Marius Isfan – Deva 365

Expoziție de fotografie
Teatrul de Artă Deva / 17-31 ianuarie 2017

afis-marius-isfan-av21Atelierul de fotografie vă invită marți, 17 ianuarie 2017, ora 17.30, în foaierul Teatrului de Artă Deva, la vernisajul expoziției de fotografie „Deva 365”, semnată de Marius Isfan.
În deschiderea expoziţiei vor vorbi: Mihai Panaitescu – managerul Teatrului de Artӑ Deva, Marin Florin Ilieș – directorul Colegiului Naṭional „Decebal”, dr. Alexandru Gruian – directorul Festivalului „Opera Nights” şi Grigore Roibu – profesor Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” Deva.

Proiectul fotografic „Deva 365” este compus dintr-o serie de fotografii, realizate în fiecare zi, timp de un an. Imaginile prezintă oraşul Deva, proiectul fiind obţinut pe parcursul a trei ani şi însumând, în total, peste 15000 de fotografii. Marius Isfan și-a propus să promoveze turistic orașul Deva și împrejurimile acestuia în mediul online.

Marius Isfan este un fotograf hunedorean, pasionat, având dorința de a explora și de a căuta să pună în valoare locurile, lucrurile și oamenii din această regiune geografică. El este un fotograf de peisaj și de eveniment, fiind fascinat de fotografia de peșteră, tip de fotografiere ce presupune un alt tip de abordare a luminii. Deși nu are un stil fotografic preferat, continuă să caute și să exploreze lumina, folosind noi încadrări și compoziții ale imaginii.

Vă așteptăm în foaierul Teatrului de Artă pentru a afla de la autor și invitații săi poveștile și sacrificiile făcute pentru realizarea proiectului „Deva 365”, un proiect cu imagini inedite ce au scopul de a promova din punct de vedere turistic oraşul situat pe valea Mureşului.

Un week-end al artelor vizuale la Deva

Dacă într-un oraş universitar, mai multe evenimente artistice care se desfăşoară concomitent nu constituie ceva neobişnuit, pentru un oraş de mărime medie cum este Deva, acest lucru pare ceva ieşit dintr-un firesc al lucrurilor de zi cu zi.

Consulul maghiar de la Cluj în deschiderea expoziţieiMunicipiul Deva a propus publicului iubitor de artă în acest week-end (19.02.2011) două evenimente artistice, expoziţii în care amatorii de pictură, sculptură, grafică şi fotografie s-au întâlnit cu un demers cultural ce aparţine întregului spectru al artelor vizuale contemporane. Nu greşesc când afirm acest lucru, dat fiind faptul că lucrările artiştilor maghiari de la Galeria Forma, cât şi cele ale artiştilor hunedoreni, expuse în Foaierul Teatrului de Artă, exprimă toate caracteristicile artelor contemporane actuale.
Primul dintre acestea evenimente, cel de la Galeria Forma, a adus pe simeze prin intermediul parteneriatului dintre oraşul Hunedoara şi Szombathely patru artişti din Ungaria (afişul expoziţiei la rubrica News). Szombathely este cunoscut artiştilor prin mica galerie K17 care a promovat o „situaţie a artei contemporane”.
Din partea maghiară, de organizarea acestei expoziţii s-a ocupat artista clujeancă Barabás Zsuzsánna.

Oroszy Csaba, născut în anul 1967, în Zalaegerszeg şi absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Pécs, este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai oraşului Szombathely prin contribuţia sa majoră în discursul estetic al artei contemporane maghiare. „Eu lucrez în mod deliberat artă şi nu pictură”, spune Oroszy definindu-şi propria creaţie. În lucrările sale de pictură expuse la Deva descoperim intensitatea şi furia unei arte conceptuale, în care vibraţia, strălucirea şi conturul formelor eclectice se unifică în compoziţii ce transmt un mesaj situat între sacru şi profan. Există viaţă şi moarte, spirit şi negare în fiecare imagine al lui Oroszy, care este dezvăluită publicului în urma unei munci suţinute din care rezultă adevărate serii (cicluri) de lucrări suplimentare.

Kemper Lajos (n. 1949 la Kőszeg) este cel mai cunoscut artist din grupul celor patru (grup independent afiliat Asociaţiei Artiştilor Maghiari), intitulat D.O.C.C., datorită faptului că în anul 1979 a obţinut premiul I la Bienala de Artă Grafică, Jesolo, Italia. El a absolvit în anul 1974 secţia de grafică, cu profesorii Németh János şi Szentirmai Zoltán, dar interesul lui s-a îndreptat spre tehnicile graficii aplicate şi realizarea de reproduceri. Temele caracteristice creaţiei sale sunt liric-abstracte. Imaginile realizate în tehnica gravării pe cupru, aquatinte, surprind anumite situaţii umane cum ar fi relaţia dintre bărbat şi femeie, nuduri, evenimente şi poveşti, fiind un amestec de vis şi realitate. Membru al Asociaţiei Naţionale a Artiştilor Maghiari şi a altor organizaţii din domeniul artelor, Kemper Lajos desfăşoară o activitate de conducere în Atelierul de Creaţie care realizează gravuri pentru diverse publicaţii şi, în acelaşi timp, pregăteşte noi tineri în acest domeniu.
Un exemplu în acest sens este cel al graficienei Sztranyák Zsófia care a studiat tehnicile gravurii în cadrul unui Workshop cu Kemper Lajos şi, de atunci, aceasta i-a devenit meseria. În lucrările expuse pe simeza galeriei devene ea ne introduce în lumea formelor onirice, a colajelor şi poveştilor. De cele mai multe ori, visătorul spune că nu cunoaşte semnificaţia visului său. Freud afirmă că „visătorul ca să ştie ce înseamnă visul său, trebuie să ştie ceea ce nu ştie.” „Aventurile imaginare” ale artistei maghiare se înscriu într-un registru al fantasticului şi al magiei, creând o atmosferă de vis prin intermediul alăturării unor elemente stilizate, personaje şi simboluri, în căutarea unor înţelesuri care  poate i-au scăpat.
Cea de-a patra artistă a grupului, Kaczmarski Άgnes ne propune un univers al simbolurilor realizate cu ajutorul aparatului de fotografiat. În lucrările ei găsim instantanee, multe realizate în cadrul Taberei de creaţie Gorj Fest, dar şi lucrări a căror fotografiere sunt rezultatul unei scenografii eleborate.

Următorul eveniment a fost cel de la Teatrul de Artă, care a amenajat în noua instituţie, deschisă anul trecut în luna decembrie, o frumosă simeză destinată expoziţiilor de artă. „Acest spaţiu dorim să devină un loc de întâlnire pentru artiştii din toate domeniile”, a spus Mihai Panaitescu în calitate de organizator şi gazdă. Prin utilizarea maximă a spaţiului expoziţional (parter şi etaj), artiştii hunedoreni din Uniunea Artiştilor Plastici au propus o serie de lucrări din diverse medii, lucrări care în mare parte au fost expuse în cadrul Salonului de Arte Vizuale, în decembrie 2010 (vezi rubrica Evenimente 2010). Această acţiune vine în sprijinul artelor vizuale deoarece, în cele trei zile de spectacol care urmează, sunt aşteptaţi 1200 de spectatori, care pot vedea  lucrările şi admira multitudinea activităţilor plastice prin intermediul cărora se exprimă artiştii din cadrul filialei devene. Publicul spectator va putea lua contact cu toate domeniile de exprimare artistică (pictură, sculptură, grafică, arte decorative şi fotografie), într-un dialog expoziţional al generaţiilor cu artişti consacraţi dar şi tineri, a căror producţii plastice urmăresc atât formele tradiţionale de exprimare, cât şi pe cele experimentale, mijloace de lucru care fac parte din curentele artistice internaţionale actuale.

Un alt moment al acestei zile a fost lasarea numărului al 5-lea, intitulat „Conurbaţie şi regionalizare”, a revistei POLitcS & Media, publicaţie care se adresează locuitorilor deveni, abordând subiecte de actualitate şi analiză ce acoperă domenii ale socialului, politicului, economicului şi artelor.
În finalul acestor evenimente artistul, fotograful şi regizorul Mihai Panaitescu a prezentat un scurt eseu video despre creaţia sa în domeniul artei digitale. O artă care îmbină, din punctul meu de vedere, elemente ale barocului cu nuduri şi portrete, într-o atmosferă care devine impresionistă, fovistă sau expresionistă, un underground cu simboluri şi imagini şocante, uneori violente, din arta vizuală de avangardă. (Grigore Roibu)