A început Bienala de la Veneţia 2013

Cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de la Veneţia a început pe data de 1 iunie şi se va încheia pe 24 noiembrie 2013.

Venetia 1

Tema aleasă de Massimiliano Gioni, directorul celei de-a 55-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, cel mai prestigios eveniment muldidisciplinar mondial, este „Il Palazzo Enciclopedico/ The Encyclopedic Palace”.

România este reprezentată la acest eveniment cu proiectele „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia” şi „Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”.

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia
Artişti: Alexandra Pirici, Manuel Pelmuş
Curator: Raluca Voinea
Coordonator proiect: Corina Bucea
Spaţiu expoziţional: Pavilionul României din Giardini della Biennale

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia este o acțiune continuă care se va desfăşura live pe toată durata bienalei. Proiectul oferă o perspectiva proaspătă şi dinamică cu care abordează istoria Bienalei de la Veneţia, de la înființarea sa în 1895 şi până în prezent, animând prin performeri o selecţie de imagini şi de opere reprezentative, simptomatice pentru cursul artei moderne din ultimul secol. Retrospectiva este un monument efemer al bienalei, o critică a conservatorismului îndelungat al acesteia, dar şi o celebrare a deschiderii ei către experiment.
În acelaşi timp, aducând monumentalul în imaterial şi transformând obiectul în acțiune, proiectul transformă istoria bienalei, o actualizează. O retrospectivă este o întreprindere grandioasă, dar, în acest caz, reproducând aproximativ o sută de lucrări zilnic, doar prin intermediul câtorva corpuri umane, proiectul schimbă scara unei retrospective şi percepţia bienalei înseşi.

Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare
Artişti: Apparatus 22, Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan
Curator: Anca Mihuleţ
Spaţiu expoziţional: Noua Galerie a Institutului pentru Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2214-30121)

Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare reprezintă o explorare spaţială şi vizuală a unor istorii minore şi neatractive, suspendate în spatele unor evenimente majore.
Expoziţia reuneşte cinci abordări ale unor artişti tineri din România, la care se alătură o artistă din Polonia, şi încearcă să răspundă unora dintre provocările conceptuale ale curatorului general al bienalei, Massimiliano Gioni, care propune pentru această ediţie a bienalei un exerciţiu de decontextualizare a istoriei artei şi a principiilor de prezentare a lucrărilor de artă. Palatul enciclopedic ca formă totalitară şi utopică de organizare a informaţiei presupune accesul continuu la cunoaştere, subiect al descentralizării percepţiei şi al contradicţiilor generate de un sistem social şi politic mobil.
Adi Matei discută suspensia unei mişcări posibile în timp şi spaţiu, Apparatus 22 evaluează lumea iluzorie a emoţiilor şi experienţelor false, iar Karolina Bregula comentează asupra necesităţii de a da foc artei vechi pentru a face loc artei noi. În timp ce Olivia Mihălţianu construieşte un spaţiu în spaţiu, o cameră de aur destinată gândirii, instalaţia sanitară a lui Sebastian Moldovan devine un element pseudo-arhitectural şi un semn al locuirii. Analizând realităţi regionale ignorate, filmul  Irinei Botea şi al lui Nicu Ilfoveanu cercetează felul în care imaginaţia operează în interiorul caselor memorial.

Cele două proiecte româneşti au fost selectate dintr-un număr de 18 şi au fost analizate de o comisie, numită prin ordin al ministrului culturii. Comisia a avut următoarea componenţă: Bogdan Ghiu, Matei Bejenaru, Magda Cârneci, Roberto Pinto (Italia), Rene Reitmeijer (Olanda), Monica Morariu şi Alexandru Damian.

Bienala de la Veneţia 2013

Cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român organizează concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, denumit în continuare Concursul.

În anul 2013, proiectele care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, denumită în continuare Bienala, la secţiunea Participări Naţionale, se vor realiza în două spaţii expoziţionale:
a) Pavilionul României din Giardini della Biennale
b) Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia
Comisarul participării României la Bienală este doamna Monica Morariu, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar vicecomisar este domnul Alexandru Damian, din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Institutului Cultural Român.

Tema ediţiei din 2013, aleasă de curatorul Massimiliano Gioni, este: Il Palazzo Enciclopedico / The Encyclopedic Palace.
Calendarul desfăşurarii concursului naţional de selecţie este urmatorul:
a)Depunerea documentaţiilor: termen limită – 18 ianuarie 2013, ora 14:00
b)Jurizarea: 22-23 ianuarie 2013
c) Anunţarea publică a proiectelor câştigatoare: 24 ianuarie 2013
d)Depunerea contestaţiilor: termen limită – 29 ianuarie 2013, ora 16:00
e)Soluţionarea contestaţiilor: termen limita – 5 februarie 2013

Regulamentul de organizare a concursului poate fi consultat pe ICR.ro, mae.ro, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Bienala Națională de Arhitectură

Bucureşti 2012

 Uniunea Arhitectilor din România are deosebita plăcere de a vă invita la Bienala Natională de Arhitectură Bucureşti 2012, ce se va desfăşura în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2012, la Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul de Cultură Arhitecturală, Universitatea de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, Casa Mincu, Banca Naţională a României şi străzile adiacente din Centrul vechi al capitalei.

În intervalul scurs de la precedenta Bienală din 2010 până la BNAB 2012, breasla arhitecţilor aniversează împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Societăţii Arhitecţilor Români, 120 de ani de la înfiinţarea învăţământului superior de arhitectură prin Şcoala Naţională de Arhitectură, 160 de ani de la naşterea şi 100 de ani de la moartea lui Ion Mincu, al cărui nume îl poartă Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti de 60 de ani.

Programul celui mai important eveniment în domeniul arhitecturii din România abordează tematici de interes pentru profesionişti: arhitectură, urbanism, restaurare, arhitectura de interior, design de produs. Toate au însă ecou şi pentru publicul larg, fiindcă de calitatea gândirii arhitectonice, concretizată în spaţiul de locuire şi de lucru, alături de cel comunitar, depinde calitatea vieţii.

Festivitatea de deschidere a Bienalei a avut loc pe data de 15 octombrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde au fost decernate premiile concursului BNAB.

Proiectele câştigătoare sunt:
a. Arhitectura locuinţei: Casă lângă Bucureşti | Autori: Cristina Constantin, Cosmin Pavel
b. Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie, proiecte care promovează dotările specifice ale comunităţii: Pensiune Atra Doftana | Autori: Bogdan Babici, Alexandru Maftei
c. Tehnologie, inovaţie şi sustenabilitate în arhitectură: Nu s-a acordat niciun premiu
d. Arhitectura patrimoniului cultural: Restaurare, consolidare şi reabilitare Casa Avramide | Autori: Aurel Ioan Eugen Botez, Andrei Atanasiu
e. Arhitectura spaţiului interior, design de produs şi scenografie: Scenografie de eveniment Palatul Cultural din Blaj | Autori: Silviu Aldea, Cătălin Marius Moga, Camelia Sisak, Tamás Sisak
f. Arhitectura spaţiului public: Grădina cu vise – Bastionul Theresia din Timişoara | Autor: Marius Miclăuş
g. Planificare spaţială: Plan de amenajare a teritoriului zonal „Parcul Natural Apuseni”,  jud Alba + ghid ilustrat | Autori: Marius Radu Dorel Barbieri, Alexandru Damian, Laura Năsui
h. Arhitectura prin imagine: Farmecul patrimoniului arhitectural sibian surprins în desene şi acuarele | Autor: Victor Moraru
i. Arhitectura prin cuvânt: Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord |Autor: Mirela Duculescu
Transdisciplinaritate şi arhitectură | Autor: Cosmin Caciuc
Revista Arhitext | Redactor şef: Arpad Zachi
j. Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate: Regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti | Autor: Raluca Munteanu

Expoziţii dedicate proiectelor câştigătorilor şi ale maeştrilor vor putea fi vizitate pe toată perioada de desfăşurare a BNAB, ca şi seminarii şi conferinte de specialitate.

Expoziţia „Concurs de proiecte BNAB” va fi itinerată, în perioada 10 decembrie 2012 – 1 sept 2013, în intreaga ţară, după cum urmează: Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Suceava, Craiova, Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Braşov, Baia Mare, Tulcea, Piteşti, Ploieşti, Bacău.
Mai mult pe bnab.ro

Jurnalul veneţian al Dianei

„Jurnalul veneţian al Dianei” de Andu Avasilinei, expoziţie de pictură în cadrul programului de sprijinire a bursierilor şi studenţilor români din Italia.
Coordonator proiect: Alexandru Damian
Vernisaj: Sâmbătă, 20 august 2011, ora 20.00, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Această prezentare necesită JavaScript.

Proiectul se înscrie în cadrul programului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare şi sprijinire a bursierilor şi studenţilor români din Italia care activează în domeniul artelor vizuale.
Andu Avasilinei, masterand al Accademiei de Arte Frumoase din Veneţia, abordează o tematică sensibilă care vizează estetica urâtului, utilizând un limbaj artistic frust, care vizează problemele esenţiale ale filosofiei, cu precădere filosofia freudiană.
„Naşterea Dianei se petrece atunci când pudoarea devine obscenă iar urâtul devine frumos, o naştere într-o dublă dualitate ce nu-şi schimbă valenţele în moarte. Diana îşi trage puterea de atracţie din pudoare şi obscenitatea din ritual iar frumuseţea dulceagă seamănă unui păcat din urâtul frumos al propriei sale fiinţe”.

„Dacă disecăm Istoria Artelor din Antichitate şi până în Postmodernism putem constata un permanent interes pentru tratarea şi reprezentarea temelor erotice. Fiecare epocă îşi are practicile şi caracteristicile sexuale proprii. (…) Freud observa în „Civilizaţia şi neajunsurile ei” „organele genitale, a căror vedere este excitantă, nu sunt considerate totuşi mereu atrăgătoare”, iar Montaigne se întreba „Ce o fi făcut actul sexual, atât de firesc şi legitim, de nu îndrăzneşte omul să vorbească despre el decât ruşinându-se…” (mai mult pe andu-avasilinei.blogspot.com).
Expoziţia rămâne deschisă publicului până pe 5 septembrie 2011, de miercuri până luni, în intervalul orar 15.00- 19.00.
SURSA: ICR