De la Brătianu la Brâncuși, de la Cantacuzino la Ceaușescu

Catalog

Artmark Historical Estate lansează albumul cu același nume, care reunește toate monumentele din portofoliu sub o inițiativă inovatoare de a crea o carte contemporană dedicată caselor aparent uitate în istorie. Pe piața din România nu există o astfel ediție, aceasta fiind prima de acest gen, creând în acest fel un precedent.

Casa Brătianu

Casa Brătianu

Casa Brătianu, interior

Casa Brătianu, interior

De la reședințe puternic mediatizate precum Vila de protocol al lui Nicolae Ceaușescu de la Predeal, Cula Maldăr-Greceanu, Castelul Teleki sau Palatul Crissoveloni – Cantacuzino, la reședințe cu povești nemuritoare precum Vila Zottu, Hotelul d’Angleterre, Vila Take Ionescu, Casa Muzeu Brâncuși sau Conacul Brătianu, albumul prezintă istoriile documentate ale acestora într-o manieră accesibilă, presărată cu detalii inedite și fotografii spectaculoase.

Casa Muzeu Brâncuși de lângă Hobița

Casa Muzeu Brâncuși de lângă Hobița

Castel Wesselenyi, Jibou

Castel Wesselenyi, Jibou

Un exemplu, Conacul Brătianu de la Florica, atestat documentar încă din 1829 și aflat în 2015 în condiții foarte bune, este conacul în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri. Format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de celebrele podgorii de la Ștefănești, conacul este o somptuoasă reşedinţă boierească, în care au fost luate unele dintre cele mai importante decizii din istoria noastră antebelică și interbelică.

Hotel Intim, Constanța

Hotel Intim, Constanța

În anul 1948 conacul a fost naţionalizat, iar după 1970 a fost restaurat pentru a deveni „casă de oaspeţi” a nomenclaturii vremii. Din 1990, conacul găzduiește Centrul de Cultură „Brătianu”. La începutul anului 2013, conacul a fost retrocedat moștenitorilor, care și-au exprimat ulterior intenția de vânzare si au semnat cu Ministerul Culturii un acord de vânzare-cumpărare pentru suma de 3 milioane de euro, care a fost ulterior derogat către Consiliul Județean Argeș, care nici până în prezent nu a finalizat achiziția sau avansat o altă ofertă. Deși proprietarii au primit oferte de cumpărare din zona privată, momentan sunt blocați în ițele exercitării dreptului de preempțiune de către statul român, procedura debutată și nefinalizată, de câțiva ani (față de termenul de 60 de zile prevăzut de lege), precum în alte nefericite situații.

Palatul Crissoveloni - Cantacuzino

Palatul Crissoveloni – Cantacuzino

Oare publicul ar trebui să se grăbească să admire această capodoperă de arhitectură și istorie importantă a României, cât mai este posibil?

Vila Take Ionescu

Vila Take Ionescu

Albumul Artmark Historical Estate va putea fi achiziționat din art-boutique-ul Dependent de Artă, aflat în Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti, nr. 5.

Cele mai frumoase cărți din România – albume și cărți de artist

Galeria Plan B Cluj / Fabrica de Pensule (parter)
Vernisaj: joi, 17 decembrie, ora 18.00

albume si carti de artistGaleria Plan B Cluj (Strada Henri Barbusse nr. 59-61, Cluj) vă invită la o întâlnire cu albume și cărți de artist selectate în cadrul Concursului național de design de carte Cele mai frumoase cărți din România din ultimii trei ani.

Editarea cărților de artă este un instrument discursiv important al artei contemporane, iar această expoziție încearcă să ofere un spațiu de reflecție și de interacțiune cu publicații foarte diverse din România, care chestionează expresia vizuală a cărții-obiect. Cărțile dedicate artei sunt de cele mai multe ori dificil de materializat în ediții sau tiraje mari și ne dorim ca această expoziție să contribuie la o cunoaștere aprofundată a procesului de publicare a unei cărți. De aceea, în luna ianuarie vom găzdui o serie de întâlniri cu designeri, editori și artiști, în cadrul programului Learning and Unlearning, inițiat în 2014 de Galeria Plan B Cluj cu scopul de a facilita un dialog între generații diferite de artiști sub forma unor ateliere de lucru.

Prezentarea cărților va pune accentul pe abordarea experimentală a vizualității prin designul contemporan al cărților. Felul în care o carte de artă este receptată de public depinde într-o mare măsură de sugestiile vizuale pe care însăși materialitatea ei le transmite. Spațiul descris de aceasta poate articula un statut de sine stătător al cărții ca produs artistic și ca instrument curatorial.

Expoziția va fi deschisă între 17 decembrie 2015 și 29 ianuarie 2016
Program de vizitare:
Luni-Vineri, 16.00-20.00.
Evenimentul face parte din proiectul Hotspot.art – Artă și Cultură Contemporană pentru Comunități, finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României și derulat de Fabrica de Pensule.

Evenimentul pe facebook

Ultima transhumanță – o poveste veche într-un limbaj nou

Documentar antropologic despre dispariția unui mod de viață milenar, proiect inițiat de Dragoș Lumpan.

Dragos Lumpanartavizuala21 vă invită să sprijiniţi „Ultima transhumanţă” – un proiect artistic, etnografic şi sociologic uriaş se apropie de final. 8 ani / peste 45 000 de kilometri / 6 ţări / peste 100 000 de euro investiţi / 12 expoziţii în Europa / finanţări obţinute până acum: ICR, AFCN, GAV, Urban Spaces şi fonduri proprii.

Platforma de crowdfunding crestemidei.ro găzduieşte o campanie de susţinere a acestui proiect. Mai este aproape o lună în care putem ajuta la finalizarea acestui demers inițiat de unul din cei mai buni fotografi români, Dragoș; Lumpan.

Mai e nevoie de aprox 15.000 EUR pentru a finaliza filmul documentar.Echipa proiectului îşi propune ca prin aceasta campanie de crowdfunding să strângă minim 7500 euro (33.333 lei), urmînd ca diferența să fie acoperită din economiile proprii și alte colaborări.

Mai multe despre proiectul „Ultima transhumanță”găsiți pe: http://transhumance.ro

Transhumanța este drumul de câteva sute de kilometri pe care ciobanii îl parcurg toamna și primăvara între munte și câmpie pentru a hrăni și proteja turmele.

Ciobanii care încă mai practică transhumanța merg zi de zi cu oile, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Ei trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic.

În 2007, Dragoș Lumpan a început să fotografieze o familie de ciobani din România, care de generaţii mergea la drum. În 2008 acești ciobani au renunţat la drum, la transhumanță. În 2010 proiectul a fost extins în mai multe țări: Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie și Turcia. Pe lângă fotografie, Dragoș a început să filmeze. „Filmul Transhumanța, un documentar antropologic de 90 de minute, montat din cele aproximativ 100 de ore de material filmat în cele 6 țări ale proiectului, numeroase interviuri cu ciobani în stânele lor, interviuri cu cercetători în antropologie, precum și cu inițiatori ai unor proiecte culturale despre transhumanță. Filmul va conține și time-lapse-uri montate din cele peste 100.000 de fotografii. Am ales fotografia și filmul pentru ca în acest fel putem spune o poveste veche într-un limbaj nou, foarte ușor accesibil”, spune Dragoș Lumpan.

Mai multe detalii despre mine si proiectele mele: http://lumpan.com/

În 2012 artavizuala21 a realizat un interviu cu Dragoș Lumpan, interviu pe care îl găsiți aici: Dragoş Lumpan: „Încerc să fotografiez oameni în mediul lor”.

După ce va fi gata, filmul „Transhumanta” va fi trimis la festivalurile de film iar apoi va urma distribuirea lui. Filmul va fi finalizat în octombrie 2015.

Ioan Hădărig la Târgul de carte Alba Iulia 2015

Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia
Duminică, 10 mai 2015, ora 13.00

afis_A3_aripilecerului_4carte.cdr

Ioan Hădărig este licenţiat al Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, specializarea: Sociologie; Master: Literatură şi cultură românească în context european, Facultatea de Istorie şi Filologie.Volume publicate: poeme: „Iubirea pe o cruce de nisip”,1996; „Lupta nebunului cu valul”, 2002, „Apocalipsa după Ioan”, 2007, „Trupul amantului ucis”, 2008, „Atingerea singurătăţii”, 2012, „Poemul tăcerii/Poème du silence”, traducere în limba franceză de Marcela Hădărig, 2013; „Aripile cerului” (2014) „Imagini cu zei interzisi” (2015) „Imagini ale Aiudului de altădată”, album/poem editat în 7 limbi, în colaborare cu Robert Lixandru, ediţia I – 2008, ediţia a II-a şi a III-a – 2011, ediţia a IV-a, 2014 studiu monografic/eseu: „România literară, Aiud – 1930”, Editura TipoMoldova, 2015 „România literară, Aiud – 1930. Studiu monografic sau trei repere (contradictorii) ale situării în afara istoriei culturale europene”, ediţia I – 2010, ediţia a II-a – 2011 în revista Aiudul literar.

IHPoemele lui Ioan Hădărig se nutresc dintr-o obsesie recurentă. Nucleul acesteia e vieţuirea în clipă. Toate imaginile acestor poeme dau seamă de relaţiile conştiinţei lirice cu timpul. Experierea timpului e chiar tema acestor poeme. Frântura, clipa se recunosc în tonul sacadat al versurilor.Vieţuirea în clipă strecoară în poeme o afectivitate negativă. Subiectul liric e dispus să recepteze anxietăţi. O zonă crepusculară a sufletului, atinsă de accente expresioniste, se recunoaşte în fiecare imagine. Aşadar, timpul trăit ca frântură, clipa prezentă acum şi aici, timpul amintit, timpul presupus sunt personajele lui Ioan Hădărig. Lirismul se constituie preponderent prin confesiuni austere, lăsând loc şi interpelărilor în sâmburele cărora se poate vedea o conştiinţă angoasată. Marca poemelor e solitudinea. Singurătăţi tenace îşi pun bornele şi nasc nelinişti în fiecare vers. Poetul exhibă un imaginar fără retorisme, versurile au sobrietatea unor sentinţe. (Aurel Pantea, 2015)

Gheorghe Sfaiţer – Recviem pentru efemeride

Sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 12.00, la cinema Timiş va avea loc premiera filmului „Recviem pentru efemeride” de Gheorghe Sfaiţer.

Gheorghe Sfaiter„Recviem pentru efemeride” este un film de factură documentară în care evoluţia dialogurilor și a întâmplărilor conferă persoanelor reale, a relaţiilor dintre acestea, o substanţială notă de ficţiune cu dramaturgie prestabilită. Această derutantă impresie, de „viaţa bate filmul”, de simbioză a realului cu virtualul, se insinuează datorită „prestaţiei” speciale a „eroilor” filmului, ce vin din lumea boemei timișorene.

Cu: Octavian Tavi Iepan, Ştefan Dandu, Dietrich Dixie Krauser, Marius Iacovania, Radu Cristuinea, regretatul Corneliu Scwartz Calboreanu, Alexander Buju Ternovics, Gabriel Kelemen, Camil Mihăiescu, Ioan Jebelean, Ion Epure, Liviu Apetrei, Vlad Corban, Lucian Nagy, Mariana Nagy, Mariana Krauser, Simona Cristuinea, Adelina Mihăiescu, Gina Vladuţă, Frederike Seithel, Dan Murărescu, Dan Avramescu, Radu Asanache şi Borco Ilin.