Good Girls / MNAC

Muzeul National de Artă Contemporană, Bucureşti

 20 iunie – 29 septembrie 2013

Curatoare: Bojana Pejić (Berlin)
Curator asistent: Olivia Nițiș (București)

„Good Girls” este o expoziție internațională care oferă o perspectivă largă asupra artei contemporane produsă de femei. Titlul prozaic „Good Girls” este insipirat de două proiecte curatoriale precedente: readuce în discuție sintagmă „bad girls” introdusă de Marcia Tucker în anii ’90, moment de relaționare cu artistele și curatoarele din America influențate de feminism; cealaltă referință fiind legată de expoziția „No More Bad Girls?” (curatori Marion Stemberger și Kathrin Becker), prezentată la Viena în 2010, care investiga geografii alternative și identități culturale multimple centrale în epocă globalizării. Dar, astăzi, în 2013, este timpul să vorbim despre „€œgood girls”! Începând cu anii €’90, artiste și curatoare din România au inițiat câteva expoziții mai mici dedicate artei realizate de femei și artei feministe. Această expoziție reprezintă un eveniment internațional major de tip muzeal și se va concentra asupra unor aspecte legate de producția artistică a femeilor în jurul a trei nuclee: memorie, dorință și putere. Artistele participante, în mare parte trăiesc și lucrează în Europa, jumătate dintre acestea reprezentând România.

Artiste: Milica Tomić (Ser), Regina José Galindo (Gua), Sanja Iveković (Cro), Martha Wilson (USA), Pauline Boudry & Renate Lorenz (D), Nina Arbore (Ro), Jurga Barilaitė (Lit), Ana Bănică (Ro), Ethel Băiaș (Ro), Lucia Dem Bălăcescu (Ro), Biroul Melodramatic (Ro), Geta Brătescu (Ro), Irina Broboană (Ro), Filipa Cezar (Pt), Anetta Mona Chișa & Lucia Trackova (Ro), Ioana Ciocan (Ro), CHIRKLI Collective (Can), Alexandra Croitoru (Ro), Suzana Dan (Ro), Anna Daučikova (Slo), Cristina David (Ro), Bianka Dobo (Hun), Simona Dobrescu (Ro), Sandra Dukić & Boris Glamočanin (BiH), Elian (Ro), Suzana Fântânariu (Ro), Aniela Firon (Ro), Mariela Gemisheva (Bul), Iraida Icaza (GB), Corina Ilea (Ro), Chengyao He (Chi), Hristina Ivanoska (MCD), Orit Ishay (Isr), Katrazyna Kozyra (Pol), Anna Jermolaewa (Rus), Gülsün Karamustafa (Tur), Mihaela Kavdanska (Ro), Aurora Kiraly (Ro), Elke Kristufek (Aut), Ana Lupaș (Ro), Flavia Lupu (Ro), Lesya Khomenko (Ukr), Romana Mateiaș (Ro), Olivia Mihălțianu (Ro), Larisa Crunțeanu (Ro), Adina Paula – Moscu (Ro), Anca Munteanu – Rimnic (Ro), Ilona Németh (Slo), Ioana Nemeș (Ro), Alexandra Pirici (Ro), Delia Popa (Ro), Liina Siib (Est), Renee Renard (Ro), Necla Ruzgar (Tur), Dominique Sapin (Fra), Marilena Preda – Sânc (Ro), Hito Steyerl (D), Maria Ciurdea Steurer (Ro), Cecilia Cuțescu – Storck (Ro), Patricia Teodorescu (Ro), , Roxana Trestioreanu (Ro), Adela Jusić (BiH), Anna Jermolaewa (Rus), Mina Byck-Wepper (Ro).

A început Bienala de la Veneţia 2013

Cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de la Veneţia a început pe data de 1 iunie şi se va încheia pe 24 noiembrie 2013.

Tema aleasă de Massimiliano Gioni, directorul celei de-a 55-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, cel mai prestigios eveniment muldidisciplinar mondial, este „Il Palazzo Enciclopedico/ The Encyclopedic Palace”.

România este reprezentată la acest eveniment cu proiectele „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia” şi „Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”.

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia
Artişti: Alexandra Pirici, Manuel Pelmuş
Curator: Raluca Voinea
Coordonator proiect: Corina Bucea
Spaţiu expoziţional: Pavilionul României din Giardini della Biennale

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia este o acțiune continuă care se va desfăşura live pe toată durata bienalei. Proiectul oferă o perspectiva proaspătă şi dinamică cu care abordează istoria Bienalei de la Veneţia, de la înființarea sa în 1895 şi până în prezent, animând prin performeri o selecţie de imagini şi de opere reprezentative, simptomatice pentru cursul artei moderne din ultimul secol. Retrospectiva este un monument efemer al bienalei, o critică a conservatorismului îndelungat al acesteia, dar şi o celebrare a deschiderii ei către experiment.
În acelaşi timp, aducând monumentalul în imaterial şi transformând obiectul în acțiune, proiectul transformă istoria bienalei, o actualizează. O retrospectivă este o întreprindere grandioasă, dar, în acest caz, reproducând aproximativ o sută de lucrări zilnic, doar prin intermediul câtorva corpuri umane, proiectul schimbă scara unei retrospective şi percepţia bienalei înseşi.

Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare
Artişti: Apparatus 22, Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan
Curator: Anca Mihuleţ
Spaţiu expoziţional: Noua Galerie a Institutului pentru Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2214-30121)

Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare reprezintă o explorare spaţială şi vizuală a unor istorii minore şi neatractive, suspendate în spatele unor evenimente majore.
Expoziţia reuneşte cinci abordări ale unor artişti tineri din România, la care se alătură o artistă din Polonia, şi încearcă să răspundă unora dintre provocările conceptuale ale curatorului general al bienalei, Massimiliano Gioni, care propune pentru această ediţie a bienalei un exerciţiu de decontextualizare a istoriei artei şi a principiilor de prezentare a lucrărilor de artă. Palatul enciclopedic ca formă totalitară şi utopică de organizare a informaţiei presupune accesul continuu la cunoaştere, subiect al descentralizării percepţiei şi al contradicţiilor generate de un sistem social şi politic mobil.
Adi Matei discută suspensia unei mişcări posibile în timp şi spaţiu, Apparatus 22 evaluează lumea iluzorie a emoţiilor şi experienţelor false, iar Karolina Bregula comentează asupra necesităţii de a da foc artei vechi pentru a face loc artei noi. În timp ce Olivia Mihălţianu construieşte un spaţiu în spaţiu, o cameră de aur destinată gândirii, instalaţia sanitară a lui Sebastian Moldovan devine un element pseudo-arhitectural şi un semn al locuirii. Analizând realităţi regionale ignorate, filmul  Irinei Botea şi al lui Nicu Ilfoveanu cercetează felul în care imaginaţia operează în interiorul caselor memorial.

Cele două proiecte româneşti au fost selectate dintr-un număr de 18 şi au fost analizate de o comisie, numită prin ordin al ministrului culturii. Comisia a avut următoarea componenţă: Bogdan Ghiu, Matei Bejenaru, Magda Cârneci, Roberto Pinto (Italia), Rene Reitmeijer (Olanda), Monica Morariu şi Alexandru Damian.

Km 0. Reprezentare şi repetiţie a Pieței Universităţii

30 noiembrie 2012 – 28 februarie 2013
tranzit.ro/ Bucureşti – Str. Gazelei nr. 44, sector 4, Bucureşti

tranzit.ro/ Bucureşti vă invită vineri, 30 noiembrie 2012, de la orele 19:00 la deschiderea expoziției „Km. 0. Reprezentare şi repetiție a Pieței Universității”. Expoziția prezintă diferite reflecții asupra Pieței Universității din Bucureşti, văzută ca un „punct zero“ al spațiului public din România după 1989. În timp ce conflictele nerezolvate ale anului 1990, care au transformat Piața într-un loc memorial păreau să se evapore din conştiința publică, la începutul anului 2012 oamenii s-au adunat din nou acolo pentru a-şi striga nemulțumirile şi – deşi aparent doar pentru o perioadă scurtă – ei au recâştigat Piața ca un loc al expresiei libere şi al manifestării atitudinii civice. Cu un viitor încă neclar, cu perspectiva de a fi transformată într-o „menajerie” reglementată, controlată şi supravegheată, Piața Universității rămâne încă un loc cu o semnificație simbolică importantă, mai ales în contextul politic actual, din România dar nu numai.

Abordarea subiectului Pieței Universității într-o expoziție nu reprezintă atât de mult o îndepărtare de la locul acțiunii cât o oportunitate de a prezenta o multiplicitate de perspective prin care gestul artistic poate oferi grile mai puțin polarizante şi mai complexe de interpretare şi de evocare a Pieței. Astfel, aceasta nu este doar „kilometrul zero al democrației” sau un „punct zero” din care proteste sociale pot porni dar şi un spațiu în care să imaginăm noi relații între indivizi şi corpul social sau între cetățeni şi statul care îi reprezintă.

„Km. 0. Reprezentare şi repetiție a Pieței Universității” prezintă lucrări realizate ca reflecții asupra Pieței, documentații ale unor performance-uri realizate deja în Piață sau lucrări noi, realizate special pentru expoziție. În timpul vernisajului, între orele 19:30-20:30, în cadrul instalației ei „Nimic nu durează, dar nici nu trece”, Alexandra Pirici va realiza un performance împreună cu Bogdan Drăgănescu, Mădălina Dan, Jean Lorin Sterian, Vlad Basalici.

Participanți: Vlad Basalici, studioBASAR, Larisa Crunțeanu, Laurențiu Gâlmeanu, Bogdan Ghiu & Octav Avramescu & studenți ai Universității de Arte Bucureşti, Mihai Mihalcea, Dan Perjovschi, Vlad Petri, Alexandra Pirici, David Schwartz & Mihaela Michailov, Emanuel Vasiliu şi alții.

Design expoziție: Atelier Brut
Design grafic: Palier Design
Asistență expoziție: Julia Schulze

Expoziția va putea fi vizitată în luna decembrie 2012 pe bază de programare la adresa raluca.voinea@tranzit.org iar în perioada 8 ianuarie – 28 februarie 2013 va fi deschisă pentru public de joi până sâmbătă între orele 14:00-18:00.
O serie de conferințe, dezbateri şi alte evenimente vor însoți expoziția pe parcursul acesteia.
Curator: Raluca Voinea