European Travellers. Art From Cluj Today

Műcsarnok, Budapesta
www.mucsarnok.hu
19 aprilie – 1 iulie 2012
Curator: Judit Angel

În Műcsarnok/Kunsthalle , cea mai prestigioasă instituție de artă contemporană din Budapesta (Ungaria), se va deschide pe data de 19 aprilie 2012 expoziția „European Travellers”, focusată pe arta contemporană de după 2000 din Cluj-Napoca.

Cu această ocazie directorul instituției, Dl. Gábor Gulyás vă invită la o conferință de presă în Cluj-Napoca, la Fabrica de Pensule, pe data de 17 aprilie 2012, ora 14.00.
Vor participa: Dl. Gábor Gulyás – director Műcsarnok/Kunsthalle Budapesta, Ungaria şi Dl. Zsolt Berszán – artist vizual, Bazis platform, Cluj-Napoca.

Expoziţia „European Travellers. Art From Cluj Today” îşi propune să ofere o reprezentare autentică a „fenomenului Cluj”. Un interes suplimentar față de operele de artă expuse îl constituie familiarizarea publicului cu cele mai importante instituţii ale scenei de artă locală, din diferite domenii. Acestea includ centre care găzduiesc expoziţii de artă contemporană şi producţii de teatru şi dans, studiouri experimentale de artă digitală, proiecte editoriale, precum şi platforme comunitare şi activiste.

Arta contemporană din Cluj se bucură de o atenţie internaţională deosebită. Termenul „Şcoala de la Cluj”, cu referire la pictura figurativă – apărut în mijlocul anilor 2000 –  a fost subiect al dezbaterilor, discutat în publicaţii importante la nivel internaţional şi Fabrica de Pensule, care găzduieşte studiouri şi instituţii culturale independente, a devenit rapid cunoscută în Europa. Artiştii clujeni au expus creaţia lor în muzeee şi galerii de prestigiu internaţional, cum ar fi, de exemplu, Muzeul Stedelijk din Amsterdam, MoMA din New York, Kunsthaus din Zürich şi Neuer Berliner Kunstverein. Instituţiile de artă din Cluj au reţele notabile de conexiuni internaţionale şi găzduiesc continuu experţi proeminenţi din străinătate.
Universitatea de Artă și Design din Cluj, cu accentul său puternic pus pe stabilirea unor legături internaţionale, este prezentă în expoziția European Travellers. Cei peste 30 de artişti, 17 grupuri de artă şi instituţii participante în expoziţie au fost selectaţi/selectate ca urmare a evoluţiei lor pe plan internaţional.
Prestigiul internaţional al artei contemporane din Cluj este indicat şi de faptul că o parte considerabilă a lucrărilor au fost împrumutate din colecţii din Europa de Vest. Picturile, lucrările de grafică, obiectele, fotografiile, video-urile şi instalaţiile prezentate în expoziţie includ atât lucrări noi cât și lucrări site specific. Asemănător generației de artiști a anilor ’90, deşi nu într-o manieră atât de explicită, artiștii prezenți în această expoziție reacţionează cu sensibilitate la provocările mediului local, social şi cultural. Lucrările afişate se referă la mecanismele istorice şi ale memoriei, ambiguitățile perioadei de tranziţie, precum şi la schimbările ideologice, în același fel cu care o fac raportându-se la elemente din istoria artei şi tradiţiilor din pictură. Atât pictura figurativă, cât şi tendinţele conceptuale critice şi lirice – cele două tendinţe definitorii ale artei contemporane din Cluj – sunt reprezentate într-un mod complementar la Műcsarnok.
Ca parte specială a instalației expoziționale, vizitatorii se pot bucura de o zonă de odihnă activă unde au acces la o varietate de informaţii.

Artişti:
Marius Bercea, Zsolt Berszán, István Betuker, Mihuţ Boşcu, Răzvan Botiş, Mircea Cantor, Radu Comşa, Csaba Csiki, Duo van der Mixt, Oana Fărcaş, Adrian Ghenie, Simon Cantemir Hausi, Mihai Iepure Gorski, István László, Victor Man & Anna-Bella Papp, Szilárd Miklós, Dénes Miklósi, Alex Mirutziu, Nita Mocanu, Ciprian Mureşan, Cristian Opris, Cristi Pogacean, Victor Răcătău, Cristian Rusu, Şerban Savu, Leonardo Silaghi, Mircea Suciu, Péter Szabó, Sergiu Toma, Gabriela Vanga, Szabolcs Veres.

Instituţii:
Alergische Platze, Bázis, D Media, IDEA art + society, MindBomb, Fabrica de Pensule, Sindan Cultural Center, Tranzit House, Version, Univesitatea de Artă şi Design Cluj.

Din colecţiile:
Mircea Pinte, Zenoviu Ioan Haiduc, Timotei Nadasan, Galeria SABOT, Cluj; Galeria Plan B, Cluj / Berlin; Razvan Banescu, Ivan Gallery, Galeria Andreiana Mihail, Bucharest; private collection, TAJAN SA, Galerie Hussenot, Yvon Lambert Gallery, Paris; Galerie Rüdiger Schöttle, München; private collection, Switzerland; Johnen Galerie, Galerie Barbara Thumm, Berlin; Tim van Laere, Antwerpen; Michel & Brigitte Verliefden, Brussels; Robert Bosisio, Bolzano; Galeria Zero …, Prometeogallery di Ida Pisani, Milan; private collection, Italy; Larm Gallery, Kopenhagen; Melle Hendrikse, Rotterdam.
SURSA: fabricadepensule.ro

Arta românească în presa internaţională

Presa internaţională laudă
performanţele artiştilor români

Agenţia internaţională de ştiri Global Post anunţă că românii „au erupt cu succes pe scena artei”. Articolul preluat din publicaţia spaniolă „La Informacion” titrează: „România, sau cum să devii, dintr-o ţară necunoscută, liderul panoramei artistice internaţionale”.

Primul nume evocat pe lista agenţiei americane este pictorul Adrian Ghenie, care trăieşte şi lucrează în Londra. „Adrian Ghenie, maestru al întunericului şi al picturii suprarealiste, are un studio în estul Londrei, plin de lumină, care intră prin nişte ferestre mari. Artistul din Transilvania se arată destul de fericit. Şi de ce nu? Copil alintat al panoramei artistice internaţionale, Ghenie are în aceste momente o expoziţie personală în Gent (Belgia) şi multe altele în proiect”, scrie Global Post, în debutul reportajului despre arta românească. (Citiţi Abuzurile istoriei în pictura lui Adrian Ghenie).

Ghenie nu este singurul artist plastic român intrat pe piaţa internaţională de gen care atrage atenţia peste hotare. De la jumătatea anilor ‘90 şi alţi compatrioţi, precum Victor Man, Ioana Nemeş şi Ciprian Mureşan, au erupt cu succes pe scena artei. Cineaşti, muzicieni şi designeri români se încadrează în această tendinţă, mai scriu americanii.
Există talent peste tot, dar trebuie şi să cunoşti persoanele potrivite care să-ţi spună lucrurile corect şi să-ţi dea ajutorul potrivit. Asta se întâmplă atunci când planetele se aliniază”, a declarat Ghenie, citat de Global Post. (Manuela Golea)
Citiţi articolul Cum a ajuns România liderul artei mondiale în România Liberă.

Succesul licitaţiei de Orientalism

O dovadă că piaţa românească de artă se extinde


Mamaia, 19 iulie 2011.
Cel mai destins eveniment, care încheie într-o notă de succes anul pieţei de artă, Licitaţia de Orientalism a aprins entuziasmul colecţionarilor şi investitorilor din sud-estul ţării şi cei aflaţi în acest weekend pe litoral. Participanţii au licitat pentru aproape toate loturile scoase la vânzare, arătându-se interesaţi de tematica propusă, de numele celebre ale autorilor sau de valoarea investiţională tot mai evidentă a operelor de artă. Vânzarea totală a serii s-a ridicat la 692.550 de euro, mai mult decât valoarea estimată de organizatori între 400.000 şi 600.000 de euro.

Vedeta Licitaţiei de Orientalism, pictura „Afizé” de Nicolae Tonitza a atins cel mai ridicat preţ al serii, 160.000 de euro, care coincide cu valoarea maximă estimativă, după concursul de oferte a patru participanţi. Vânzarea marchează un nou record de autor pentru opera lui Tonitza, depăşind recordul anterior stabilit în Licitaţia de Vară Artmark din 17 iunie 2011 la 155.000 de euro pentru pictura „Pe verandă”. Opera „Afizé” intră astfel pe poziţia a opta în clasamentul celor mai importante picturi vândute vreodată pe piaţa românească de artă, stabilizând locul lui Tonitza într-un top dominat de Nicolae Grigorescu.
„Scenă din Dobrogea” de Constantin Artachino, încă o piesă de rezistenţă a licitaţiei, a fost adjudecată pentru 67.500 euro, confortabil în intervalul estimativ de 55.000 – 75.000 euro. De remarcat de altminteri cifra totală de vânzare a celor 6 loturi semnate Artachino: 103.500 euro, un rezultat excepțional pentru un artist academist de o expresie originală, caldă și blândă, redescoperit de piața de artă în urmă cu mai puțin de un an, când a realizat prima tranzacție peste 5.000 euro (opera „Biblis preschimbată în izvor”, adjudecată în Licitația de Art Nouveau și Romantism pentru 5.800 euro), aflat în plină emergență.

De pe tereasa piscinei Hotelului Vega şi din sala de licitație organizată pe plaja privată a Hotelului Vega, mulţi dintre numeroşii participanţi au fost dispuşi să ridice paleta de licitaţie, arătând că pasiunea pentru artă şi viziunea unei investiţii avantajoase sunt tot mai consistente şi în afara Bucureştiului. Piaţa românească de artă se extinde progresiv spre oraşele mari ale ţării, Licitaţia de Orientalism fiind un eveniment anual care consolidează poziţia Constanţei pe harta apetenţei pentru artă de prestigiu. (Citiţi tot articolul şi vedeţi mai multe imagini pe Artmark)
SURSE: România Liberă şi Artmark

Şapte artişti români la HVCCA New York

After the Fall
Arta contemporană românească

Perioada: 19 septembrie 2010 – 26 iulie 2011.

Şapte artişti români expun la Hudson Valley Center for Contemporary Arts, Peekskill, NY: Marius Bercea, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Ciprian Mureşan, Şerban Savu, Leonardo Silaghi, Geta Brătescu.

Iniţiată de Hudson Valley Center for Contemporary Arts (HVCCA), cu sprijinul ICR New York, expoziţia de artă contemporană „After the Fall” reuneşte 18 artişti din 6 ţări central şi est-europene (România, Cehia, Croaţia, Letonia, Slovenia şi Ungaria) – „nucleul greu” al selecţiei făcute de către curatorii Marc şi Livia Straus fiind reprezentat de artiştii români.
Expoziţia îşi propune contextualizarea şi explicitarea succesului internaţional remarcabil de care s-au bucurat în ultimii ani artiştii vizuali din această regiune. Curatorul Marc Straus, referindu-se la artiştii care locuiesc şi creează în Cluj-Napoca şi Bucureşti, notează în catalogul expoziţiei: „Această generaţie respectă în mod deosebit Statele Unite şi New York-ul pentru dinamismul lor, însă nu se lasă sedusă de acesta. Nu îşi doresc să fie americani sau artişti americani. Îşi doresc să trăiască exact acolo unde trăiesc şi speră ca, prin această alegere, să devină artişti mai buni.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 19 septembrie 2010 – 26 iulie 2011 şi va fi însoţită pe întreaga sa durată de o serie de mese rotunde şi discuţii cu participarea artiştilor, evenimente ce vor fi găzduite de HVCCA, ICR New York, precum şi alte importante locaţii din New York. La vernisajul expoziţiei şi masa rotundă din 19 septembrie vor participa artiştii Marius Bercea, Şerban Savu şi Leonardo Silaghi.

Ca urmare a primei sale prezenţe în spaţiul nord-american în august 2009 la galeria Ludlow 38 din New York, o altă iniţiativă sprijinită de ICR New York, tinerilor artişti li se adaugă o prezenţă excepţională – Ion Grigorescu (63 ani), unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi al artelor vizuale contemporane româneşti din anii ‘70-80 şi a cărui contribuţie la scena alternativă din România este admirată şi respectată de către mai tânăra generaţie.

HVCCA şi-a propus, de altfel, ca focus în perioada 2010-2011 arta vizuală contemporană din România, organizând în paralel două expoziţii personale şi marcând prima prezenţă americană a doi artişti români: tânărul artist Leonardo Silaghi (23 ani, absolvent al Universităţii de Arte Vizuale, Cluj-Napoca), în perioada iulie-septembrie 2009, şi Geta Brătescu (83 ani), numită de curatori „Louise Bourgeois a Europei de Est”, în primăvara anului 2011.

Catalogul expoziţiei „After the Fall”, conţinând eseuri critice semnate de Marc Straus şi Mihnea Mircan, este publicat cu sprijinul ICR New York.

HUDSON VALLEY CENTER FOR CONTEMPORARY ARTS
1701 Main St., Peekskill, NY 10566
www.hvcca.org
INTRAREA LIBERĂ
Pentru mai multe detalii vizitaţi www.hvcca.org şi www.icrny.org

Abuzurile istoriei în pictura lui Adrian Ghenie

Artistul român Adrian Ghenie prezintă până pe data de 27.03.2011, la Muzeul de Artă Contemporană S.M.A.K din Ghent, Belgia (http://www.smak.be), o selecţie a picturilor lui realizate înainte de anul 2009, o serie de lucrări noi şi câteva picturi-colaje.

Artistul construieşte pentru prima dată impunătoarea Cameră Dada, o lucrare de referinţă în care fuzionează elemente din creaţia sa anterioară. Succesul lui Adrian Ghenie, pictor care s-a bucurat de elogii în presa americană de artă, dar și în cea românească, se explică, mai ales, prin programul excelent al grupării Plan B din Cluj, prin seriozitatea artiștilor grupați aici, ajutați deopotrivă de profesionalism dar și îndrăzneală. Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) a găzduit în noiembrie 2009 expoziţia personală a lui Adrian Ghenie, ca un gest de recunoaştere a muncii şi creaţiei unuia dintre cei mai interesanţi tineri artişti români ai prezentului. Adrian Ghenie s-a născut la Baia Mare, în 1977 şi activează la Cluj şi Berlin. Artistul a avut, din 2006 până în prezent, expoziţii personale în Europa, la Antwerp, Berlin, Londra, München, Paris, Zürich şi Statele Unite, la Austin, Los Angeles şi New York. A participat în 2009 la Bienala de la Praga, iar în 2008 la Bienala de la Liverpool.

Prima expoziţie personală a lui Adrian Ghenie, din anul 2006, intitulată If You Open It You Get Dirty, a avut loc la Plan B din Cluj, la trei ani după terminarea studiilor din cadrul Universităţii de Artă din oraşul de pe malul Someşului. Această galerie reprezintă un pas-cheie în evoluţia artistului, cel puţin în cariera acestuia, plan(ul) nefiind orientat spre Capitală, ci spre inima Europei.

Picturile dense şi tactile ale lui Ghenie, cu structurile lor complexe, oferă o perspectivă contemporană asupra discursului politic şi a unor teme fundamentale şi universale precum abuzul de putere, exploatarea şi opresiunea, precum şi a luptei individual umane şi personale. Critica sa nu este niciodată directă, ci alege o cale ocolită. Ghenie ascunde toate referinţele istorice şi politice prin fuzionarea lor cu memorii personale, referinţe cinematografice, clişee din industria de divertisment şi elemente din istoria artei. El ilustrează o călătorie prin cele mai întunecate tărâmuri ale existenţei umane, unde persistă totuşi o scânteie de speranţă.

Camera Dada (2010) se află în centrul expoziţiei, marcând începutul şi sfârşitul. Instalaţia cuprinde o sinteză a substanţei picturii sale, exprimând în acelaşi timp modul tactil, accidental şi material al artistului de a lucra. Ea este un model în mărime naturală a Primului Târg Internaţional Dada, care a avut loc într-o sufragerie din Berlin, în anul 1920. Amplasarea picturilor şi a obiectelor este păstrată, însă acestea capătă un nou sens. Potrivit anti-logicii dada, memoriile autobiografice şi conotaţiile artistice fuzionează cu referinţele istorice – care şi aici sunt mereu discrete, de exemplu în prezenţa plină de autoritate a câinelui ciobănesc german sau în imaginea bombei atomice.

Adrian Ghenie experimentează expresivitatea imaginii pornind de la  considerentul că o instalaţie tridimensională poate fi percepută ca o pictură. Până la urmă, a privi este totodată o formă de a pune în ramă. Camera Dada se află pe aceeaşi palier conceptual cu lucrările sale anterioare, dar reprezintă un cadru pentru noi posibilităţi de exprimare vizuală.

În lucrarea Diavolul 1 (2010), artistul este scârbit de cifre şi obsesii intelectuale, formule ce-l urmăresc pe Marcel Duchamp, portretizat în Funeral Duchamp (2009). „Părintele modernismului” este invocat ca cel care a urmărit în mod programatic să decreteze moartea picturii, introducând noţiunea de ready-made în sfera artei. Tablourile lui Adrian Ghenie sunt compoziţii dramatice, în care personaje ale secolului al XX-lea (Duchamp, Hitler, Lenin, Laurel & Hardy), devin fetiş-uri permanente ale lumii în care trăim, contorsionate de mii de respingeri şi melancolii comprimate. Autoportret (2009) este o trimitere figurativă la la imaginea lui Elvis. Fantoma lui Ceauşescu revine ca o amintire, un vis inseparabil asociat cu istoria României şi identitatea artistului. Ultimile lucrări ale lui Ghenie, colaje realizate din ciment şi vopsea sunt stratifiări abstracte într-o interpretare spontană. Autoportret ca o maimuţă (2010), este o lucrarea construită în jurul unui sentiment de fascinaţie pentru Războiului Rece, şi în special pentru bomba atomică. Adrian Ghenie se joacă cu imaginea bolnăvicioasă care inspiră absurdul testelor atomice: un oraş artificial în deşertul Nevada, meticulos şi realist construit, cu scopul de a fi distrus în totalitate. În planul îndepărtat camerele de luat vederi surprind acest spectacol cu aspect de divertisment. Pentru Adrian Ghenie, imaginea bombei atomice şi  construcţia acesteia este o variantă modernă asemănătoare cu momentul răstignirii lui Hristos. Doar câţiva oameni au fost martori ai acestor momente din istoria umanităţii dar, de-a lungul veacurilor, aceste evenimente au fost reprezentate şi reinterpretate la nesfârşit. În aceast ciclu tematic, Adrian Ghenie are intenţia de a arăta şi a semnala că aceste conflicte, ce stau la baza Războiului Rece simbolizat prin bomba atomică, rămân latente şi definesc politica lumii din zilele noastre. Arta lui Ghenie stă sub semnul experimentalismului, fiind un pictor extrem de convingător în a ilustra abuzurile istoriei, care fac, de aceasta dată, ca lumea să nu însemne doar întruchipare şi fantezie, ci o conexiune între epoci dure.
(Grigore Roibu/SURSA: SMAK)