Aiudul o capitală a artei fotografice

 
Aiudul a fost timp de o săptămână un oraş al artei fotografice, într-un eveniment inedit, intitulat : „TRINITAS LUCAEM” Oglinzile Aiudului vs. oglinzile fotografiei. Workshop-ul de artă fotografică „Inter-Art” a reunit  la Aiud artistii fotografi : Anamaria Marcela Manoilescu, Daniel Dăian, Daniela Stănoiu, Dorel Găină, Gelu Bogdan, Grigore Roibu, Horia Ştefan Trânc, Ioan Hălălae, Ioana Cristina Rusu, Marius Docea, Mira Marincaş, Ovidiu Munteanu, Petre Ovidiu Manoilescu, Radu Colcer, Vasile Sârb, Zoltán Lőrincz jr., Zoltán Lőrincz sen., Andrei Bakó, Zoltán Balog, Robert Lixandru
Eveniment de investigație și creație fotografică  a propuns fiecărui participant trei direcții/teritorii ale aventurii fotografice plenare.
  • Prima direcție a invit/provoacat participanții să descopere–sub auspiciile identității fotografice personale- repere ale Aiudului ce nu se dezvăluie în cotidian, repere aflate în intervalul dintre moștenirea istorică/culturală și prezentul exercitat în social-culturalul instanțelor de localizare contemporană.
  • A doua direcție a invitat pe fiecare participant să cutreiere împrejurimile și vecinătățile Aiudului și să descopere, să releveze și să prezinte prin imagini fotografice aspecte fondatoare și exercitatoare ale realităților multiculturale ce generează bogăția existențială a ținuturilor aiudene.
  • A treia direcție a invitat și a provocat fiecare participant ca în perioada workshop-ului să genereze imagini fotografice aflate sug genericul totalei libertăți de creație și expresivitate personală, astfel încât să se constituie în actor plenar la configurarea stării de excelență și de moștenire culturală al Aiudului artistic.
Expoziţia finală s-a constituit  într-un eveniment de marcă reuşind să integreze cele trei dimensiuni propuse într-un concept artistic concret, definit ca un excurs fotografic menit să ofere privitorului o dimensiune valorică, calitativă si o dimensiune educativă.
 “Expoziţia reprezintă un spaţiu remarcabil de conversaţie culturală,  o caligrafie vizuală a unei dimensiunii contemporane  a Aiudului, dimensiune suprapusă peste multiculturalitatea si peste moştenirea istorică, specifice zonei. Aiudul a fost o capitală a fotografiei artistice” – a arătat prof. univ. dr Dorel Găină, de la Universitatea de Artă si Design din Cluj Napoca, director artistic al workshop-ului, o eminenţă a fotografiei contemporane.
Stefan Balog, preşedintele Fundaţiei Inter-Art Aiud, a decernat participantilor, în numele organizatorilor diplome de excelenţă pentru contribuţia la realizarea acestui important eveniment fotografic national.
“Evenimentul, a declarat Ioan Hădărig, director artistic Inter-Art Aiud, are un concept clar definit de valorizare culturală a Aiudului, a Transilvaniei, a României,  un demers artistic concret în anul premergator proiectului “România 100”. Albumul de artă fotografică care va fi editat în urma desfăşurarii atelierului de lucru se înscrie în demersul prin care  Centrul Cultural L. Rebreanu Aiud şi Fundaţia Inter Art Aiud în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Aiud îşi propun să marcheze apropierea importantei aniversari: 100 de ani de la Marea Unire. 
Un alt proiect important dedicat evenimentului din anul 2018, care cuprinde si o expozitie de arta fotografică stradală, se va desfăşura în septembrie , în Franţa, în Cusset, oras înfrătit cu Aiudul.
Workshop-ul de fotografie “Inter Art” 2017 va rămâne pentru mult timp un  demers al valorii fotografiei culturale, un spatiu în care oglinzile Aiudului versus oglinzile fotografiei au devenit simbol al luminii şi al imaginii.
Un moment aparte l-a constituit vizita la Centrul Cultural Sâncrai urmată de un concert de muzică clasică şi o expoziţie de fotografie organizate de Consiliul Judetean Alba şi Centrul de cultură “Augustin Bena” Alba. Vizita la Castelul din Colţeşti şi în satul Rimetea au reprezentat o incursiune în spaţiul cultural al comunităţii maghiare.
Echipa de organizare:
Coordonare artistică: Dorel Găină, prof.univ.dr., 
Ioan Hădărig, director artistic Fundația „Inter-Art” Aiud. manager Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, 
Coordonare organizatorică : Zoltán Balog, vicepreşedinte Fundația „Inter-Art” Aiud, referent Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, 
Andrei Bakó, vicepreşedinte Fundația „Inter-Art” Aiud referent Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, 
Coordonator tehnic: Robert Lixandru, secretar general Fundația „Inter-Art” Aiud, 
Coordonator proiect: Stefan Balog, preşedinte Fundația „Inter-Art” Aiud.

„TRINITAS LUCAEM” / Oglinzile Aiudului vs. oglinzile fotografiei

Workshop de artă fotografică „Inter-Art”

10-16 Iulie 2017, Aiud, România

Organizat de
Fundația „Inter-Art”  Aiud | Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud | Primăria – Consiliul Local Aiud
Consiliul Judeţean Alba | Centrul de Cultura „Augustin Bena” Alba

Parteneri: Asociaţia Echanges & Partage, Franţa

Artişti participanţi: Anamaria Marcela Manoilescu, Daniel Dăian, Daniela Stănoiu, Dorel Găină, Gelu Bogdan, Grigore Roibu, Horia Ştefan Trânc, Ioan Hălălae, Ioana Cristina Rusu, Marius Docea, Mira Marincaş, Ovidiu Munteanu, Petre Ovidiu Manoilescu, Radu Colcer, Vasile Sârb, Zoltán Lőrincz jr., Zoltán Lőrincz sen., Andrei Bakó, Zoltán Balog, Robert Lixandru.

Expoziţia de închidere: Sâmbătă, 15 iulie, 2017, orele 18,00 / Galeriile „Inter-Art” Aiud

Echipa de organizare:
Coordonare artistică: Dorel Găină, prof.univ.dr., Ioan Hădărig, director artistic Fundația „Inter-Art” Aiud. manager Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Coordonare organizatorică:  Zoltán Balog, vicepreşedinte Fundația „Inter-Art” Aiud, referent Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Andrei Bakó, vicepreşedinte Fundația „Inter-Art” Aiud referent Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Coordonator tehnic: Robert Lixandru, secretar general Fundația „Inter-Art” Aiud, Coordonator proiect: Stefan Balog, preşedinte Fundația „Inter-Art” Aiud

Mai multe pe: http://www.inter-art.ro/workshop2017/

Festivalul Internaţional de Film şi Foto Art Aiud 2016 – act de curatoriat îndrăzneţ, comunicativ şi novator

01-artstrada_01Festivalul Internaţional de Film şi Foto Art Aiud 2016  a propus prin cea de-aXII-a ediţie o abordare curatorială nouă, inedită şi incitantă. Sub genericul “ Arta în stradă” cinci artişti fotografi aiudeni: Balog Zoltán, Daniela Stănoiu, Lörincz Zoltán, Lörincz Zoltán jr., Robert Lixandru au realizat cinci viziuni inedite asupra Aiudului, cinci dimensiuni culturale ale urbei transilvănene.  Lucrările vor fi itinerate în şcolile şi liceele Aiudului, dar şi în cartierele de locuinţe – dincolo de spatiile culturale obişnuite.
01-artstrada_03
Galeriile de artă contemporană au găzduit două expoziţii personale semnate de Anca Ardelean şi Dorel Găină caracterizate prin dimensiunea actuală a portertului şi latura erotică a imaginii  într-un inedit experiment fotografic.
Galeriile Inter Art Aiud au găzduit expozitia “Alba Mater” cu lucrări realizate de  50 de studenţi şi masteranzi de la Universitatea de Artă şi Design şi Universitatea Sapientia din Cluj Napoca, avându-i coordonatori pe Mira Marincaş şi Dorel Găină.
02_almamater-0302_almamater-05
Proiecţia de filme grupate sub numele de “Alter Marathon” şi comunicarea profesolului universitar dr. Dorel Găină au intregit imaginea propunerilor universitare în acest festival.
04-china-03
Un eveniment important l-a reprezentat expozitia “China pas cu pas”, propusă de Robert Lixandru şi Balog Zoltan, în sala de expoziţii a Asociatiei dr. Szasz Pal din Aiud. O expozitie care se constituie într-o dimensiune paralelă între trecutul artistic  al Chinei şi prezentul trăit zi cu zi,  în imagini document care au impresionat publicul participant dar şi invitaţii chinezi prezenţi la vernisaj.
03-totemambrozia-0303-totemambrozia-05
Expoziţia internaţională de artă fotografică a reunit într-un demers fotografic remarcabil 33 de artiști din Spania, Belgia, Irlanda, Macedonia, Rep. Moldova, USA şi România. A fost un regal onorat de prezenta unor importante nume al artei fotografice contemporane.
05-expoartaiud-02
Festivalul va fi întregit de apariţia albumului de fotografie şi artă: “Aiudul in alb şi negru” şi de lucrarea documentar-artistică cuprinzând fotografii şi texte din proiectul “Scaunele”, realizat in parteneriat cu scriitori, profesori universitari şi oameni de cultură şi de artă.
06-artaiudvideo-01
Aiud se individualizează şi prin acest festival printr-un act de curatoriat îndrăzneţ, comunicativ şi novator.

Delta Dunării, o lume încremenită în timp

Partea a III-a
Dobrogea, Delta Dunării

Fotoreportaj de Grigore Roibu

Delta Dunarii 2016Nu am mai scris de foarte mult timp articole de autor pe artavizuala21. În urma călătoriei din acest an în Delta Dunării m-am hotărât, totuşi, să consemnez câteva gânduri pe care să vi le transmit şi vouă.

O dimineaţă cu ceaţă a fost un cadou fotografic pe care îl aşteptam de mulţi ani.

O dimineaţă cu ceaţă a fost un cadou fotografic pe care îl aşteptam de mulţi ani.

Delta Dunării am descoperit-o acum 4 ani. De atunci nu a trecut an ca plecând de pe litoral, unde mergeam cu bilete luate în prealabil pentru staţiunile de pe litoralul românesc, să nu trecem, apoi şi prin mirifica şi sălbateca deltă. În anul 2013 am realizat o serie de fotoreportaje despre Dobrogea şi am scris articolul „Delta Dunării, tărâmul unei realităţi crude şi mirifice”.

Trupa din acest an: Mariana Felicia Morar, Mihaela Roibu, Lucian Murărescu (România Qturistică), Grigore Roibu (artavizuala21) şi tânărul nostru ghid Ovidiu Larion.

Trupa din acest an: Mariana Felicia Morar, Mihaela Roibu, Lucian Murărescu (România Qturistică), Grigore Roibu (artavizuala21) şi tânărul nostru ghid Ovidiu Larion.

Experienţa din acest an a fost una un pic diferită. În primul rând am plecat în grup de 4 persoane. De fiecare dată când am avut ocazia am încercat să vorbesc despre unicitatea acestei zone, a Deltei Dunării. Ca turist, dacă îţi doreşti să călătoreşti la munte sau la mare, în excursii organizate, găseşti nenumărate locuri senzaţionale în staţiunile din Europa. Staţiunile europene, atât cele de la munte, cât şi de la mare, sunt cu adevărat spectaculoase şi îţi oferă tot confortul, condiţii pe care ştiu să le adapteaze la pretenţiile fiecăruia, atât în sezonul de iarnă cât şi în cel de vară. Singurul loc fără corespondent turistic în Europa este Delta Dunării. Noi, cei din România, suntem cei ce avem norocul că bătrânul fluviu, după ce străbate 10 ţări şi 4 capitale, să se verse, printr-o deltă magnifică, în mare. Nu îmi propun în acest articol să critic faptul că acestă zonă, cu un potenţial turistic inegalabil, nu este pusă în valoare şi nu este promovată corespunzător în turismul românesc. Din acest motiv mulţi dintre noi nici nu ştiu ce bogăţie cu valoare turistică avem chiar sub nasul nostru!

Ne îndreptăm spre locul de unde răsare soarele în România.

Ne îndreptăm spre locul de unde răsare soarele în România.

Dar, să revenim la ceea ce s-a întâmplat în acest an. În primul rând trebuie să vă spun că am mers, pe de o parte, pentru a face fotografii pe câteva canale sălbatice, pe care le cunoşteam din anii precedenţi dar, pe de altă parte, pentru a descoperi locuri noi, ceea ce presupune că nu puteam să ne programăm orele pentru a obţine cele mai bune imagini. Doi dintre membrii echipei sunt montaniazi, aşa că eram curios cum vor reacţiona la aceste zone stepe şi uscate, uneori pline de praf şi ciulini, aflate la o altitudine de doar câţiva metri deasupra mării. Nici de această dată nu am cărat scule de pescuit, o altă pasiune a mea, chiar dacă o mare atracţie a deltei este pescuitul sportiv. Am cunoscut oameni împătimiţi, care ne-au spus poveşti pescăreşti şi alături de care am petrecut seri extrem de frumoase. Rucsacii şi aparatura au fost bine drămuite. În primul rând, în deltă nu mergi cu maşina şi nici cu trolerul.

Drumu-i greu, seceta e mare.

Drumu-i greu, seceta e mare.

Trebuie să spun, de la început, că nu am testat calităţile tehnice ale aparaturii şi nu am pândit păsărele sau alte animale sălbatice cu teleobiectivul. Am folosit la maxim cunoştinţele şi aparatele pe care le avem. Scopul nostru a fost de ne bucura de apusul şi răsăritul soarelui, de sălbăticia şi frumuseţile pe care le-am descoperit, consemând, de multe ori documentar, cu ajutorul aparatului de fotografiat, momentele frumoase ale călătoriei. În acest sens, într-o dimineaţă am avut parte de un moment deosebit. Într-o casă pescărească, aflată pe un canal izolat, construită din pământ şi paie, am băut cea mai bună cafea. A fost o experienţă inedită!
Fără doar şi poate, într-o astfel de deplasare, chiar şi documentară, este imposibil să nu ai parte de fotografii artistice.

O invitaţie la a o cafea, ce nu poate fi refuzată.

O invitaţie la a o cafea, ce nu poate fi refuzată.

Zona Partizani şi Iligani, aflată pe Braţul Sulina o cunosc deja bine. Ştim ce să cerem celor care ne duc cu barca, de câţiva ani, la fel cum şi ei, la rândul lor, ştiu ce vrem să obţinem în fotografie. E greu să te trezeşti la ora 4 dimineaţă şi să te urci în barcă pentru a prinde răsăritul pe unul dintre lacurile Tătaru, Meşter sau Nebunu! Sunt lacuri extrem de frumoase pe care se ajunge greu, pe canale sălbatice, de multe ori colmatate din cauza copacilor căzuţi. Este zona deltei nelocuite, crude, originare.

În lumina primelor raze.

În lumina primelor raze.

Dimineaţa, primele raze de soare se revarsă peste luciul apelor, peste aceste lacuri ce par întinderi nesfârşite de apă şi, atunci, ai parte de un adevărat spectacol al naturii. În cele 3 zile în care am stat aici am reuşit să ieşim atât la răsărit cât şi la apus. De multe ori, în lunile de vară, apusul poate fi „umbrit” de un val de nori sau pâclă ce se formează din cauza caniculei. Singurul lucru pe care îl poţi face în acest caz este să mergi în ziua următoare şi, cu un pic de noroc, să ai parte de un răsărit spectaculos.

În aşteptarea răsăritului.

În aşteptarea răsăritului.

Perseverenţa este cheia reuşitei în obţinerea fotografiilor spectaculoase din deltă. În acest an, de exemplu, nu am avut parte de coloniile cu mii de pelicani care stăteau chiar pe lacul din spatele casei unde suntem cazaţi. Însă, pentru a compensa acest neajuns, delta ne-a oferit, parcă la schimb, o dimineaţă cu ceaţă, mai rar întâlnită vara, dimineaţă în care apa de pe canale parcă fierbea. Fotografierea păsărilor rămâne, însă, principala atracţie a celor ce fac fotografie wild-life.

Deasupra apelor.

Deasupra apelor.

Şi ... a deecolat...

Şi … a deeecolat…

După scurta şedere în „inima deltei”, am lăsat maşina în Partizani şi am luat drumul oraşului Sulina, cu vaporul. Am dorit de multă vreme să vizitez acest îndepărtat oraş pentru că este cel mai estic punct al României şi, în acelaşi timp, al Europei. La Sulina nu se poate ajunge decât pe calea apelor, cu vaporul, sau pe calea aerului, cu elicopterul. A doua variantă nu e cea pe care să ne-o dorim, aşa că o lăsăm pentru „înalţi demnitari”, ei fiind cei care o folosesc. Pe apă există 2 posibilităţi de deplasare, cea cu navele Navrom, călătorie care durează aproximativ 5 ore din Tulcea, sau deplasarea cu nave rapide, ambarcaţiuni mai scumpe şi din care nu ai posibilitatea să admiri peisajul.

Muzeul „Farul Sulinei”, Exponatele fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparţinut scriitorului Jean Bart

Muzeul „Farul Sulinei”, Exponatele fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparţinut scriitorului Jean Bart.

Sulina este un punct turistic inedit. Diferă mult de Sfântu Gheorghe, comună aflată la extremitatea celuilalt braţ al Dunării. Sulina este orașul situat la cea mai mică altitudine medie, de numai 4 metri deasupra nivelului mării, având o populaţie de 3600 de oameni. Există o întreagă istorie a oraşului Sulina, care poate fi cunoscută prin intermediul Muzeului „Farul Sulinei”, construit de către autoritățile otomane între 1869 – 1870 în apropierea punctului în care, la acea vreme, se vărsa Dunărea în Marea Neagră. Cert este că oraşul era port la granița dunăreană a Imperiului Roman şi este, apoi, pomenit în perioada bizantină, în lucrarea „De Administrando Imperii”, cu numele de Solina.

Canalul Cardon.

Canalul Cardon.

Sulina, faţă de celelate localităţi de pe Dunăre, are posibilitatea de a atrage turişti datorită faptului că are muzee şi terase cu restaurante unde îţi poţi petrece timpul liber, indiferent de starea vremii. Tot de aici poţi pleca spre diferite puncte de atracţie din Delta Dunării. Noi, trebuie să recunoaştem, am început „cu stângul” acestă aventură. Datorită reclamei făcute zonei Letea, am dorit, pentru început, să mergem acolo în documentare, cu posibilitatea de a reveni dacă este cazul. Am plecat cu o barcă ca orice turist, luată de pe faleza din Sulina. Am avut proasta inspiraţie să dăm de Marian Burungiu (în tricou roșu) „antreprenor” care face excursii, închiriază biciclete şi face afaceri pe bani europeni la Sulina. A fost o recomandare neinspirată pentru că Marian Burungiu cere un preț pe care, apoi, îl modifică deoarece, mai mult ca sigur, întârzii în excursia pe care el o programează, fiind în cârdăşie cu şoferii din Letea. De evitat, dacă ajungeți la Sulina, acest om. Face parte dintre mulţii impostori care umflă banii şi, o dată plecaţi în călătorie, ai parte de oameni care îşi pun căştile de la telefon pe urechi şi nu mai scot un cuvânt. Am păţit ceva asemănător cu ceea ce i s-ar întâmpla unui călător care ia trenul și dacă întârzie în stația de destinație este pus în situația de a plăti în plus.

Câteodată e bine să te fereşti!

Câteodată e bine să te fereşti!

Mai mult, dacă nu eşti cazat în Letea, nu ai nici o şansă să surprinzi imagini spectaculoase de aici. Este destul de greu să găseşti oameni dispuşi să te aducă aici la ora 4 dimineaţă. Pădurea subtropicală este una comună şi prea puţin spectaculoasă pentru cei ce vin de la munte. Rezervaţia este îngrătită, fiind protejată (ca mai peste tot în România unde rezervaţiile naturale sunt închise pentru că autorităţile nu sunt în stare să le amenajeze pentru turişti, care, alminteri, ar aduce bani), caii semi-sălbatici sunt greu de găsit iar vremea, de cele mai multe ori toridă, cu soarele deasupra capului, va face ca totul să fie OK, mai ales pentru un fotograf. Canalul Cardon şi călătoria printre nuferi este singura atracţie de care, sincer, am avut parte în acest drum.

Cu transportatorii de la Letea.

Cu transportatorii de la Letea.

Trebuie să recunoaştem, seara, la un restaurant, am întâlnit o familie care era extrem de mulţumită de excursia la Letea. Au mers cu „Căpitanul Nemmo” timp de 6 ore, mult mai mult decât noi, la preţul oferit de Marian iniţial şi, în plus, au avut parte pe toată perioada de explicaţii despre tot ce înseamnă acestă zonă. Noi, din păcate, am fost trataţi ca nişte saci de cartofi în porpagaj. Pentru a opri maşina şi a face mai puţin de 10 fotografii, cu o casă veche din Letea şi oamenii care îşi beau berea la magazinul din C.A. Rosetti, a trebuit să strigăm din spatele maşinii. Nu uitaţi: orice oprire duce la o întârziere şi firmele, precum cele ca ale lui Marian, nu sunt de taxi! Se pare că pe chei, înainte de a alege o destinaţie pentru excursie, ai nevoie, ca turist, de şansă şi de inspiraţie pentru a găsi ghidul potrivit.

În faţa magazinului din CA Rosetti, într-o zi extrem de toridă.

În faţa magazinului din C.A. Rosetti, într-o zi extrem de toridă.

O altă destinaţie de vacanţă este plaja. La întinderea de nisip ajungeţi fie pe jos, fie cu maxi-taxi, transport care vă costă 2 lei. Veţi vedea o întinsă suprafaţă de nisip, neamenajată, unde puteţi închiria un şezlong sau servi masa, un loc sălbatec unde convieţuiesc oameni şi animale. Este o plajă perfectă pentru cei ce nu-şi doresc aglomeraţia de pe litoralul românesc.

Plaja din Sulina.

Plaja din Sulina.

Dar, şi aici au existat tentative de extindere a activităţilor turistice în aria protejată pe timpul celebrei ministre a turismului, Elena Udrea. Acum, ruina cu cele câteva căsuţe de vacanţă stă drept mărturie a dezastrului unei guvernări în care s-au tăiat pensii şi salarii. Doar pentru lucrările de aici s-au alocat, atunci, 179 de milioane de lei.

Căsuţele construite de Ministerul turismului stau ca o religva a „bunei guvernări”.

Căsuţele construite de Ministerul Turismului, o mărturie a „bunei guvernări”.

Poate părea ciudat dar cimintirul din Sulina reprezintă o atracţie turistică. De ce să vizitezi în concediu un cimitir? Este o întrebare corectă. Cimintirul din Sulina este unul viu, cu lespezi vechi ale unor prinţese sau piraţi, o incursiune în trecutul acestei aşezări omeneşti atât de îndepărtate în care au conveţuit diverse categorii de oameni de diferite naţionalităţi.

Sulina a fost un oras cosmopolit ce a găzduit sediul Comisiei Europene a Dunării. În 1870 a port liber, scutit de taxe vamale. Aici se află morminte ale unor printi greci și cel al prințesei Ecaterina Moruzi, nepoata domnitorului Moldovei, Ioan Sturdza.

Sulina a fost un oraş cosmopolit ce a găzduit sediul Comisiei Europene a Dunării. În 1870 a devenit port liber, scutit de taxe vamale. Aici se află morminte ale unor prinţi greci și cel al prințesei Ecaterina Moruzi, nepoata domnitorului Moldovei, Ioan Sturdza.

Cea mai spectaculoasă zonă, pe care nu trebuie să o rataţi, este cea a vărsării Dunării în mare. După ce am avut şansa de a-l găsi pe Vali (care ne-a fost ghid), un localnic extrem de amabil care a înţeles că vrem să fotografiem şi nu să ne plimbăm în fugă cu barcă, am pornit spre locul unde bătrânul fluviu îmbrăţişează marea. Aici am văzut vechiul far din Sulina, monument istoric, aflat pe malul stâng al Dunării (cunoscut cu denumirea de Farul Observator). Farul a fost construit în formă de turn circular din metal și are o înălțime de 13,7 metri, fiind atestat în anul 1745 într-un document otoman. Farul nou de la Sulina, situat pe extremitatea digului de sud, are 48 de metri, fiind vizibil de la o distanţă de 19 mile marine şi face parte din cele șapte faruri care asigură navigația în zona litoralului românesc.

Farul vechi din Sulina. Când se afla în exploatare, farul ptea fi văzut de la 8 mile marine.

Farul vechi din Sulina. Când se afla în exploatare, farul putea fi văzut de la 8 mile marine.

Farul Nou administrat de Forțele Navale Române.

Farul Nou, administrat de Forțele Navale Române.

Întrând pe gura de vărsare în Marea Negră spectacolul peisajului este accentuat de epavele eşuate care conferă un plus de expresivitate imaginilor. Fluctuaţiile nivelului Dunării au dat mult de furcă marinarilor de pe navele acostate la cheu. În cazul în care nivelul fluviului este în scădere, marinarii trebuie să se asigure că adâncimea este suficient de mare pentru a nu exista pericolul ca nava să se așeze „pe uscat”. Greşelile de navigaţie au fost frecvente la vărsarea Dunării în mare, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Sub ape au fost descoperite epave vechi iar, cele noi, sprijinite „cu burta” pe nisip, sunt extrem de fotogenice. Vasul georgian, pe care l-am surprins la asfințit, sporește misterul şi frumuseţea bancului de nisip. Tot aici, în Golful Musura, între Braţul Chilia şi Sulina, a apărut recent o insulă formată din aluviunile aduse de Dunăre. Are o suprafaţă de aproximativ 4 hectare şi este cunoscută sub denumirea simplă de „Insula K”, fiind un adevărat regat al păsărilor. Aici poposesc mii de cormorani, pelicani, pescăruşi, egrete şi stârci. Păsările, grupate în colonii, trăiesc în bună vecinătate și cuibăresc după reguli de ele ştiute. Ne-am mulţumit cu câteva cadre generale în lipsa unor teleobiective mari, deoarece bărcile nu se pot apropia de coloniile de păsări ce staționează aici și orice turist ce coboară din barcă alungă păsările spre malul Ukrainian.

Vas eşuat în Golful Musura.

Vas eşuat în Golful Musura.

Delta poate fi tărâmul unor poveşti şi expediţii unice. Sulina este punctul de plecare către colţuri de vis care numai în „lumea apelor” le poţi întâlni. Merită să rupeţi o bucăţică din timpul vostru şi să căutaţi misterul ascuns al Deltei Dunării. O dată ce aţi descoperi acest tărâm ne ve-ţi da dreptate. Noi, cu siguranţă, ne vom întoarce în mirifica şi sălbateca Deltă a Dunării pentru că încă avem multe locuri de văzut. Am convingerea că pentru a descoperi frumuseţea deltei, aşa cum este ea crudă, lăsată în sărăcie şi încremenită în timp, trebuie să călătoreşti pe nenumăratele canale ascunse, de multe ori doar de localnici cunoscute şi care de fiecare dată sunt, parcă, altfel. Pentru a surprinde un crâmpei din viaţa deltei ai nevoie de ani, timp necesar pentru a cunoaşte oamenii şi locurile. Pentru a mărturisi ceva despre complexitatea Deltei Dunării trebuie să fi prieten, însă, cu veşnicia. (Grigore Roibu)

Mai multe fotografii din această ieşire voi posta, în timp, pe contul meu de facebook, aici:
https://www.facebook.com/grigore.roibu/media_set?set=a.981001652017754.1073741919.100003237855243&type=3&pnref=story

Vama sub lumini de Oscar 2016

 „Vama sub lumini de Oscar” – festivalul care scrie povestea artelor vizuale moderne din România

Afis VSLO 2016Cursuri teoretice şi practice gratuite de fotografie, film, pictură, sculptură, muzică şi teatru la cel mai mare festival de arte vizuale din România

IMG_001Pasionaţii de arte vizuale sunt invitaţi şi în acest an la Vama Veche, la cel mai mare festival internaţional de arte vizuale din România – „Vama sub lumini de Oscar”. Festivalul se va desfăşura în perioada 19 – 28 august 2015, la Vama Veche, reunind sute de pasionaţi ai artelor vizuale. Aflat la cea de-a şaptea ediţie, „Vama sub lumini de Oscar” va însemna în acest an atât cursuri, seminarii şi ateliere practice gratuite pentru pasionaţii de film, fotografie, pictură, sculptură, teatru şi muzică cât şi expoziţii, proiecţii de film şi concerte în aer liber. Cursanţii înscrişi la festival sunt provocaţi să înveţe cât mai multe tehnici noi iar la final participantul cu cele mai bune rezultate va câștiga trofeul VSLO 2016.

IMG_007

„Vama sub lumini de Oscar este şi în acest an o invitaţie la cea mai mare întâlnire a pasionaţilor de arte vizuale din România. Ne bucurăm că, deşi am avut mari provocări, reuşim să ducem mai departe spiritul festivalului spre bucuria celor care iubesc fotografia, filmul, teatrul, pictura, sculptura sau muzica. În acest an „Vama sub lumini de Oscar” înseamnă pasiune şi artă, înseamnă cursuri complexe, seminarii şi ateliere practice cu lectori de top români şi străini. Una dintre noutățile acestei ediții este campania „Primeşte şi dă mai departe”, la care sunt provocaţi să participe toţi cei care  vor să se înscrie la cursuri. Ce presupune? Este foarte simplu. Dăruieşte ceva cuiva şi vei primi din partea noastră o experienţă culturală de neuitat. Primeşte de la noi o săptămână culturală gratuită şi dă mai departe altceva. Dăruieşte o carte, donează o farfurie de mâncare unui om căruia îi e foame, fă fericit un copil dăruindu-i o jucărie, ajută un bătrân să facă piaţa, donează sânge, îndeplineşte visul cuiva. Scrie pe scurt povestea şi trimite-o la noi, iar în schimb îţi dăruim această săptămână alătuiri de noi la Vama sub lumini de Oscar!” spune Cătălin Rudolf, directorul festivalului.

Secţiunea FOTOGRAFIE va însemna în acest an o serie de workshopuri care îmbină teoria cu practica şi care vor fi susţinute de lectori cu experienţă recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional. Temele alese în acest an sunt: street fashion, fotografie de nuntă, staged photography, fotografie de nud, fotografia de stradă, fotografie pe film, manipularea imaginii în Photoshop, fotojurnalism, fotografie pe film, fotografie de portret. La secţiunea de fotografie, printre invitaţii speciali îi amintim pe Olav Urdahl, editor principal al celui mai mare ziar de ştiri din Norvegia dar şi Micha Bruinvels, directorul World Press Photo Contest.

IMG-27Secţiunea FILM înseamnă cursuri şi ateliere practice în domenii precum producţie video, regie, iluminare, sunet şi editare. Participanţii vor avea de făcut un documentar, fiind coordonaţi în permanenţă de o echipă de profesionişti din domeniu: Veaceslav Cebotari (Moldova), Andrei Băltăreţu-Iancu şi Bogdan Petraşcu.

Cursanţii la secţiunea PICTURĂ şi SCULPTURĂ vor putea participa în acest an la cursuri teoretice şi practice coordonate de Daniel Prapone, pictor și sculptor român cu numeroase expoziţii internaţionale. La final festivalului va fi organizată o expoziţie cu cele mai bune picturi şi sculpturi realizate de către participanţi.

IMG-113Secţiunea de TEATRU, prezentă pentru prima dată în cadrul festivalului, aduce în prim plan teatrul cu păpuşi în mărime naturală. Cursurile vor fi coordonate de compania de teatru Lightwave Theatre Company, scopul final fiind acela de a produce o piesă de teatru completă, cursanţii putând participa la realizarea scenariului şi spectacolul propriu-zis, iar reprezentaţia finală va avea loc pe scena VSLO în ultima zi a festivalului.

Vama sub lumini de Oscar
Atunci când spui Vama Veche te gândeşti inevitabil şi la muzică. De-a lungul ultimilor şase ani, Vama sub lumini de Oscar a avut în programul său zeci de concerte rock, folk, punk. Anul acesta facem însă un mic pas înainte şi oferim, pe lângă concerte, două zile de cursuri cu instrumente de percuție. Cele două zile de cursuri (cu practică intensivă) vor avea ca rezultat un spectacol care va fi prezentat pe scena VSLO, sâmbăta 27 august. N-am fi putut face acest lucru fără sprijinul echipei Drum Café și al lectorilor Ati de Chile, Adelin Dragu, Cristian Melak şi Norbert Halmagyi.

„Vama sub lumini de Oscar” înseamnă şase ediţii în care iubitorii artelor vizuale moderne au fost provocaţi să înveţe şi să experimenteze cele mai noi, mai complexe şi mai profesioniste tehnici în domeniu. Începută în 2010, povestea festivalului este „scrisă” an de an în miile de imagini realizate de către pasionaţii de fotografie şi film la Vama Veche. În prezent, festivalul „Vama sub lumini de Oscar” este cel mai mare festival de arte vizuale din România şi adună an de an sute de pasionaţi de arte vizuale atât din ţară cât şi din străinătate. VSLO 2016 este organizat de Asociaţia Visual Art, fiind susţinut de Canon, cu sprijinul Wacom, Silva, Jidvei, Kodex și Pegas. Partenerii festivalului sunt New Ad Zone, Dedolight, 4K Broadcast Solutions, Noumax, Centru de Imagine, By Designers, Umbra Studio, Aztec Inflatables, Cluj Shorts, British Council, Institutul Polonez , Centrul Ceh , Ambasada Suediei la București, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti , Ambasada Norvegiei la București.

IMG_0063Locaţiile festivalului: La Frontiera, Papa La Şoni, Povestea Ceaunului, Acolo Bar şi La CopaCabana (2Mai) și La Copac (Bucureşti).
Mai multe detalii despre festival și înscrieri puteţi afla pe  www.vslo.ro sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/VamaSubLuminiDeOscar

 „Vama sub lumini de Oscar” se bucură în acest an de susţinerea a cinci branduri importante: Canon, Wacom, Silva, Jidvei și Pegas, care la fel ca şi cel mai mare festival de arte vizuale din România, continuă să scrie fiecare istoria în domeniul în care activează.

Canon – provocarea de a testa cele mai noi echipamente foto profesionale
Canon invită pasionaţii de fotografie şi film să participe la cel mai mare festival de arte vizuale din România: Vama Sub Lumini de Oscar 2016. Pasionaţii de fotografie înscriși în cadrul festivalului pot veni la standu  Canon unde vor putea să descopere cele mai noi tehnologii, vor avea ocazia să testeze echipamente foto profesionale și vor beneficia de sesiuni gratuite de curăţare a echipamentului personal. Canon Europe este subsidiară regională pentru Canon Inc., fiind liderul mondial în soluţii de imagine pentru business şi de larg consum.

Wacom – cel mai important producător mondial de tablete grafice şi display-uri interactive
Tehnologiile cu interfaţă de lucru naturală ale produselor Wacom au transformat compania în cel mai important producător mondial de tablete grafice şi display-uri interactive. Produsele Wacom sunt instrumente de lucru pentru animaţie, fotografie, film, efecte speciale, design auto, fashion, manga şi multe altele. Wacom va susţine în cadrul festivalului Vama Sub lumini de Oscar două cursuri: de compoziţii realistice în Photoshop şi editare şi retuşare fotografică. De asemenea, participanţii vor putea testa tabletele la standul Wacom şi discuta cu un consultant despre utilizarea acestora.

Silva – energia lucrurilor vine de la oamenii care le construiesc cu pasiune
Credem că energia lucrurilor vine de la oamenii care le construiesc cu pasiune. Silva apreciază lucrurile care contează cu adevărat şi îşi doreşte sa păstreze vii valorile autentice. Urmând amprenta tradiţiei şi a armoniei,  suntem alături de manifestările artistice de calitate, însufleţite de spiritul oamenilor, în cadrul celor zece zile ale festivalului Vama Sub Lumini de Oscar. Silva susţine arta şi ne bucurăm că putem fi parte din această minunată poveste.

Pegas oferă o bicicletă pentru câştigătorul VSLO
Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă”. După ’89 Pegas a dispărut. 20 de ani mai târziu, un proiect independent a readus marca Pegas și vechea bicicletă, într-o nouă formă, pentru copiii care crescuseră între timp. La 4 ani de la relansarea Pegas, suntem mândri să prezentăm colecţia completă. România învaţă să meargă pe Pegas, iar câştigătorul trofeului Vama sub lumini de Oscar 2016 va fi și posesorul unei frumoase biciclete Pegas.

IMG_000045

Jidvei – o artă a producerii vinului
Jidvei este unul dintre cei mai mari producători de vin din România, care deține 2.500 de hectare de vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Blaj și Bălcaciu. Vinurile de Jidvei au fost distinse în ultimii ani cu peste 150 de medalii în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume. În cadrul festivalului Vama sub lumini de Oscar, Jidvei va sprijini modulele de pictură și sculptură.

Dacă vreţi să vedeţi cum au fost primele şase ediţii de „Vama sub lumini de Oscar”, puteţi viziona filmul de pe linkul următor: https://www.youtube.com/watch?v=JQWHpbkXuxU

Coordonator PR: Dan LUNGU
Telefon: 0743/02 97 97
e-mail: comunicare@vslo.ro