Biennale Architettura 2012

Common Ground – 29.08 – 25.11.2012 Venezia

Articol preluat de pe GraphicFront.ro

Bienala de la Veneția este de bună vreme un fel de Mecca pentru arhitecții de pretutindeni. Găzduită în spațiul uriaș al Arsenalului, expoziția reunește construcții create de cei mai importanți arhitecți contemporani precum Zaha Hadid, Álvaro Sizasau Peter Zumthor, iar in Giardini se găsesc paviloanele țărilor participante, printre care și România, Polonia, Olanda, SUA, Israel etc.

Cea mai suprinzătoare este atmosfera bienalei – o expoziție interactivă, în care fiecare poate fotografia și atinge totul fără restricții. Astfel, vizitatorii probează tot ce se poate: intră cu picioarele goale în nisip, stau întinși pe saltelele, fotolii și covoare instalate în paviloane, se uită la filme sau instalații 3D. Într-adevăr, experiența este cea a unui spațiu comun în care se amestecă multe culturi din lume, fiecare dintre ele încercând să răspundă la aceleași întrebări: ce înseamnă common ground, cum să-l construiască, înbunătățească, repare.

Am încercat să arătăm cum este prezentată grafic expoziția, începând cu caracterul de litere folosit în întreaga identitate vizuală a bienalei, ispirat foarte puternic din literele pictate pe zidurile clădirilor veneziene. Sunt multe exemple despre cum tipografia funcționează nu pe hârtie, ci în spațiu. M-a suprins pavilonul Poloniei, care era complet gol, fiind de fapt instalația sunetului. Dar cel mai bine m-am simțit în pavilionul Kuweitului amenajat ca un mare living unde poți să te întinzi pe perne ascultând sunetele orașului din boxe agățate pe tavan, amestecate cu forfota din sală. Podeaua e plină de planuri desenate în ultimii 50 de ani, arătând dorința constantă de dezvoltare a orașului. (Anna Ciepiela)

www.labiennale.org
SURSA: graphicfront.ro

Rezonanţe între arhitectură, spaţiu şi urbanistică

Bienala de Arhitectură de la Veneţia

Fragment preluat de pe Cotidianul.ro

În această toamnă, David Chipperfield este comisarul invitat la „Bienala de Arhitectură de la Veneţia”, care se desfăşoară între 29 august şi 25 noiembrie 2012 în spaţiile de la „Giardini” şi „Arsenale”, şi, aşa cum afirmă el, cultura arhitecturală nu este „făcută din talente singulare, ci din bogata continuitate a ideilor diverse, unite într-o istorie comună a ambiţiilor comune, a situaţiilor şi ideilor comune”.

Curatorul general al „Bienalei de Arhitectură” de la Veneţia este mare constructor de muzee, atât în Germania, cât şi în ţara sa, Anglia şi, de curând, în Franţa, la Reims. Stilul său foarte riguros se înscrie în liniile modernismului. Nimeni nu este profet în ţara sa, nici măcar acest arhitect, supus al Majestăţii sale, care a primit consacrare internaţională datorită „Noului Muzeu” al Berlinului, restructurat de el, cât şi datorită „Volkwang Museum” din Essen, inaugurat în 2009 şi 2010. Încă din 1985, el a înfruntat programe de toate felurile, de la case individuale de lux la locuinţe colective, mari magazine şi birouri, hoteluri şi biblioteci… Dar construcţia muzeelor exemplare i-a adus recunoaşterea publicului, cât şi a celor din specialitatea sa. (Magdalena Popa Buluc)
Citiţi articolul pe Cotidianul.ro

Bienala de la Veneţia

Arhitecţii şi Terenul comun

Fragment preluat de pe Cotidianul.ro

Anul acesta se desfăşoară, la Arsenal şi în Giardini, între 29 august şi 25 noiembrie, „Bienala de Arhitectură” de la Veneţia, care va prezenta mari proiecte ale unor reputaţi arhitecţi din întreaga lume.

41 de ţări participă, la acestă a 13-a ediţie, cu cele mai bune proiecte ale lor, fiecare sperând să cucerească “Leul de Aur”. Pentru prima dată sunt prezente în expoziţie Kosovo, Kuweit, Peru şi Turcia.

Direcţia generală a acestei ediţii i-a fost încredinţată arhitectului britanic David Chipperfield, cunoscut, printre altele, pentru „Figge Art Museum”, din Davenport, şi „Central Public Library” din Des Moines, profesor de arhitectură în multe universităţi din Europa şi Statele Unite.
Tema Bienalei este „Common Ground”, mari ansambluri, vizând, după cum a anunţat Preşedintele manifestării, Paolo Baratta, o focalizare asupra relaţiilor care leagă marile arhitecturi şi generaţiile tinere.

Juriul Internaţional este compus din arhitectul, teoreticianul, urbanistul, designerul industrial olandez Wiel Arets, profesor la „Berlin University of the Arts”, Kristin Feireiss, jurnalist, curator, director al „Institutului Olandez de Arhitectură”, din 1996 până în 2001, fondator al „Architecture Forum Aedes”, din Berlin, arhitectul american Robert A.M. Stern, decan al Şcolii de Arhitectură de la „Yale University”, Benedetta Tagliabue, co-fondator împreună cu Eric Miralles al „Miralles Tagliabue EMBT” şi Alan Yentob din Marea Britanie, director de creaţie la BBC şi „Honorary Fellow” al „Royal Institute of British Architects”.
Juriul va acorda „Leul de Aur pentru cea mai bună participare”, „Leul de Aur pentru cel mai bun proiect” din Expoziţia Internaţională „Common Ground”, „Leul de Argint” pentru cel mai promiţător tânăr arhitect din expoziţie.
Ceremonia înmânării premiilor va avea loc în timpul deschiderii oficiale a expoziţiei, în 29 august, la Giardini.
Un „Leu de Aur” pentru întreaga activitate va fi decernat de către board-ul Bienalei, prezidat de Paolo Baratta, arhitectului Álvaro Siza Vieira. (Victoria Anghelescu)

Citiţi articolul integral pe Cotidianul.ro

Sculptura locuită

Anish Kapoor şi Jocurile Olimpice de la Londra

Fragment preluat din Cotidianul.ro

Turnul „ArcelorMittal Orbit”, de 114,50 metri, conceput de artistul britanic de origine indiană Anish Kapoor pentru cea de a 30-a ediţie a Jocurilor Olimpice, a fost lansat săptămâna aceasta. Situată între Stadionul din estul Londrei, şi centrul acvatic, proiectat de Zaha Hadid, ale Parcului Olimpic, construcţia este cea mai înaltă sculptură locuită din Marea Britanie.

Povestea ei a început în 2008, printr-o discuţie între primarul Londrei şi Lakshmi Mittal, preşedintele grupului siderurgic „ArcelorMittal”. Obiectul discuţiei era realizarea unui semn-simbol memorabil pentru Olimpiadă.
„ArcelorMittal” s-a oferit să finanţeze proiectul cu 19,6 milioane de lire sterline, Primăria urmând să adauge restul de 3,1 millioane, până la suma finală de 22,7 milioane.

Anish Kapoor a câştigat concursul, care a reunit 50 de candidaţi. Inspirându-se din Turnul Babel, sculptorul, care este, de altfel, autorul mai multor proiecte de arhitectură, publicate anul trecut într-un volum, a conceput un turn care nu ascultă de legile simetriei, contorsionându-se, în înălţime, în mai multe bucle. Conceptul a stârnit o serie de comentarii nefavorabile, fiind numit, rând pe rând, „gigant nătărău”, „trombon mutant”, „Turn Eiffel beat” sau „narghilea”, aminteşte într-un articol Isabelle Duffaure-Gallais.
„Cred că este ciudat”, a declarat Anish Kapoor, referindu-se la elicea roşie dantelată care înconjoară structura centrală. „Deranjează, dar cred că asta face parte din frumuseţea turnului”, iar primarul Londrei a amintit că, la vremea lui, şi Turnul Eiffel a stârnit o mulţime de controverse.

De aproape două ori mai înaltă decât Stadionul Olimpic, „construcţia în oţel nebunească şi spiralată este categoric impresionantă şi ca piesă de inginerie”, scria „The Independent” despre Turnul lui Kapoor, pe care „The Guardian” îl numeşte „un omagiu adus arhitecturii visului”. (Victoria Anghelescu)
Citiţi articolul integral pe Cotidianul.ro

Oraşul inteligent

Carlo Ratti, unul dintre oamenii care vor schimba lumea

Fragment preluat din Cotidianul.ro

A inventat pereţii de apă, nori inteligenţi, bucătăria interactivă. O arhitectură a viitorului.

Licenţiat al Şcolii Politehnice din Torino, al Şcolii Naţionale de Drumuri şi Poduri din Paris şi al Universităţii Cambridge din Marea Britanie, Carlo Ratti a fost desemnat în 2012 de revista „Wired” drept una dintre cele 50 de persoane care vor schimba lumea, iar „Bluesprint Magazine” îl plasează pe locul 25 într-un top al celor care vor revoluţiona lumea designului.

Torinezul Carlo Ratti, în vârstă de 41 de ani, duce o viaţă împărţită între Torino, Boston şi Singapore. Director al „SENSEable City lab” al Institutului Tehnologic din Massachussetts, unul dintre principalele centre de cercetare din lume asupra oraşului şi a noilor tehnologii, Ratti este un activist al erei digitale şi unul dintre protagoniştii „Săptămânii Designului” de la Milano. Este considerat „omul oraşului inteligent”, arhitectul-inginer al cetăţii viitorului, foarte deosebită de cea de astăzi.
Printre proiectele sale cele mai mediatizate se numără sugestivul „Pavilion digital de apă”, prezentat la Expoziţia de la Saragossa, în 2008, cu pereţi transparenţi acoperiţi cu fresce digitale de apă, ce puteau fi programate să afişeze imagini sau mesaje.

Proiectul cel mai spectaculos al lui Carlo Ratti este însă „The Cloud”, pentru Olimpiada de la Londra. Un fabulos ambient în formă de nor de bule „inteligente”, suspendate deasupra oraşului.

„Pare un paradox, dar tehnologia la îndemână este menită să ne permită concentrarea asupra lucrurilor care contează cu adevărat, o viaţă mai simplă şi relaţia cu ceilalţi”, afirma Carlo Ratti vorbind despre ultimul lui proiect, prezentat la „Săptămâna Designului”. (Victoria Anghelescu)
Citiţi articolul integral pe Cotidianul.ro