Lansarea albumului Romanian Cultural Resolution

Centrul pentru Cultură Contemporană „Club Electro Putere” şi „Cărtureşti” anunţă lansarea albumului de artă „Romanian Cultural Resolution”, luni, 21 noiembrie 2011, orele 19.00, la „Cărtureşti” (Mansardă) din Bucureşti,  Str. Arthur Verona 13-15.

În cadrul lansării va avea loc o discuţie liberă pe tema contextului artei contemporane din România, avându-i ca invitaţi pe Adrian Bojenoiu, Alexandra Croitoru, Cristian Nae, Alexandru Niculescu, Mihai Pop, Magda Radu.

Romanian Cultural Resolution este o publicaţie ce are la origine un proiect de cercetare care urmăreşte arta românească, atât în tranziţia socială şi politică generată de căderea comunismului, cât şi în unele manifestări culturale izolate şi independente de aceasta.

Editors: Adrian Bojenoiu, Alexandru Niculescu
Publishing house: Hatje Cantz
Design: Timo Grimberg •ARC•
Format: 23.70 x 30.30 cm, 232 pg., 188 ilustr. 136 color, English/German, June 2011
ISBN 978-3-7757-2848-5

Atât catalogul, cât şi întreg proiectul RCR au la bază conceptul de „rezoluţie culturală”. Aceasta este o analiză sau un referat al unei manifestări încheiate, el vorbeşte şi despre o retroactivitate care, chiar în momentul rezoluţiei, este pusă în discuţie. Conceptul „rezoluţie culturală” marchează o stare de fapt şi propune o introspecţie în câmpul artei şi culturii contemporane, o demantelare a acestei utopii a memoriei culturale, o încercare de a contura şi de a înţelege contextul artistic contemporan al istoriei recente din România.
Albumul a fost publicat de prestigioasa editură germană Hatje Cantz şi finantat prin programul Publishing Romania al Institutului Cultural Român.


Artişti: Ioana Bătrânu, Pavel Brăila, Matei Bejenaru, Corneliu Brudaşcu, Mircea Cantor, Sorin Câmpan, Ştefan Constantinescu, Alexandra Croitoru & Ştefan Tiron în colaborare cu Vasile Pop Negreşteanu, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Gheorghe Ilea, Daniel Knorr, Victor Man, Julian Mereuţă, Aurelia Mihai, Gili Mocanu, Anca Munteanu Rimnic, Ciprian Mureşan, Ioana Nemeş, Alexandru Niculescu, Miklos Onucsan, Dan Perjovschi, Cristian Rusu, Şerban Savu, Serge Spitzer.

Autorii textelor: Marius Babias, Adrian Bojenoiu, Sebastian Cichocki, Magda Cârneci, Livius Ciocârlie, Apsara DiQuinzio, Bogdan Ghiu, Anca Mihuleţ, Mihnea Mircan, Vlad Morariu, Cristian Nae, Amelia Pavel, Mihai Pop, Matt Price, Magda Radu, Alexandru Vlad, Raluca Voinea, Maxa Zoller.
Club Electro Putere

Interes pentru România la Veneţia

Pavilionul ţării noastre este unul dintre cele mai vizitate de către iubitorii de artă contemporană. Zilnic, în jur de 1.000 de vizitatori ai Expoziţiei de Artă de la Veneţia trec pragul Pavilionului românesc. Printre vizitatori, s-a numărat Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii.

De mai bine de o săptămână, Veneţia respiră cultură. „ILLUMInations” – tema celei de-a 54-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia 2011, inaugurate la începutul acestei luni, atrage mii de vizitatori, zilnic, în Pavilioanele de artă expuse în cele două locaţii tradiţionale, Giardini de Castello şi Arsenale. Cele peste 70 de ţări prezente la Bienală participă la expoziţie cu lucrări de artă contemporană în care subiectul principal e redefinirea identităţii.
Ţara noastră e prezentă în acest an cu două proiecte: „Performing History”, ai cărei autori sunt Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa, Lucia Tkácová, şi curatorii Maria Rus Bojan, Ami Barak şi Bogdan Ghiu, lucrare expusă în Pavilionul României din Giardini di Castello, respectiv „Romanian Cultural Resolution”, de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, prezent în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia.

Performing History

Conceptul curatorial evoluează ca dialog comparativ transgeneraţional între Ion Grigorescu, o figură legendară a artei experimentale româneşti şi artiştii Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, între cei doi curatori, Maria Rus Bojan şi Ami Barak, şi în implicarea scriitorului Bogdan Ghiu şi a sociologului Vasile Dâncu.

Prin această expoziţie, Ion Grigorescu conduce vizitatorul într-o călătorie prin cotidian, pentru a atinge sfere ale vieţii emotive, sociale, istorice, sexuale, politice şi spirituale. Printr-un display care funcţionează ca o unică instalaţie, lucrări istorice, documentări ale unora dintre cele mai faimoase performance-uri personale din anii ’70 şi ’90 sunt combinate în noi realizări video, dintre care una concepută special pentru acest proiect.
Aparţinând unei generaţii diferite, cel mai tânăr duo artistic (Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová) reactivează referinţele istorice şi le transformă în noi semnificaţii şi experienţe, întărind legăturile dintre generaţii şi demonstrându-i astfel continuitatea critică şi etică. Cele două artiste lucrează împreună din 2000. Demersul lor artistic intenţionează să aducă o mai bună percepţie a stării de introspecţie, o curiozitate în explorarea lumii de astăzi şi o relaţionare complexă între individual şi colectiv în societatea contemporană. Contribuţia lor la proiect consistă într-o operă video produsă special pentru Bienală şi într-o intervenţie conceptuală pe laturile clădirii Pavilionului României. Ultima operă tratează misiunea, structura şi potenţialitatea Bienalei de la Veneţia ca instituţie. Ambele opere se referă la disensiuni ca părţi ale conflictului intern care defineşte statutul artiştilor în societatea contemporană.

În colaborare cu Vasile Dîncu şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), va fi dezvoltat un proiect special privind inter-relaţionarea cu publicul vizitator. Acest studiu experimental va încerca o sondare a memoriei colective în Est şi Vest, pentru a cerceta receptarea proiectului Performing History.

Proiectul României la ediţia din acest an oferă publicului o confruntare artistică dintre trecut şi prezent, dintre comunism şi capitalism, după cum arată curatorul clujean Maria Rus Bojan. În fapt, proiectul constă într-o confruntare de reprezentări vizuale de tipul body-art şi performance, realizate pentru perioade diferite şi anume, totalitarismul comunist în cazul lui Ion Grigorescu şi globalizarea actuală – în cazul tinerelor artiste Chişa/Tkácová.
Clujeanca Maria Rus Bojan, unul dintre curatorii proiectului „Performing History”, susţine că prin câştigarea concursului de prezenţă la Bienală vede o îmbunătăţire vizibilă a lucrurilor în cultura românească. Curator şi critic de artă, Maria Rus Bojan locuieşte în prezent la Amsterdam. În România a activat în calitate de curator al Muzeului de Artă din Cluj în perioada 1986 – 1999.
Performing History nu e doar o temă de expoziţie, ci un amplu proiect de cercetare asumat colectiv, în chip meta-artistic: realizându-l, noi încă mai continuăm să-i descoperim valenţele şi potenţialul, fiind uimiţi în acelaşi timp de extraordinara lui forţă şi actualitate. Ne-am propus un demers critic din perspectiva confruntării reale între trecut şi prezent, între comunism şi capitalism, între Est şi Vest, între vis şi acţiune, între istoria asumată în chip personal şi cea mediată, activată prin referinţe”, a declarat,  Maria Rus Bojan.

Succes cu scandal

Potrivit reprezentanţilor Pavilionului României, media vizitatorilor pe zi este de aproximativ 1.000 de persoane, iar reacţiile acestora sunt diferite. „Consider că tema principală are ca background comunismul. Artiştii au explorat condiţia artistului în perioada acestui regim. Sincer, eu văd proiectul ca un documentar. Am vizitat şi în anii precedenţi Pavilionul României şi sunt impresionată de cultura românească”, a declarat Anna Kim, curator independent din Coreea de Sud. Delia Bulgaru, custodele Pavilionului, spune că feedback-ul vizitatorilor e pozitiv. „În chestionare majoritatea au acordat lucrării nota maximă. Sunt mulţi care rămân în interiorul pavilionului chiar şi jumătate de oră”, arată aceasta.
Unul dintre motivele care au stat la baza succesului lucrării l-a reprezentat şi un mic conflict apărut între artişti şi curatori. În chiar ziua vernisajului, tinerele artiste Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkácová, cu acceptul lui Ion Grigorescu, dar fără cel al curatorilor, au realizat pe pereţii pavilionului un graffiti cu un mesaj care face referire la sobrietatea expoziţiei, respectiv au criticat discret Bienala. Acest fapt a atras atenţia criticilor, dar a şi dus la un aflux impresionant de vizitatori. Unul dintre aceştia a fost chiar Frédéric Mitterrand, ministrul francez al Culturii. „Proiectul s-a articulat ca o structură polară şi deschisă, atingând întreaga gamă de tensiuni formale şi conceptuale, adaugă Maria Rus Bojan.

Vizitatori chestionaţi

Autorii, în colaborare cu sociologul Vasile Dâncu şi Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), urmăresc realizarea unui studiu printre „vestici” cu privire la percepţiile acestora cu privire la „Est” şi „Vest”, dar şi a stereotipurilor ce ţin de cultura românească. Studiul e realizat pe baza unor chestionare care le sunt înmânate vizitatorilor în momentul vizitării Pavilionului. (Denis Barabaş)
SURSA: adevărul.ro
Citiţi pe aceeaşi temă:
Se deschide Bienala de la Veneţia

Bienala de la Veneţia

Scurtă plimbare virtuală prin pavilioanele bienalei

Artiştii bienalei transmit un mesaj politic

Club Electro Putere la Bienala de la Veneţia

Romanian Cultural Resolution

Perioada: 31 mai –27 noiembrie 2011.
Vernisaj: 31 mai 2011, ora 19.00.

Club Electro Putere anunţă participarea la cea de-a 54-a Expoziţie internaţională de artă – de la Biennala din Venezia, cu proiectul intitulat „Romanian Cultural Resolution”, documentar expus la Galeria Nouă a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu.

Cele două proiecte care vor reprezenta România la Bienala de la Veneţia, „Performing History” şi „Romanian Cultural Resolution”, marchează desprinderea de obsesiile comunismului. „În general cultura din est – aici este inclusă şi cultura recentă română – nu mai are nevoie de validare din partea Occidentului, aşa cum diferenţele socio-politice între est şi vest au început să se dizolve, iar obsesia plecării sau a emigrarii s-a mai calmat”, spune Adrian Bojenoiu, reprezentant al Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere.
Cel puţin în această zonă se anunţă o trecere de la tematicile comunismului, ingredientul principal, dominant până acum în cultura estică şi, implicit, în aceea românească, către teme contemporane propuse de un vest inspirat de temele societăţii de consum, „esteticile relaţionale” sau „arta militantă”.

Proiectul „Romanian Cultural Resolution”, realizat de Club Electro Putere şi selectat în urma Concursului Naţional pentru desemnarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, (organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român), va fi prezentat în Noua Galerie a Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
România va prezenta la acest eveniment şi un al doilea proiect, „Performing History”, iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan şi Ami Barak, care va fi expus în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Este vorba de două proiecte legate de explorarea unei „traume gri” care-şi urmează cursul firesc spre vindecare şi de situaţia prezentă de regăsire de sine a Estului Europei.

Arta din Estul Europei şi-a dezvoltat un discurs ce poate produce rezistenţă discursului artistic occidental, în sensul că nu are nevoie de confirmarea sau de obişnuita acceptare în marea cultură ocidentală. Funcţionează independent, aşa cum a funcţionat şi în lipsa Occidentului, în perioada Războiului Rece”, adaugă Alexandru Niculescu, unul dintre iniţiatorii Clubului Electro Putere. „Am făcut 12 ani de instrucţie artistică și nimeni n-a recunoscut la mine talentul de a avea umor sau puterea de a traduce simplu grafic situaţii complexe. Nici eu n-am văzut asta. Mi-au trebuit 10 ani după ce am absolvit să găsesc un limbaj artistic viabil şi încă 10 să îl fac cunoscut internaţional. M-am format ca artist într-un grup aproape dizident şi apoi într-o revistă politică, nu într-o galerie, nu într-un târg de artă. (…) Sunt singurul artist din lume care nu plânge după bani. Fac totul singur şi mă întind cât plapuma. Nu am limite la subiecte sau la expresie. Sunt Free style”, completează Dan Perjovschi (pe data de 11.11.2010) la Club Electro Putere.

Faptul că România a fost acceptată să participe anul acesta cu două proiecte la acest eveniment internaţional, Bienala de la Veneţia, moment de importanţă majoră în artelele contemporane, este o dovadă a interesului din ce în ce mai mare din partea lumii faţă de arta contemporană românească. România încredinţează, pe de o parte, un proiect unei echipe cu experienţă, care îl prezintă pe unul dintre artiştii români consacraţi, Ion Grigorescu, iar pe de altă parte validează o echipă tânără şi ambiţioasă, autoare a uneia dintre cele mai surprinzătoare apariţii pe scena artistică românească, proiectul Club Electro Putere.

Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu se bucură de un dublu succes, ei fiind şi editorii catalogului „Romanian Cultural Resolution”, ce va fi publicat anul acesta cu prestigioasa editură Hatje Cantz şi a cărui lansare se va face în cadrul Bienalei de la Veneţia. Proiectul, iniţiat de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, constă în transferarea activităţii Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere în cadrul Bienalei de la Veneţia, cu accent pe etapa editorială şi documentară a evenimentului, ce are ca scop cercetarea contextului artistic contemporan din România. Prin participarea unui număr impresionant de artişti, critici de artă şi curatori, Romanian Cultural Resolution urmăreşte soluţiile şi tendinţele pe care artele vizuale din România le-au dezvoltat în ultimii ani, făcând să se vorbească atât despre o renaştere şi o reformare a discursului artistic contemporan, cât şi despre un întreg ansamblu de probleme sau situaţii care ilustrează precaritatea condiţiei artistului în contextul local şi nuanţarea celui global în faţa ideii de spectacol şi mercantilism.

Alexandru Niculescu născut în 1979, trăieşte şi lucrează în Craiova. Este Absolvent al Universităţii de Artă Bucureşti şi câştigătorul burselor de cercetare „Vasile Pârvan”, la Accademia di Romania în Roma (2006-2008) şi „Theodor Aman”, la Academia de Arte Vizuale din Leipzig (2008-2010). Printre cele mai importante proiecte ale lui se numără „Times New Român” (început în anul 2007), în care a propus o chestionare a diferitelor tipuri de practici de teritorializare socială în spaţiul european extins, având ca personaj expresia manifestărilor româneşti. Împreuna cu Adrian Bojenoiu este fondatorul Centrului pentru cultura contemporană Club Electro Putere, în anul 2009 şi editor al catalogului Romanian Cultural Resolution, produs de către editura Hatje Cantz.

Adrian Bojenoiu, născut în 1976, trăieşte şi lucrează în Craiova. A studiat filosofia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Este doctorand în filosofie al Universităţii Charles de Gaulle şi al Universităţii de Vest din Timişoara. Domeniile sale de cercetare sunt estetica, critica de artă şi filosofia franceză contemporană. A participat la numeroase conferinţe şi dezbateri, cum ar fi de exemplu: 2007 Actualites du concept d’espace: Geographie, Philosophie, Art, Ecole Normale Superieure, Lyon, 2006 L’Europe a venir: Secularisation, Justice, Democratie, UBB Cluj. 2005 Langues et langage, Ecole Normale Superieure, Paris.

Hatje Cantz este una dintre cele mai prestigioase edituri de artă contemporană din lume. Înfiinţată în 1945 în Stuttgart, publică în prezent peste 150 de titluri pe an. Începând din 1956 un număr impresionant dintre publicaţiile HC au fost premiate internaţional în diferite competiţii importante. Editura colaborează cu centre de artă importante şi muzee precum MoMA, New York sau Guggenheim.

Datorită prestigiului pe care îl are editura şi reţelei sale de distribuţie, catalogul, care prezintă artişti români alături de nume celebre din istoria artei, va putea fi găsit pe rafturile librăriilor din marile muzee ale lumii. Este pentru prima dată când un numar imprsionat de artişti şi autori de text români au o asemenea vizibilitate la scară internaţională. Faptul că arta românească este mai cunoscută în Occident decât „acasă” se datorează faptului că în vest „oamenii îşi fac mai mult timp pentru artă şi cultură, se informează mai mult şi, probabil sunt mai curioşi. Artiştii români au o mai mare recunoaştere în străinătate decât în ţară, iar arta lor rămâne reprezentativă pentru est, îşi are originea şi particularităţile aici. Cultura postcomunistă din România are particularităţile ei care o fac distinctă de postcomunismul polonez, sârbesc sau est-german”, explică Adrian Bojenoiu.

Proiectul „Performing History”, iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan şi Ami Barak, vizează o prezentare inedită a operei legendarului artist român Ion Grigorescu, ce include atât lucrări istorice, cât şi lucrări noi, în relaţie cu o serie de noi proiecte ale cuplului de artiste Anetta Mona Chişă şi Lucia Tkacova.
Catalogul va fi publicat ca supliment special al revistei IDEA artă+societate şi va cuprinde următorii participanţi: Ioana Bătrânu, Matei Bejenaru, Pavel Brăila, Corneliu Brudaşcu, Mircea Cantor, Sorin Câmpan, Ştefan Constantinescu, Alexandra Croitoru&Ştefan Tiron, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Gheorghe Ilea, Daniel Knorr, Victor Man, Julian Mereuţă, Aurelia Mihai, Gili Mocanu, Anca Munteanu Rîmnic, Ciprian Mureşan, Ioana Nemeş, Alexandru Niculescu, Miklos Onucsan, Dan Perjovschi, Cristian Rusu, Şerban Savu, Serge Spitzer. Autorii textelor: Marius Babias, Adrian Bojenoiu, Sebastian Cichocki, Livius Ciocârlie, Apsara DiQuinzio, Bogdan Ghiu, Mihnea Mircan, Vlad Morariu, Cristian Nae, Amelia Pavel, Mihai Pop, Matt Price, Magda Radu, Ştefan Tiron, Raluca Voinea şi Maxa Zoller. (Grigore Roibu)