18 artişti din Şcoala de la Timişoara

Catalog de artă

1.Catalog

Semnalăm apariția unui nou catalog de artă care prezintă 18 artişti din şcoala de la Timişoara:

Timişoara tinerilor artişti
Între succesori „infideli” şi „rebeli” în căutarea unei cauze
Coriolan Babeţi

Sorin Scurtulescu, Liliana Mercioiu, Dacian Andoni, Daniela Constantin, Ciprian Chirileanu, Ana Adam, Adriana Lucaciu, Cristian Sida, Delia & Vlad Corban, Saskia Menczel, Tajó, Horia Bojin, Nada Stojici, Matei Gaşpar, Gabriel Kelemen, Camil Mihăescu, Gheorghe Fikl.

2.Calalog all

Editor: Fundația Interart TRIADE
Tipar: BRUMAR Timişoara

Salonul de acuarelă 2013

Galeria Simeza
24 aprilie – 9 mai 2013
Vernisaj: 24 aprilie, ora 18.00.

2013-salon-acuarelaExpun: Adriana Lucaciu, Mirela Hagiu, Viorel Poiata, Ovidiu Croitoru, Gavril Kovacs, Carmen Paraschivescu, Oana Isar, Mocanu Florin, Ionuţ Barbu, Alexandra Siminic, Teodora Coltofean, Camelia Comşia, Andreea Teodorescu, Marilena Cane, Iulia Costache, Manguta Paul, Jana Andreescu, Mazuru Constantin, Ludmila Ionescu, Mihaela Todoran, Ileana Dragomirescu, Minerva Cubassa, Olimpia Hinamatsuri Barbu, Georgeta Gheorghiu.

Butoaiele artiştilor români se rostogolesc spre Budapesta

Articol preluat de pe Ora de Timiş

Fundaţia Herczeg din Timişoara, în parteneriat cu Muzeul Comerţului şi al In­dustriei Turistice Budapesta şi Enoteca de Savoya din Timişoara, deschide, la Budapesta, expoziţia itinerantă „Arta la frontiere, frontiera Artelor”, în perioada 7 – 8 august 2012.

În 7 august 2012, de la ora 19, la sediul ICR Budapesta (1145 Budapesta, str. Izsó, nr. 5), publicul va putea să vadă 14 dintre butoaiele transformate de artiştii români în obiecte de artă, dar şi să să guste vinuri din zona Banatului (Petrovaselo).

În 8 august 2012, de la ora 18, expoziţia cu alte opt butoaie-obiect şi lucrări de artă va fi vernisată la sediul Muzeului Comerţului şi al Industriei Turistice (1036 Budapesta, Piaţa Korona nr. 1). Totodată, va avea loc o degustare de vinuri ungureşti.

Printre expozanţi se numără nume importante ca Romul Nuţiu, Maxim Dumi­traş, Gheorghe Zărnescu, Aurel Vlad, Ştefan Pelmuş, Levente Csatlos, Iosif Tasi, Călin Beloescu, Adriana Lucaciu, Tila Vica Adorian, Suzana Fîntînariu, Doina Mihăilescu, Constantin Răducan, Sorin Nicodim, Ioan Nemţoi, Liviu Suhar. Li s-au alăturat şi 6 artişti din străinătate: Nedim Hadziahmetovic Maffa din Serbia, Varol Topac şi Sema Topac din Turcia, Gopal Dagnogo din Franţa, Beata Rostas din Ungaria şi Carole Turner din SUA.

Expoziţiile vor fi vernisate de Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă din Timişoara. Vor fi prezenţi, la Budapesta, Andrei Herczeg, iniţiatorul proiectului, şi artiştii Cristian Sida, Ştefan Călărăşanu, Dan Palade şi Robert Koteles.
SURSA: oradetimis.ro

Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?

Centrul Areopagus din Timişoara, alături de Facultatea de Arte şi Design din cadrul U.V.T., vă invită în spaţiul Galeriei Bastion din Timișoara să vizitaţi expoziția „Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?”, deschisă până în data de 10 februarie 2012.

Coordonator proiect: prof. drd. Iuliu Bălău
Curatori evenimente: prof. univ. dr. Alexandra Titu,
prof. dr. Liviu Nedelcu

 În proiectul prezentării unor direcţii din arta contemporană sensibile la problematicile etice, dedicat actualităţii acute a unor repere esenţiale ale convieţuirii sociale, ale construcţiilor comunitare (restrânse sau de amploare) de-a lungul istoriei, am debutat în 2011 cu imperativul „Să nu ucizi!”, formulat de codul de legi cuprins într-una dintre cele mai prezente cărţi ale antichităţii, în fondurile culturii moderne, europene şi transatlantice, dar care este formulată cu neînsemnate diferenţe în toate culturile lumii. Expoziţia din acest an deschide câmpul interogărilor asupra acestei interdicţii, atât de contrară impulsurilor originare ale speciei umane plasate (conştientizate ca situate) între condiţia animală şi cea angelică, a păzitorilor, a entităţilor de putere a căror condiţie este responsabilitatea asumată, sub controlul exigent, sever, implacabil, al armoniei.

În expoziţia centrată pe această temă a relaţiei de responsabilitate faţă de celălalt, de fraternitate, şi mai ales de interogare asupra acestui pachet de angajamente, palierul abordărilor este larg. Sunt prezenţi artişti care au manifestat un interes constant pentru un fond de sacralitate codat religios sau general, mai arhaic decât segregările confesionale – ca Marin Gherasim (care pune în cauză paradoxul aparent al iertării divine, inexplicabilă când s-a uitat continuitatea profund semnificativă a substituirilor reciproce dintre theandrosul/mielul mistic, animal şi om şi jertfa simbolică, agrară, jertfa lui Cain, sacrificatorul), Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Gheorghe Zărnescu, Ilie Boca, Delia Corban, sau pe care o serie de lucrări îi legitimează în acest areal, ca Dana Acea, Adriana Lucaciu, Angela Tomaselli, artişti preocupaţi de temele corporalităţii apologizate sau abuzate, al căror expresionism dă dimensiunea dramatismului/tragismului relaţiilor cu celălalt, ca festin polisemic sau solitudine ca dimensiune a existenţei urbane – Marilena Preda Sânc, Mihai Chiuaru, sau melancolia reflexivă după răul ucis, (lucrarea lui Aurel Vlad) ce implică dimensiunea politică referinţei mitice.

Politicul mai explicit şi actualizat, localizat, sau istoric susţine discursuri ca în lucrările lui Liviu Nedelcu, Mihai Zgondoiu, Manole Olteanu, în timp ce referinţa directă la episodul biblic este abordat în lucrări surprinzătoare prin originalitatea frapantă a discursului ca în cazul Şerbanei Drăgoescu sau a lui Dorel Găină. Dincolo de trimiterea directă la fondul veterotestamentar, care impune eticii universale temele păcatului, maculării, căderii, de la căderea din Paradis (Letiţia Oprişan) la temele decadenţei şi la deliberarea temei mitice a fraternităţii (Vasile Pop Negreşteanu), la actualitatea figurării personajului agresiv, asocial, nepăsător şi egocentric, imagologia dezimplicării de celălalt, a deturnării semanticii sacrificiale, şi a declinului moral, apar semnalate în versuri explicite, sau aplicate metaforic, în imagini la limita abstragerii, sau chiar abstracte, ca în pictura lui Romul Nuţiu, unde doar intensitatea dramatică a expresiei cromatice trimite la nucleul epic, sau al Magdalenei Zărnescu, cu dominantele sale de negruri şi brunuri, sau jocul gratuit al lecturii unei scriituri, ca exploatarea aporiilor şi implicaţiilor lăsate deschise de polisemia termenilor: 2 „Păzitor”, de la protector la supraveghetor, sau „frate”, care acoperă semnificaţii de la stricta legătură de sânge la cea general umană.

Plecând de la acest palier semantic, expoziţia pune în evidenţă disponibilitatea momentului cultural contemporan, conştient de eclectismul său asumat de a dezvolta retorici apte să susţină discursurile îndreptate asupra realităţii prin inevitabile filtre culturale, ca trasee hermeneutice înainte de a fi direct creatoare. (Alexandra Titu,  fragmente din catalogul  expoziţiei „Sunt eu, oare, păzitorul fratelui meu?”, Ed. Brumar, 2012, ISBN 978-973-602-729+1)
SURSA: Modernism.ro (unde puteţi vedea mai multe imagini din expoziţie).
Mai multe informații despre proiect găsiți pe: www.sanuucizi.ro