Rural Guerilla @ Muzeul Național Brukenthal

„Rural Guerilla” o nouă expoziție de artă contemporană organizată de Asociația Brukenthal von Studio, inclusă în Agenda Culturală a Sibiului, fiind cofinanțată de către Primăria Municipiului Sibiu și realizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, se va vernisa în data de 22 august, 2018, la Centrul de Informare Turistică din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu, de la ora 18:00.

Ce este ruralul astăzi? Un amestec între antropic și natural, progres și regres, global și național, între modern și tradițional, tehnologie și meșteșug, frumos și kitsch. Iar urbanul? Un rural spoit. Un Babel postfeudal psihedelic, suprasaturat și colonialist, în care umanul furnică dezorientat și rutinat, angrenat în lupte de gherilă lipsite de perspectivă. Cum arată confluența urbanului cu ruralul, dintre toposul satului idealizat și polisul ca loc de pierzanie, anomic și spectaculos? Expoziția„Rural Guerilla” explorează colajul rural și urban al Transilvaniei contemporane, în contextul centenarului Marii Uniri din 1918, prin diverse forme de exprimare artistică, de la pictură și fotografie la obiecte și asamblaje.

Artiști: Adrian Luca (fotografie), Ilie Mitrea (pictură), Ioan Muntean (pictură), Andrei Popa (pictură), Cătălin Precup (pictură, obiect, asamblaj), Robert Strebeli (pictură)
Coordonator proiect: Ilie Mitrea
Curator: Alexandru Constantin Chituță

Ion Vlasiu. Poveste cu năluci

6 august 2018, ora 18:00

Evenimentul va avea loc la sediul Galeriei Quadro (Cluj, Str. Samuil Micu, nr. 7), în prezența fiicei artistului Ion Vlasiu, istoricul de artă Ioana Vlasiu, și a directorului galeriei, Székely Sebestyén György.

Activitatea creativă a lui Ion Vlasiu, sculptor, pictor și scriitor prolific, acoperă peste șase decenii.

Expoziția de la Galeria Quadro prezintă acele domenii ale activității artistice ale lui Ion Vlasiu, care nu au fost deloc sau doar parțial integrate în cadrul operei: obiecte găsite (crengi, rădăcini și pietre), desene, fotografii și sculpturi colorate din anii 1960-1980.

Născut în 1910, în satul Lechința, de pe Valea Mureșului, imaginația și gândirea sa au fost puternic marcate de lumea satului și de natură. Studiile de artă și le-a făcut la Cluj, la Școala de Arte Frumoase. A debutat „furios”, organizând între 1930-1936 nu mai puțin de șase expoziții personale.

În acestea, alături de lucrările de o eleganță spirituală înrudită cu gândirea antroposofică și estetica art decó, se conturează acel filon care va reprezenta vocea proprie a lui Vlasiu.

Căutând înțelegerea profundă a materiei, artistul va ajunge la constatarea că: „Indiscutabil este un ritm cosmic animator care se manifestă cu o logică elocventă și indestructibilă.” – după cum spunea într-un interviu în 1936.

Acest dinamism ritmic dădea viață în viziunea artistului atât materiei vie cât și lemnului sau pietrei, permițându-i să integreze în sculpturile sale formele găsite în lemn, contorsionările și ritmările specifice acesteia.

După aceste expoziții, bine primite de critici însă fără succes material, în 1937 pleacă pentru un an la Paris. Aici îl va vizita pe Brâncuși în atelierul său, această întâlnire întărindu-i convingerea că esența sculpturii este tocmai materia. Cu toate acestea, în deceniile următoare artistul se va îndepărta, atât formal, cât și conceptual, de propriul său stil și se va orienta spre o sculptură figurativă mai clasică și expresivă și spre realizarea unor proiecte monumentale.

Abia spre 1960 artistul va reveni la „sculptura ritmului”, bazată pe construirea organică a formei. Cu ocazia acestei reveniri însă nu se va opri doar la exploatarea posibilităților plastice aduse la suprafață în anii tinereții. Pe terenul său de la Bistra, în apropierea Mureșului, a început să adune crengi, rădăcini și pietre: forme create de natură pe care, atunci când creșterea s-a oprit și fibra organică a murit, tot natura le-a sculptat mai departe. Aceste „obiecte găsite” au fost așezate ca atare în grădina sau în atelierul artistului, uneori însă a intervenit cu instrumente de cioplit sau le-a vopsit, fixând în formă „năluca” văzută de el. Despre ele, Vlasiu afirma: „toate aceste piese sunt lucrate în colaborare directă cu izvoarele Mureșului.”.

Expoziția „Poveste cu năluci” prezintă, în mod inedit, alături de obiectele găsite, sculpturi de lemn, desenele înrudite cu acestea și fotografiile artistului.
Limbajul frust al figurilor desenate ne duc spre sursele „primitive” ale artei, spre lumea desenelor de copii, formele fiind înrudite cu nălucile văzute în obiectele găsite.

În fotografiile cu sperietori artistul surprinde acele forme de creativitate populară care se intersectau adesea cu practicile artistice moderne: ready made, obiectul găsit.

Ritmurile găsite în lemn, nălucile desenate, sperietorile și pietrele fotografiate contribuie toate la o sinteză artistică organică a lui Ion Vlasiu, trădând un orizont de gândire larg, o înțelegerea a unității surselor vitale ale naturii și omului.

Salonul de artă fotografică hunedoreană ÎnSEMNE fotografice 6

Avem deosebita plăcere de a vă invita să participaţi cu lucrările dvs. la cea de-a 6-a ediţie a Salonulul de artă fotografică hunedoreană „ÎnSEMNE fotografice 6”.

„ÎnSEMNE fotografice” este cel mai important şi reprezentativ salon de fotografie hunedoreană. De-a lungul anilor, în cadrul Salonului, am prezentat publicului devean nume importante din arta fotografică din România, fotografi a căror activitate artistică este recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Totodată, salonul a fost o bună oportunitate de a lansa noi valori, încă necunoscute, în fotografia artistică românească.

Tema: Liberă
Organizare / Condiții de participare:
Salonul de artă fotografică hunedoreană, „ÎnSEMNE fotografice” este deschis fotografilor amatori şi profesioniști ce s-au născut, trăiesc sau locuiesc în județul Hunedoara (indiferent unde se află acum) și au pasiune pentru arta fotografică.

Evenimentul este organizat de Colegiul Naţional „Decebal” Deva în parteneria cu Clubul Lions Deva Sarmizegetusa şi artavizuala21, având pentru prima dată patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi Hunedoreni (AAFH). Toți cei care doresc să participe la această expoziție vor trimite o singură lucrare digitală sau digitalizată color sau alb-negru. Insistăm pe faptul de a alege din toate lucrările dvs. o singură lucrare pe care să o trimiteți la dimensiunea de 45 X 30 cm (5315 x 3543 pixeli, 300 dpi) la adresa artavizuala21@gmail.com. În funcţie de numărul de lucrări o parte dintre acestea vor fi printate şi lucrările trimise vor fi proiectate în timpul vernisajului. Toţi participanţii vor primi un E-mail de confirmarea a participării.
Vă rog semnalaţi dacă nu aţi primit e-mailul de confirmare a lucrării!
Participările  numeroase şi calitatea fotografiilor trimise la ediţiile anterioare au demonstrat că salonul nostru  se bucură de interes şi este cel mai reprezentativ eveniment expoziţional de artă fotografică hunedoreană. Prin intermediul acestui eveniment dorim să facem cunoscută arta fotografică şi artiştii din judeţul Hunedoara.

Termen: Lucrările pot fi trimise până pe data de 9 septembrie 2018.
Denumirea imaginilor (format jpg):
Exemplu: Popescu_Ion-titlul lucrării.jpg

Vă rugăm nu semnați lucrările deoarece vom realiza etichete ce vor conține numele autorului și titlul acesteia.
Nu se percepe taxă de participare.

O lucrare poate fi eliminată dacă, în mod justificat, se consideră că nu este conformă cu regulile şi condiţiile expoziţiei. Autorii îşi asumă autenticitatea propriilor lucrări. Lucrarea printată rămâne în proprietatea Colegiului Național „Decebal” păstrând drepturile de autor ale participantului. Pentru expoziție vom alege 30 de lucrări din totalul celor primite, lucrări care vor fi printate și expuse în cadrul Colegiului Național „Decebal” cu ocazia deschiderii noului an școlar.

Data şi ora vernisajului va fi anunţată după data de 9 septembrie.
Curatori: Grigore Roibu și Andrei Rosetti, profesori în cadrul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva.

Îngerii şi demonii Dorinei şi Dianei Pantea

Expoziţia de pictură Angeli et Daemones cuprinde în jur de 20 de lucrări realizate de Dorina şi Diana Pantea (Safir & Rifas) în tehnica ulei pe pânză. Expoziţia (care a fost prezentată în sălile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva) configurează suferinţa care se extinde asupra materiei în carapacea fiinţei umane, este practic o reflexie a creatorilor, care deprind pe calea manifestărilor imaginare, această cădere în angoasa suferinţei.

Picturile reprezintă îmbinarea unui temperament tumultuos, avid de spaţiu şi de mişcare, de expansiune si de extindere, ramificat spre adâncimile şi perspectivele spaţiilor ce se întrepătrund şi se desfăşoară infinit.

Mase agitate, sumbre, de culoare instigă la profunzimea unui dramatism zbuciumat. În această magmă tensionată ce evocă haosul cosmic, se ivesc vagi principii ordonate, contururi cu referinţe umane, anunţând o altă stare de tensiune galactică.

Atmosfera lucrărilor conferă privitorului o simulare iluzorie a subconştientului, spaţialitatea este trasată prin cadre suprapuse, care receptează refracţiile memoriei şi spaimele interioare polarizate într-un tablou construit din oglindirile reziduale ale memoriei.

Demoniacul condiţiei umane combină ipostazele telurice cu mareele prafului sideral de natură divină. Expoziţia de picturi consumă ideea terorilor din noapte, a neputinţei persoanei ce doarme, şi a creaturilor bestiale ce dăinuie în vis şi întuneric, monştrii ludici ce tăinuie în sagacitatea adormită a minţii noastre.

Artistul creează şi reproduce bestiarele cele mai fantastice şi bizare, izvoarele imaginaţiei fiind pline cu reziduuri creatoare ce realizează disparenţe între real şi ireal, o nouă realitate, se produce astfel, o nouă viziune a lumii interioare, întreaga acţiune prezentată în cadrul picturilor se desfăşoară între ungherele întunecoase ale atelierului.

„Diana Pantea și Dorina Pantea două tinere, care exprimă plastic confruntări existențiale specific umane, confruntări cu proprii demoni, cu propriile temeri,  cu destinul tragic al omului, cu neputințele existențiale intr-o lume dezumaniztă în care credința, iubirea și speranța se fac tot mai puțin vizibile. Lucrările de picture sunt strigăte de revoltă, sunt strigăte de desnădejde, dar și strigăte de luptă, sunt arme prin care tinerele artiste încearcă să scoată la lumină tot ce este spaimă și neputință în mintea, sufletul și carnea omului, tot ceea ce greu prinde contur și cu are evităm, noi oamenii, o confruntare directă, conștientizând imposibilitatea victoriei totale, chiar dacă invingem în unele batălii, din multiplele duse de-a lungul existenței noastre.

Tema căderii, a revoltei preluate din credințele creștinismului, dar cu rădăcini adănci în arhetipul ființei umane  este prezentată în soluții personale de fiecare dintre cele două artiste.

Dorina Pantea, crează un univers în care ființa umană reprezentată in procese de metamorfozare, în cădere și degradare este vie și dinamică, conștientizând totul și continuând să gândească soluții de desprindere, de salvare din căderea ireversibilă. Lucrările ei străbat spațiul și vin impetuos spre privitor, sunt compoziții cu structuri clare, cu forme delimitate de contraste puternice, unde roșu este dominant și totodată principalul motiv, personajul principal al universului construit din straturi suprapuse.

Diana Pantea se ascunde și se sezvăluie în lucrări de lumină și umbră, unde întunericul, misterul și necunoscutul domină spațiul creat. Noaptea, moartea, descompunerea și degradarea umană  sunt abordate cu tărie și mult curaj într-o contemplare  ce implică o anume detașare, dar și o examinare microscopică a tuturor detaliilor, specific cercetătorului pasionat.

Compozițiile ei penduleaza între concret și abstract, între forme sugestiv-ilustrative, fotografice aproape, în realismul lor, și forme reduse la esență, la gest, la urmă, la linie de contur firavă și difuză.

Forța creative a celor două artiste uimește, șochează, provoacă, dar mai ales  ne relevă nouă, privitorilor un univers în care nu ne simțim confortabil, unde omul apare dezvelit de mască, de haine și convenții sociale, un univers interior pe care-l purtăm cu noi pe drumul vieții și care stă închis într-o tainiță a sufletului și pe care nu-l explorăm decât rareori.

Zbuciumul celor două artiste Dorina Pantea și Diana Pantea, exprimat prin limbajul plastic, al picturii, nu te poate lăsa indiferent și după ce-l vezi, îl poți recunoaște în tine și în cei din jurul tău și poate, te ajută să să înțelegi mai bine menirea și rostul omului în lume”.

Prof dr. Adriana Emilia Popa

Povestea vizuală relatată în seria de picturi intitulată: „Căderea Îngerilor – Rebeliunea demonicã a creaţiei” a Dorinei Pantea dezvăluie ca punct central o lume ocultă, mistică care pictează într-o luminã cu perspective introspecte, un univers referitor la Marea Cădere şi Rebeliune Angelică.

În dezvoltarea ansamblului seriei de picturi, motivaţia principal şi sursa de inspiraţie este o lume a obscurităţii, ceea ce este ascuns vederii, Istoria Întunecată a credinţei, expusă într-o lumină care reflectă natura instinctuală a decăderii.

Revolta angelică a avut loc ca urmare a disputării puterii şi iubirii, a egocentrismului, care pune fundaţiile personalităţii fiecăruia dintre noi; iar, iluminarea – cunoaşterea de sine, constă tocmai în lupta pentru dezrobirea din lanţurile unei societăţi bigote şi obţinerea libertăţii şi a respectului de sine, prin autocunoaştere. Fapta angelică nu este condamnabilă, căci, atât noi, oamenii, cât şi existenţa- noastră în sine, toţi tindem spre libertate în cel mai pur sens pe care-l poate exprima acest cuvânt.

Leontin Țibacov – SELFIE

Galateea Contemporary Art vă invită luni, 18 iunie 2018, ora 19, la vernisajul expoziției SELFIE – Instalație ceramică a ceramistului Leontin Țibacov.


Curatoar: Vasile Cercel

„Acceptarea vieții împreună cu cei din jurul nostru îl fac pe artistul vizual să construiască din experiențele celorlalți precum și cele personale, un joc creator care să treacă într-o nouă identitate purtătoare de adevăr și spiritualitate. Raporturile Eului creator cu Celălalt, contactul pe care artistul îl are cu natura, cu oamenii din jurul său, dar și înauntrul său cu propriul lui univers, determină o perspectivă nouă imaginară și creează un univers de gânduri și preocupări, o identitate artistică strict personală.
Potențialul care este existent în fiecare consumator de artă trebuie stimulat printr-un joc activ, creator, care să deschidă o comunicare non-verbală, dar personală cu ajutorul imaginilor fotografice. Reacția personală a fiecărui privitor, atitudinile și reflexia în fața operelor de artă, sunt incitante, necesare, și inițiază între cei doi o experiență interesantă.
Interacțiunea între creator și privitor și înțelegerea demersurilor artistice pot fi mai bine descoperite cu ajutorul tehnicilor media (foto-film), si implicarea activă prin oglindirea în instalațiile ceramice expuse. Așasar vă invit la un selfie”.

Leontin Țibacov, ceramist

Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 iunie – 15 iulie, 2018.
Intrare liberă.