare, ceea ce face ca opera lor să se sustragă unor definiţii concrete sau clasificărilor facile.
Lucrările lor au fost expuse în muzee și spaţii artistice precum Art in General (New York) n.b.k. (Berlin), MuMoK (Vienna), The Power Plant – Contemporary Art gallery (Toronto), KINDL – Centre for Contemporary Art (Berlin), Migros Museum für Gegenwartskunst (Zürich), Schirn Kunsthalle (Frankfurt), Museum of Contemporary Canadian Art (Toronto), Whitechapel Gallery (London) şi în cadrul 54 Bienalei de la Veneţia, Bienalei de la Taipei, Bienalei de la Moscova, Manifestei 10, Art Unlimited Basel, etc.

ARTISTHETEACHER este un proiect inițiat de Bogdan Rața împreună cu Alina Cristescu, în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design, Timișoara și va conține conferințe, dezbateri performance, expoziții, prezentări și workshop-uri în perioada februarie – iulie 2017.

Foto: Anetta Mona Chișa & Lucia Tkacova – Features repeat creatures, digital print, 2012

Cortul diplomatic

Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová şi Ion Grigorescu

Vernisaj: 20 octombrie 2011, ora 19.00
Perioada: 20 octombrie – 27 noiembrie 2011

Expoziţia se constituie în jurul unei structuri compuse dintr-un nucleu de imagini realizate de Ion Grigorescu, nucleu ce corespunde unei constelaţii de teme care au apărut în mod recurent în practica lui şi care pot fi intepretate pe mai multe niveluri de lectură. Una din preocupările lui centrale este explorarea raportului individului cu autoritatea politică, fie că el comentează statutul artistului în cadrul ierarhiilor sociale – dispunând în aparenţă de toată libertatea, dar fiind de fapt incapabil să clintească sau să influenţeze în vreun fel autoritatea reală a puterii –, fie că e vorba de incursiuni istorice care îşi găsesc o rezonanţa în biografia personală, de chestionare a limitelor psihanalizei sau de reflecţii legate de soarta ideologiilor în lumea contemporană.

Pe această din urmă direcţie se produce intersecţia cu problemele investigate de Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkáčová care manifestă în demersul lor artistic o atitudine critică faţă de poziţiile de putere şi tipurile dominante de discurs care structurează angrenajul social. Chişa şi Tkáčová au urmărit în mod programatic iconografia piramidei umane, aşa cum apare ea în diverse contexte, purtând variate semnificaţii, de la spectacolele omagiale regizate de propaganda regimurilor socialiste, înscenând triumful unor utopii iluzorii, la reprezentări critice ale ierarhiei de clase a sistemului capitalist sau la ideea de solidaritate pe care o inspiră efortul uman colectiv. Referinţele la trecutul recent sunt invocate pentru relevanţa lor actuală. Structura piramidală rămâne în continuare emblematică pentru felul în care e configurată astăzi distribuţia socială: ea perpetuează discriminarea şi e profund injustă pentru cei aflaţi la baza piramidei. Înainte şi după schimbările politice din 1989 organizarea socială reproduce acelaşi model al exploatării. Iată ce nota Ion Grigorescu în însemnarile lui zilnice din anul 1978 (însemnări ce se regăsesc şi în dialogul lui fictiv cu „tovaraşul” Ceauşescu): „Menirea celor ce sunt exploataţi în contextul noilor relaţii de putere – proletariatul – a fost de a înfrânge exploatarea şi de a deveni conducătorii viitorului, însă acum realitatea e alta. Proletariatul este prea legat de burghezie pentru a putea veni cu altceva decât tot exploatare.”

Sponsor: Grup Transilvae
Mulţumiri: Viorica Dinu, Otilia Mihalcea, Alin Popescu, Vlad Telibasa, Bogdan Vasilescu
Expoziţia „Cortul diplomatic” poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 şi 18.00.
Salonul de proiecte
Calea Moşilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucureşti.

Salonul de proiecte este o iniţiativă a Magdei Radu şi a Alexandrei Croitoru ce se va desfaşura timp de un an, beneficiind de sprijinul financiar şi logistic oferit de MNAC. Această iniţiativă îşi propune realizarea unor expoziţii, prezentări şi dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producţiile tinerilor artişti într-un context generaţional mai larg.
SURSA: Modernism.ro

Interes pentru România la Veneţia

Pavilionul ţării noastre este unul dintre cele mai vizitate de către iubitorii de artă contemporană. Zilnic, în jur de 1.000 de vizitatori ai Expoziţiei de Artă de la Veneţia trec pragul Pavilionului românesc. Printre vizitatori, s-a numărat Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii.

De mai bine de o săptămână, Veneţia respiră cultură. „ILLUMInations” – tema celei de-a 54-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia 2011, inaugurate la începutul acestei luni, atrage mii de vizitatori, zilnic, în Pavilioanele de artă expuse în cele două locaţii tradiţionale, Giardini de Castello şi Arsenale. Cele peste 70 de ţări prezente la Bienală participă la expoziţie cu lucrări de artă contemporană în care subiectul principal e redefinirea identităţii.
Ţara noastră e prezentă în acest an cu două proiecte: „Performing History”, ai cărei autori sunt Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa, Lucia Tkácová, şi curatorii Maria Rus Bojan, Ami Barak şi Bogdan Ghiu, lucrare expusă în Pavilionul României din Giardini di Castello, respectiv „Romanian Cultural Resolution”, de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, prezent în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia.

Performing History

Conceptul curatorial evoluează ca dialog comparativ transgeneraţional între Ion Grigorescu, o figură legendară a artei experimentale româneşti şi artiştii Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, între cei doi curatori, Maria Rus Bojan şi Ami Barak, şi în implicarea scriitorului Bogdan Ghiu şi a sociologului Vasile Dâncu.

Prin această expoziţie, Ion Grigorescu conduce vizitatorul într-o călătorie prin cotidian, pentru a atinge sfere ale vieţii emotive, sociale, istorice, sexuale, politice şi spirituale. Printr-un display care funcţionează ca o unică instalaţie, lucrări istorice, documentări ale unora dintre cele mai faimoase performance-uri personale din anii ’70 şi ’90 sunt combinate în noi realizări video, dintre care una concepută special pentru acest proiect.
Aparţinând unei generaţii diferite, cel mai tânăr duo artistic (Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová) reactivează referinţele istorice şi le transformă în noi semnificaţii şi experienţe, întărind legăturile dintre generaţii şi demonstrându-i astfel continuitatea critică şi etică. Cele două artiste lucrează împreună din 2000. Demersul lor artistic intenţionează să aducă o mai bună percepţie a stării de introspecţie, o curiozitate în explorarea lumii de astăzi şi o relaţionare complexă între individual şi colectiv în societatea contemporană. Contribuţia lor la proiect consistă într-o operă video produsă special pentru Bienală şi într-o intervenţie conceptuală pe laturile clădirii Pavilionului României. Ultima operă tratează misiunea, structura şi potenţialitatea Bienalei de la Veneţia ca instituţie. Ambele opere se referă la disensiuni ca părţi ale conflictului intern care defineşte statutul artiştilor în societatea contemporană.

În colaborare cu Vasile Dîncu şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), va fi dezvoltat un proiect special privind inter-relaţionarea cu publicul vizitator. Acest studiu experimental va încerca o sondare a memoriei colective în Est şi Vest, pentru a cerceta receptarea proiectului Performing History.

Proiectul României la ediţia din acest an oferă publicului o confruntare artistică dintre trecut şi prezent, dintre comunism şi capitalism, după cum arată curatorul clujean Maria Rus Bojan. În fapt, proiectul constă într-o confruntare de reprezentări vizuale de tipul body-art şi performance, realizate pentru perioade diferite şi anume, totalitarismul comunist în cazul lui Ion Grigorescu şi globalizarea actuală – în cazul tinerelor artiste Chişa/Tkácová.
Clujeanca Maria Rus Bojan, unul dintre curatorii proiectului „Performing History”, susţine că prin câştigarea concursului de prezenţă la Bienală vede o îmbunătăţire vizibilă a lucrurilor în cultura românească. Curator şi critic de artă, Maria Rus Bojan locuieşte în prezent la Amsterdam. În România a activat în calitate de curator al Muzeului de Artă din Cluj în perioada 1986 – 1999.
„Performing History nu e doar o temă de expoziţie, ci un amplu proiect de cercetare asumat colectiv, în chip meta-artistic: realizându-l, noi încă mai continuăm să-i descoperim valenţele şi potenţialul, fiind uimiţi în acelaşi timp de extraordinara lui forţă şi actualitate. Ne-am propus un demers critic din perspectiva confruntării reale între trecut şi prezent, între comunism şi capitalism, între Est şi Vest, între vis şi acţiune, între istoria asumată în chip personal şi cea mediată, activată prin referinţe”, a declarat,  Maria Rus Bojan.

Succes cu scandal

Potrivit reprezentanţilor Pavilionului României, media vizitatorilor pe zi este de aproximativ 1.000 de persoane, iar reacţiile acestora sunt diferite. „Consider că tema principală are ca background comunismul. Artiştii au explorat condiţia artistului în perioada acestui regim. Sincer, eu văd proiectul ca un documentar. Am vizitat şi în anii precedenţi Pavilionul României şi sunt impresionată de cultura românească”, a declarat Anna Kim, curator independent din Coreea de Sud. Delia Bulgaru, custodele Pavilionului, spune că feedback-ul vizitatorilor e pozitiv. „În chestionare majoritatea au acordat lucrării nota maximă. Sunt mulţi care rămân în interiorul pavilionului chiar şi jumătate de oră”, arată aceasta.
Unul dintre motivele care au stat la baza succesului lucrării l-a reprezentat şi un mic conflict apărut între artişti şi curatori. În chiar ziua vernisajului, tinerele artiste Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkácová, cu acceptul lui Ion Grigorescu, dar fără cel al curatorilor, au realizat pe pereţii pavilionului un graffiti cu un mesaj care face referire la sobrietatea expoziţiei, respectiv au criticat discret Bienala. Acest fapt a atras atenţia criticilor, dar a şi dus la un aflux impresionant de vizitatori. Unul dintre aceştia a fost chiar Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii. „Proiectul s-a articulat ca o structură polară şi deschisă, atingând întreaga gamă de tensiuni formale şi conceptuale”, adaugă Maria Rus Bojan.

Vizitatori chestionaţi

Autorii, în colaborare cu sociologul Vasile Dâncu şi Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), urmăresc realizarea unui studiu printre „vestici” cu privire la percepţiile acestora cu privire la „Est” şi „Vest”, dar şi a stereotipurilor ce ţin de cultura românească. Studiul e realizat pe baza unor chestionare care le sunt înmânate vizitatorilor în momentul vizitării Pavilionului. (Denis Barabaş)
SURSA: adevărul.ro
Citiţi pe aceeaşi temă:
Se deschide Bienala de la Veneţia
Bienala de la Veneţia
Scurtă plimbare virtuală prin pavilioanele bienalei
Artiştii bienalei transmit un mesaj politic