Îngerii şi demonii Dorinei şi Dianei Pantea

Expoziţia de pictură Angeli et Daemones cuprinde în jur de 20 de lucrări realizate de Dorina şi Diana Pantea (Safir & Rifas) în tehnica ulei pe pânză. Expoziţia (care a fost prezentată în sălile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva) configurează suferinţa care se extinde asupra materiei în carapacea fiinţei umane, este practic o reflexie a creatorilor, care deprind pe calea manifestărilor imaginare, această cădere în angoasa suferinţei.

Picturile reprezintă îmbinarea unui temperament tumultuos, avid de spaţiu şi de mişcare, de expansiune si de extindere, ramificat spre adâncimile şi perspectivele spaţiilor ce se întrepătrund şi se desfăşoară infinit.

Mase agitate, sumbre, de culoare instigă la profunzimea unui dramatism zbuciumat. În această magmă tensionată ce evocă haosul cosmic, se ivesc vagi principii ordonate, contururi cu referinţe umane, anunţând o altă stare de tensiune galactică.

Atmosfera lucrărilor conferă privitorului o simulare iluzorie a subconştientului, spaţialitatea este trasată prin cadre suprapuse, care receptează refracţiile memoriei şi spaimele interioare polarizate într-un tablou construit din oglindirile reziduale ale memoriei.

Demoniacul condiţiei umane combină ipostazele telurice cu mareele prafului sideral de natură divină. Expoziţia de picturi consumă ideea terorilor din noapte, a neputinţei persoanei ce doarme, şi a creaturilor bestiale ce dăinuie în vis şi întuneric, monştrii ludici ce tăinuie în sagacitatea adormită a minţii noastre.

Artistul creează şi reproduce bestiarele cele mai fantastice şi bizare, izvoarele imaginaţiei fiind pline cu reziduuri creatoare ce realizează disparenţe între real şi ireal, o nouă realitate, se produce astfel, o nouă viziune a lumii interioare, întreaga acţiune prezentată în cadrul picturilor se desfăşoară între ungherele întunecoase ale atelierului.

„Diana Pantea și Dorina Pantea două tinere, care exprimă plastic confruntări existențiale specific umane, confruntări cu proprii demoni, cu propriile temeri,  cu destinul tragic al omului, cu neputințele existențiale intr-o lume dezumaniztă în care credința, iubirea și speranța se fac tot mai puțin vizibile. Lucrările de picture sunt strigăte de revoltă, sunt strigăte de desnădejde, dar și strigăte de luptă, sunt arme prin care tinerele artiste încearcă să scoată la lumină tot ce este spaimă și neputință în mintea, sufletul și carnea omului, tot ceea ce greu prinde contur și cu are evităm, noi oamenii, o confruntare directă, conștientizând imposibilitatea victoriei totale, chiar dacă invingem în unele batălii, din multiplele duse de-a lungul existenței noastre.

Tema căderii, a revoltei preluate din credințele creștinismului, dar cu rădăcini adănci în arhetipul ființei umane  este prezentată în soluții personale de fiecare dintre cele două artiste.

Dorina Pantea, crează un univers în care ființa umană reprezentată in procese de metamorfozare, în cădere și degradare este vie și dinamică, conștientizând totul și continuând să gândească soluții de desprindere, de salvare din căderea ireversibilă. Lucrările ei străbat spațiul și vin impetuos spre privitor, sunt compoziții cu structuri clare, cu forme delimitate de contraste puternice, unde roșu este dominant și totodată principalul motiv, personajul principal al universului construit din straturi suprapuse.

Diana Pantea se ascunde și se sezvăluie în lucrări de lumină și umbră, unde întunericul, misterul și necunoscutul domină spațiul creat. Noaptea, moartea, descompunerea și degradarea umană  sunt abordate cu tărie și mult curaj într-o contemplare  ce implică o anume detașare, dar și o examinare microscopică a tuturor detaliilor, specific cercetătorului pasionat.

Compozițiile ei penduleaza între concret și abstract, între forme sugestiv-ilustrative, fotografice aproape, în realismul lor, și forme reduse la esență, la gest, la urmă, la linie de contur firavă și difuză.

Forța creative a celor două artiste uimește, șochează, provoacă, dar mai ales  ne relevă nouă, privitorilor un univers în care nu ne simțim confortabil, unde omul apare dezvelit de mască, de haine și convenții sociale, un univers interior pe care-l purtăm cu noi pe drumul vieții și care stă închis într-o tainiță a sufletului și pe care nu-l explorăm decât rareori.

Zbuciumul celor două artiste Dorina Pantea și Diana Pantea, exprimat prin limbajul plastic, al picturii, nu te poate lăsa indiferent și după ce-l vezi, îl poți recunoaște în tine și în cei din jurul tău și poate, te ajută să să înțelegi mai bine menirea și rostul omului în lume”.

Prof dr. Adriana Emilia Popa

Povestea vizuală relatată în seria de picturi intitulată: „Căderea Îngerilor – Rebeliunea demonicã a creaţiei” a Dorinei Pantea dezvăluie ca punct central o lume ocultă, mistică care pictează într-o luminã cu perspective introspecte, un univers referitor la Marea Cădere şi Rebeliune Angelică.

În dezvoltarea ansamblului seriei de picturi, motivaţia principal şi sursa de inspiraţie este o lume a obscurităţii, ceea ce este ascuns vederii, Istoria Întunecată a credinţei, expusă într-o lumină care reflectă natura instinctuală a decăderii.

Revolta angelică a avut loc ca urmare a disputării puterii şi iubirii, a egocentrismului, care pune fundaţiile personalităţii fiecăruia dintre noi; iar, iluminarea – cunoaşterea de sine, constă tocmai în lupta pentru dezrobirea din lanţurile unei societăţi bigote şi obţinerea libertăţii şi a respectului de sine, prin autocunoaştere. Fapta angelică nu este condamnabilă, căci, atât noi, oamenii, cât şi existenţa- noastră în sine, toţi tindem spre libertate în cel mai pur sens pe care-l poate exprima acest cuvânt.

Reclame

ProfART – ediția a II-a

Tema proiectului: Omul
Galeria de Artă „Forma”, Deva
Vernisaj: 17 iunie 2014, ora 12.00.

007Profart-av21La Galeria de artă „Forma” din Deva profesorii de arte vizuale din judeţul Hunedoara prezină publicului o parte a creaţiei lor de atelier. Evenimentul, denumit ProfART, se află la cea de-a doua ediție și are drept temă un proiect iniţiat de profesoara liceului de artă devean, Adriana Popa, intitulat „Omul”.

005Profart-av21

„Salonul Interjudețean ProfART, pentru mine, este un proiect care înseamnă foarte mult. Doresc ca prin intermediul evenimentului  expozițional să arăt lumii ce face un profesor de educație plastică, un dascăl care este în școală pedagog și, în atelier, artist. În sufletul fiecărui dascăl există un creator. Profesorii din școlile noastre se exprimă diferit și munca lor, de multe ori, este necunoscută publicului. În această ediție participă 47 de profesori, 35 de la arte plastice, 10 de la creație literară și 2 de la creație muzicală. Salonul Interjudețean ProfART este un mod de a promova talentul și creația celor care predau discipline artistice. „Omul”, tema din această ediție, este o provocare complexă. Omul nu este doar o ființă, un individ sau o prezență în lume. Ceea ce este uman este greu de cuprins prin limbajul semnelor, culorilor sau a cuvintelor. După tema de anul trecut, intitulată „Pământul”, văzut ca purtătorul vieții, omul este, de această dată, cel care susține viața”, spune Adriana Popa, inițiatoarea proiectului „ProfART”.

006Profart-av21 008Profart-av21

Expoziţia de la Galeria Forma este diversă şi totuşi unitară, prezintând publicului creaţii ale profesorilor din generaţii diferite.

„Salonul Interjudețean ProfART este la cea de-a doua ediție, devenind o tradiție în județul Hunedoara. În această expoziție sunt expuse lucrări ale profesorilor de la Catedra de Arte. Pentru ei și cu ajutorul lor se deschide acest salon. Anul acesta tema este una generoasă, „Omul”, omul privit ca diversitate, ca formă, linie sau culoare. Un artist, de regulă, poate să se exprime diferit față de ființa umană prin intermediul tehnicilor la care apelează ca exponent al unei activități specifice. Aici, în această expoziție, găsim tehnici grafice, pictură clasică dar și gestualistă, tehnici de suprapunere, o varietate de mijloace ce valorifică experiența umană. Pe lângă artiștii care au expus în ediția anterioară, pe simeza Galeriei Forma sunt prezenți artiști noi, profesori tineri care nu au expus până acum în spațiul galeriei și artiști invitați. Consider că expoziția este o premieră pentru Deva”, conchide prof dr. Diana Jula.

Cvartetul CuoareInvitat special în deschiderea expoziției a fost cvartetul „Cuore”, format din profesori din cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva.

A consemnat Grigore Roibu

Mai multe fotografii de la vernisaj pe https://www.facebook.com/media/set/?set=a.225369224338793.1073741842.163419813867068&type=3

Adriana Popa Cănija – Sentimentul naturii

MCDR Deva

Adriana Popa - MCDRMuzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara organizează joi, 13 februarie 2014, vernisajul expoziţiei de pictură intitulată „Sentimentul naturii”, cuprinzând creaţii ale d-nei Adriana Popa Cănija, artist plastic, doctor în arte vizuale. Evenimentul, care se va desfăşura începând cu ora 13.00 în Palatul Magna Curia, va cuprinde şi o introducere în universul operei artistei, prezentare realizată de d-na dr. Doina Ionescu Reghiş.

„Este o expoziție, ca să spun așa, retrospectivă. Voi expune lucrări din activitatea mea, creații ceva mai vechi, dar și unele noi. Expoziția este un elogiu adus frumuseții naturii, a naturii care ne înconjoară și care este sursa principală de inspirație în creația mea”, ne-a mărturisit, înaintea expoziției, Adriana Popa.

002 Adriana Popa

Adriana Popa Cănija, orginară din satul Bârsău, comuna Hărău este absolventă a Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj Napoca şi membră a Uniunii Artiştilor Platici din România. Expoziţia „Sentimentul naturii” este cea de-a cincea expoziție personală pe care artista o aduce în faţa iubitorilor de pictură din Deva. La acestea se adaugă câteva zeci de prezenţe în cadrul unor expoziţii colective organizate atât în ţară, la Bucureşti, Bacău, Arad, Piatra Neamţ, Timişoara sau Iaşi, cât şi în străinătate în Ungaria, Belgia, Franţa, Spania sau Republica Moldova.

Kovacs Ernest şi invitaţii săi

Galeria de artă „Forma”

Ernest Kovacs si invitatii sai

Kovacs Ernest este unul dintre întemeietorii Şcolii de artă hunedoreană. Profesor  al  Liceului de artă din Deva şi artist plastic, el a format, de-a lungul anilor, nenumăraţi plasticieni. Începând de astăzi, 5 septembrie 2013, Galeria de artă „Forma” găzduieşte expoziţia de grup cu lucrări ce aparţin sculptorului Kovacs Ernest şi clasei pe care a condus-o între anii 1971 – 1975, ca profesor la Liceul de Artă din Deva.

1 Ernest Kovacs si invitatii sai - Foto artavizuala21

2 Ernest Kovacs si invitatii sai - Foto artavizuala218 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala214Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala21jpg7 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala213 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala216 Ernest Kovacs si invitatii - Foto artavizuala21

Expun: Kovacs Ernest, Rodica Ailincăi, Marieta Besu, Rozalia Budulan, Vioara Dinu, Lia Laufer, Maria Miertoiu, Georgeta Mocanu, Sanda Murzea, Adriana Popa Cănija, Ioana Liana Popa, Ana Maria Rugescu, Dana Solovastru, Norbert Taugner, Mihai Țopescu.

Salonul Naţional de Artă Decorativă, Hunedoara 2013

Galeria de Artă „Forma”, Deva

Salonul National de Arta Decorativa Deva

Artele textile şi ceramica modernă sunt profesii relativ noi în România. Aceste domenii ale artelor decorative s-au impus drept activităţi cu mare potenţial expresiv, producând o transformare în modul lor de receptare. În România, după jumătatea veacului al XX-lea, artele decorative se dezvoltă alături de industria de profil. În anii 1980 Bienalele de Artă Decorativă de la Bucureşti şi Cluj demonstrau faptul că acestă zonă de cercetare artistică nu se află în cea a „artelor minore”. Calitatea artelor textile şi a ceramicii îşi demonstrează rolul o dată cu educaţia artistică din centrele universitare Cluj şi Bucureşti, depăşind tradiţia decorativismului şi reuşind să reflecte idei generate de experiment.

Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21-6Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21Salonul Naţional de Artă Decorativă din Deva, primul de acest fel din judeţul Hunedoara, reuneşte pe simezele Galeriei „Forma” lucrări de artă decorativă apaţinând artiştilor din Banat şi Transilvania. La manifestare au fost invitaţi 39 de artişti din Târgu Mureş, Timişoara, Sighişoara, Bistriţa, Târgu Mureş, Cluj, Alba Iulia, Satu Mare şi Hunedoara.

Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21-4Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21-2Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21-5

„Având în vedere că artiştii deveni se exprimă prin pictură, sculptură şi grafică, ideea unui Salon de Artă Decorativă a fost foarte bine primită”, a precizat Adriana Popa Canija, în calitate de curator al expoziţiei.
Am stat de vorbă, în continuare, cu Adriana Popa, artist plastic, profesor şi inspector de specialitate în cadrul ISJ Hunedoara, care a avut amabilitatea de a ne da câteva detalii despre acest salon:

 „Acestă expoziţie este o mândrie pentru judeţul Hunedoara, deoarece este primul Salon Naţional de Artă Decorativă organizat aici, la Deva. Arta decorativă a fost considerată „sora vitregă”, sau „răţuşca cea urâtă”, a artelor plastice consacrate.

Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21-7Salonul artelor decorative Deva-artavizuala21-3

Vechile Saloane de Artă Decorativă, de la Bucureşti şi Cluj, de care care ne aducem aminte, aveau loc în două centre universitare. A aduce aici, la Hunedoara, un alt mod de exprimare plastică este ceva nou. Le mulţumesc celor care au trimis lucrări, artişti din tot Ardealul, artişti decoratori care îşi îndreaptă cătările nesfârşite asupra materiilor şi tehnicilor specifice artelor decorative. Avem expuse la Deva lucrări din colaj textil, tapiserie, ceramică, obiecte textile şi miniatură textilă. Putem vedea, prin intermediul acestei expoziţii, o altă modalitate de exprimare plastică, o manieră nouă de a inventa forme. În cadrul Saloanelor noastre judeţene publicul poate vedea, în general, multă pictură şi grafică şi mai puţin artă decorativă. Vizitând expoziţia descoperim că această artă, arta decorativă, este în plin avânt acum. Cel puţin aşa simt eu… De la jumătatea secolului al XX-lea arta decorativă s-a dezvoltat puternic. Şi, uite, am ajuns ca în galeria de la Deva să expunem o serie de lucrări de înaltă calitate”.

A consemnat Grigore Roibu